Page 21 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 21
lae Ceauşescu a plecat
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.UNIŢI -VAI
la Berlin, ntru a participa la
festivităţile pi ijuite de împlinirea a 40
liumiui nu«oo»»l
de ani de la întemeierea R.D. Germane
T o v a r ă ş u l Nicolae Secretarul general al Elena Ceauşescu buchete
ORCAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Ai F I Ceauşescu, secretar gene partidului, preşedintele Re do flori.
ral al Partidului Comunist publicii, a fost salutat la La ora 9, aeronava pre
Român, preşedintele Re plecare, pe aeroportul Oto- zidenţială a decolat, în-
publicii Socialiste Româ peni, de tovarăşa Elena dreptlndu-se spre Berlin.
nia, a plecat, vineri, la Ceauşescu, de membri şi ☆
SIMBATA, 7 OCTOMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani Berlin, pentru a participa membri supleanţi ai Co- . T o v a r ă ş u l Nicolae
Executiv
Politic
mitetuLui
la festivităţile prilejuite al G. C. al P.C.R., de se Ceauşescu, secretar gene
de împlinirea a 40 de ani cretari ai Comitetului Cen rai al Partidului Comu
de la întemeierea Republicii tral al partidului, de nist Român, preşedintele
Democrate Germane, membri ai G.G. al P.C.R.', Republicii Socialiste Româ
Conducătorul partidului ai Consiliului de Stat şi nia, a sosit vineri, 6 oc
şl statului nostru este îrt-.. ai guvernului, de condu tombrie, la Berlin, pentrţi
soţit de tovarăşul Gheor- cători de instituţii cen a participa la festivităţile
ghe Oprea, membru al Co trale, organizaţii de masă prilejuite de cea de-a 40-a
mitetului Politic Executiv şi obşteşti. aniversare a întemeierii
al G.G. al P.G.R., prim Pionieri români şi din Republicii Democrate Ger
viceprim-ministru al gu R.D. Germană âu oferit mane.
Conferinţele de dări de seamă vernului, de alte persoane Ceauşescu , şi tovarăşei Nicolae (Continuare în pag. a 4-a)
i
l u
a r ă ş u
t o
v
oficiale.
şi alegeri —■ analiză temeinică
în
Ceauşescu,
a activităţii, şcoală a educaţiei întreprinderea „Marmura" Simeria Nicolae general al de parti
se
supremă
funcţia
şi-a îndeplinit planul pe patru ani
cretar
politice, revoluţionare din cincinal dului. cinstea Congresului
în
Comuniştii, toţi oame actualul cincinal. al XlV-lea al partidului,
nii muncii din Întreprin în telegrama adresată colectivul întreprinderii
derea „Marmura" Sime cu «acest prilej conducă „Marmura" Simeria îşi
Hotărîre fermă, acţiuni eficiente ria, dăruire patriotică şi torului iubit al partidu va amplifica eforturile
acţionînd
permanent
lui şi statului nostru, har
şi va obţine peste pre
cu
înaltă responsabilitate nicul colectiv simerian vederi, pînă la finele
în scopul realizării sarcinilor de plan pentru îndeplinirea şi de arată că succesele obţi anului, o producţie mar
fă de peste 40 milioane
reprezintă
adeziu
nute
păşirea sarcinilor de plan,
a angajamentelor asumate nea totală si fermă la lei, concretizată în circa
Lucrările Conferinţei or ţia supremă de secretar tament termic pentru pie în întrecerea socialistă, Ilotărîrea Plenarei C. C. 80 000 m.p. placaje de
ganizaţiei de partid din general al partidului. sele noi fabricate şi a ce raportează cu mîndrie în al P.C.It., din iunie a.c., marmură, 200 m.c. de
C o m b i n a t u l siderur Pentru această opţiune lor recondiţionate, au avut deplinirea planului la privind realegerea celui elemente sculpturale şi
gic „Victoria" Călan au majoră a siderurgiştilor' de loc multe alte extinderi şi producţia marfă indus mai iubit fiu al naţiunii alte însemnate cantităţi
_ constituit, în primul rîrid, pe Strei au fost aduse pu modernizări. Toate acestea trială pc patru ani din noastre, t o v a r ă ş u l de produse.
' un puternic act de ataşa ternice argumente de ade sînt realizări de prestigiu
ment faţă de partid, o ex văr şi faptă. Centenara u- şi progrese de netăgăduit,
presie elocventă a senti ziriă „Victoria" Gălan a pc toate planurile,' strîns
mentelor de neţărmurită fost reînnoită din temelii legate de binefacerile Epo CAMPANIA ASBIC0LÂ DE TOAMNĂ jf
dragoste şi adînc respect şi s-a transformat într-un cii de Aur care a condus
pe care comuniştii din si puternic combinat siderur , la înflorirea întregii ţări.
derurgie, asemenea între gic în anii de aur ai Epo Aşa cum s-a relevat în
gului popor, le nutresc fa cii Nicolae Ceauşescu, pe conferinţă, nivelurile rea Porumbul recoltat de pe ultimele suprafeţe!
ţă de cel mai iubit fiu al rioadă inaugurată de isto lizate în acest an la toţi
naţiunii noastre, tovarăşul ricul Congres al IX-lea, indicatorii prezintă impor
Nicolae Ceauşescu, ctitor care l-a ales în fruntea tante creşteri — mai ales, La semănat-ritmuri înalte şi calitate!
de ţară nouă, luminat şi partidului pe tovarăşul la cocs şi fontă, la produc
înţelept revoluţionar, .care Nicolae Ceauşescu. Au fost ţia marfă şi productivita
construite două furnale de O mare mobilizare de direct această lucrare, era O altă lucrare căreia 1
ne conduce cu dăruire şi tea muncii — scăzlnd, tot forţe umane şi mijloace mulţumită de hărnicia şi se acordă cea mai mare
cutezanţă spre comunism, mare capacitate (unul din odată, cheltuielile de pro mecanice am avut prilejul răspunderea dovedite de atenţie este semănatul
în darea de seamă pre tre acestea, furnalul nr. 4, ducţie şi trecîndu-se la membrii cooperatori în griului. Şi aici, pentru a
a fost pornit în 1982, în să vedem joi, 5 octombrie,
zentată în faţa conferin prezenţa t o v a r ă ş u l u i realizarea de beneficii. a.c., la C.A.P. Ruşi, unde muncă, de larga lor parti se realiza frontul de lucru
ţei, cît şi în cuvîntul par Nicolae Ceauşescu), patru Asemenea rezultate au se recolta porumbul de pe cipare la toate lucrările necesar, în condiţiile asi
ticipanţilor la discuţii, a baterii de cocsificare (ulti fost posibile, în primul ultimele suprafeţe. Erau la din actuala campanie. Evi gurării pauzei prevăzute
fost exprimată adeziunea
ma, cea cu nr. 3, a fast rînd, datorită întăririi or lucru coopera.t-prii din bri denţia în mod deosebit pe între arat şi încorporarea
fierbinte, patriotică la Ho pusă în funcţiune la 1 au ganizaţiei de partid a com gada condusă de Rozica cooperatorii Adam Heller- seminţei în sol, se acţio
tă rîrea Plenarei C. C. al gust, în acest an al celui binatului, îmbunătăţirii sti Vălean, veniţi împreună man, loan Herbei, Leontin nează în schimburi pre
P.C.R., din iunie a.c.'; jbri- de-al XlV-lea Congres al lului şi metodelor de mun- cu membrii familiilor să Dumbuleu, loan Frenţoni lungite şi de noapte la e-
vind propunerea de reale partidului), două centrale încheie cît mai repede re Gbcorghe -Mogn-Dumbuleu xecutarea arăturilor. Deci,
gere a tovarăşului Nicolae electrotermice, staţii de MARIN NEGOIŢĂ coltatul. Aurelian Goceag, Stelian cu plugurile în brazdă,
Ceauşescu, la apropiatul prelucrare chimică, două Victoria Pop, preşedin Dănilă, loan Medrea şi munceau şi joi seara me
forum comunist, în func turnătorii, instalaţia de tra (Conlinoaro în pag. a 3-ai tele unităţii, care coordona
Dorica Ghiorghioni. * Mai canizatorii loan Rus, Flo
sublinia că există toate rin Rotarii. Traian Barbu '
condiţiile ca recoltatul po
rumbului să se încheie pî MIRCEA LEPĂDATU
CONGRESUL CONGRESUL
nă la sfîrşitul acestei săp-
tămîni. (Gonlinuare în pag. a 3-a)
întreprinderea
Minieră
SUB ARCUL DE VICTORII
Paroşeni
AL UN UI T I M P E R O I C
Astăzi, acum douăzeci şi trei de ani
Ţin in mină o bucată de chime imaginaţia abia în roşeni, încă din anul 1963. vescentă activitate politică,
cărbune. Sentimentul care drăzneşte să şi-l închipuie. Argumentul îl constituie econamico-socială şi cul
mă încearcă este cel al Ţin in mină o bucată de prima bucată de cărbune turală, generată de anga
ţăranului cind işi afundă cărbune. Un gest firesc pe extrasă din abatajele minei jarea responsabilă, revo
braţele in grămada de care-l fac mii şi mii de Paroşeni, pe care au tre luţionară a tuturor oame- |
grîu. Şi comparaţia dintre mineri în fiecare zi. Emo cut-o din mină in mină toţi nilor muncii din patria I
„aurul holdelor“ şi U aurul ţia sau entuziasmul se pa cei 360 de mineri ce au noastră pentru îndeplinirea
negru" vine firesc, de la re că n-au ce căuta in a- contribuit la scoaterea sa integrală şi depăşirea sar
sine. Pămlntul, ca element cest gest. Aşa să fie oare ? din adîncul pămînlului. cinilor de plan pe acest
comun, o mijloceşte. Cu siguranţă, nu I — ne-ar Ţin in mină o bucată de an, in cinstea celui de al
Ţin in mină o bucată de răspunde minerul Vasile cărbune. Ea se aseamănă, XlV-lea Congres al Parti
cărbune. O privesc cu avi Bărbăcan sau . inginerul nu poate să nu se aseme dului Comunist Român, in
ditatea unui arheolog ce loan Beserman, actualul ne, cu cea extrasă pentru vocarea momentului inau- C. S. Hunedoarn. Şeful de echipă ştefan MuiHeanu şi
caută să descifreze taine director al întreprinderii, prima oară astăzi, 7 oc ştlcarul Viorcl Baba, în mo meniul pregătirii evacuării Ia
le conţinute de inscripţia primul fiind al 63-lea, ce tombrie, acum douăzeci şl DAN CÂMPEAN unul din cuptoarele olelăriei Siemens Martin, numărul I.
unei pietre. Şi am revela lălalt al 9’-lea om al trei de ani.
;
ţia unul timp a cărui ve muncî ’.-i'-nd-r( ia I.M. Pa In aceste zile de efer (Continuare în pag. a 3-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
