Page 22 - Drumul_socialismului_1989_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Acasă Sonetul hainei

înmiresmate ţarini vă sărut Nu haina tinereţii mi-a dat fală,
în toamna românească grea de struguri nici haina bătrîncţii nu mi-e scut; • 13,0
cînd fierbe ceru-n amfore de lut , dar n-am purtat veşmînt de împrumut La sfîrşit
şi se răstoarnă stelele sub pluguri. iar cel purtat mi-a fost mereu de gală. *Cîntecul
sene anii
Pridvorul spre Baladă tot deschis De cînd îl port, cu grijă i-am cusut rii ale fr
îmbie; spre întoarcerea acasă ruptut ile cu fire de beteală mecul de
şi-n taina părintescului surîs ce mi le-au dat cînd vîrsta în năvală, popi
se frînge pîinea dragostei pe-o masă. cînd anii ce, firesc, s-au aşternut. înstrumen
sport * I
Nimic pe lume nu-i mai omenesc E stofa veche ? Hainele sînt astea! leca de
Creaţia plastică hunedoreană— prezenţă decît acest statornic simţămînt Croiala-i demodată ? Nu-i păcat! muzical <
de-a fi acasă-n Dorul românesc îmi port veşmîntul cum îşi poartă oastea rnîna p<
gustînd din pita propriului pămînt. stindardul zdrenţuit dar nepleeat. închidere.
merituoasă în viaţa artistică a tării Acasă-n Transilvania română • 19,00

la nunţile-obîrşici din popor Nu judecaţi cum îmi arată haina; 19.30 Pa
o unică
Critica de specialitate a pictorul Gheorghe Pogan ganelor locale de partid şi cînd sufletul resoarbe din lumină sub ea sînt cu... Sub trict
consemnat nu o dată pre­ ş.a. Cu expoziţii personale a factorilor culturali. în esenţialul sens, ocrotitor... ...şi asta-i toată taina. steag •
zenţa merituoasă, de certă interesante ca tematică şi momentul de faţă artiştii româneai
calitate a creaţiei plastice certă realizare artistică plastici beneficiază de un EUGEN EVU NECULAI CHIRICA Film arfi
hunedorene în viaţa artis­ s-au înscris în ampla ma­ număr însemnat de atelie­ o 22,05 Ti
tică a ţării. Dovadă. eloc­ nifestare a muncii şi crea­ re de creaţie în municipiul Melodii
t
ventă în acest sens o con­ ţiei, a spiritualităţii ro­ Deva, de spaţii de expu­ 22.30 Inc
stituie numărul tot mai mâneşti — pictorii Aurel nere cu totul aparte ofe­ mului.
mare de expoziţii, colec­ Florea, Iosif Tellmann, Er- rite de noile galerii de
tive şi personale, reunind nest Kovacs, loan Şeu, artă din Deva şi Lupeni, Opera lui
lucrări de pictură, grafică* Mircea Bâtcă, Ion Cârjoi, precum şi de numeroase
sculptură în lemn şi pia­ Gheorghe Pogan, Valentin alte spaţii de -expunere JKAI
tră semnate de membrii Fi­ Lădaru, Eugen Bencău ş.a. puse la dispoziţie de cen­ Eminescu
lialei Deva-Petroşani a De o atenţie sporită se trele de cultură şi creaţie
SELECţ
U.A.P., deschise în judeţ bucură expoziţiile de ca­ „Gîntarea României" din GRAMUL
şi în diverse centre ale ricatură organizate la Pe­ majoritatea localităţilor ju­ in eaii programu
ţării. Pot fi amintite în a- troşani, Deva. Germisara deţului. Audienţa
cest sens, după cum ne în cadrul cărora s-au re­ Grijii permanente acor­ Ictin de
comoara
relata pictorul Gheorghe marcat loan şi Mihai Bar- date de partidul şi statul naţională Revista 1
Pogan, preşedintele filia­ bu, Horia Crişan, Mircea nostru, personal de secre­ 11.00 Buli
lei — expoziţiile organiza­ Bâtcă, Constantin Gavrilă. tarul general al .partidului, 11,05 Din
te; 12,00 1
te la Craiova, Timişoara. numele lor fiind prezente, 1 preşedintele Republicii,- to­ De necuprins, intr-o statistică a invocării numelui şi tele, scrisorile neexpediate 12,20 De
Arad, Sibiu, Rîmnicu Vîl- deopotrivă, în cunoscute varăşul Nicolae Ceauşescu, operei lui Eminescu, sint numeroasele ediţii, numerele şi alte texte rămase în ma­ u ţării: 1
■ cea ş.a. Satisfacţii deose­ expoziţii de caricatură şi artiştii plastici hunedoreni omagiale ale revistelor şi ziarelor, culegerile de studii, nuscrise. Documentar I cu­ 3.:- 15,00
vtv. ;
bite au oferit expoziţiile umor din ţară şi de peste îi răspund, permanent, festivalurile şi sesiunile ştiinţifice, dedicate Poetului na­ prinde materiale elaborate s . că d
: deschise în Capitală, două hotare. printr-o creaţie de calita­ ţional, in acest an ce marchează trecerea in al doilea de poet sau la elaborarea 15,10 Dlal
colective cuprinzînd lu­ Merituoasa activitate des- te, angajantă, mărturie a secol al nemuririi sale. Dintre acestea, se detaşează cele cărora participă, păstrate 16.00 Rad
Localităţii
crări ale majorităţii mem­ ' făşurată. de plasticienii hu­ anilor luminoşi ai socia­ ce se circumscriu celui mai mare eveniment editorial: rea­ în general sub formă de donatele
brilor filialei, precum şi nedoreni, calitatea lucră­ lismului, care se constituie lizarea ediţiei naţionale a operei Poetului. manuscrise. Documentar II conomico-
Partid şi
expoziţiile personale ale rilor elaborate a făcut ca într-o contribuţie de sea­ Cu o amabilitate care obligă, Dimitrie Vatamaniuc, co­ reuneşte actele de stare voinţă; I
lui Ion Cârjoi şi Adrian numărul membrilor sau mă la intensificarea vieţii ordonatorul colectivului de cercetători de la Muzeul Li­ civilă - naştere, şcolarita­ nul celui
Samson. membrilor stagiari ai U- spirituale locale, pe măsu­ teraturii Române, care se ocupă, din 1976, de tipărirea te, numiri şi destituiri din Congres ■
De o caldă apreciere s-o tiiunii Artiştilor Plastici ra exigenţelor celei mai integrală a inegalabilei creaţii eminesciene, a răspuns funcţie, boală, moarte. Este triotice,
18.00 orc:
bucurat prezenţa creatori­ să ajungă în momentul de luminoase perioade din is­ invitaţiei ziarului nostru, invitaţie de conştiinţă, prin care tipărită şi corespondenţa tuges
lor plastici hunedoreni în faţă la 17. Creaţia acestora toria patriei, numită cu incercăm a răspunde îndemnului, lui M. Sadoveanu de a primită de Eminescu de la Râmojurii
Festivalul naţional „Cînta- ■ a fost puternic stimulată, mîndrie de întreaga naţiu­ ne aduce „pururi aminte de Mihai Eminescu, cel mai ales T. Maiorescu, I. Slavici, 22,26 Dan
rea României". între lau­ deopotrivă, şi de o însem­ ne, „ E p o c a Nicolae intre toţi scriitorii acestui neam", de a scrie despre co­ I. Negruzzi, I. Creangă, romăneşti
poetic. Eu
reaţi numărîndu-se grafi­ nată bază materială, con­ Ceauşescu". respondenţa poetului nepereche. Veronica Micle. Eminescu Muzică d
cienii Iosif Matyas, Eva stituită prin grija partidu­ este înfăţişat astfel şi în 21.00 BuK
Siito, sculptorul loan Şeu, lui şi statului nostru, a or- B. CĂTĂLIN Ediţia naţională a ope­ dialogul epistolar cu con­
rei lui Eminescu este fon­ temporanii săi.
dată de academicianul Per- ţ Cronologia, cu care se li:«m
CRONICA LITERARĂ
„Poeţi români pessicius în 1939, care ti­ deschide volumul, este o
păreşte şase volume pînă
biografie în date, care mar­
n contemporani în 1963. Aceste şase volu­ ~ U chează principalele mo­ DEVA:
Dan Damaschin, „A cîncea esenţă cîntînd patria me acoperă două secţiuni mente din viaţa şi opera trio); HU (
guranţii
din opera eminesciană; poetului. Şi acest volum Nelu (Mo
socialistâ"
do
Atunci cînd atenţia în ca transcriere atentă a re­ poezia ŞÎ literatura popu­ este prevăzut cu o biblio­ lltarul (Fii
boldt
dreptată cu precădere spre velaţiei. Poetul pare să fi lară. Ediţia este continuată grafie şi indice de nume. ŞANI: H
experienţele pline de for­ învăţat ,.lecţia de limbă Biblioteca judeţeană * de un colectiv- de cercetă­ Opere XVI Corespondenţa (Farîng);
sc
fotă ale textualiştilor pa­ moartă ', pornind în cău­ a organizat o interesan- I tori de la Muzeul Literatu­ ocupă un loc aparte în ca­ g .ţa i
-
V t
re să fie, într-o bună mă­ tarea frazei „prin care Fi­ tă expoziţie de carte * rii Române care tipăresc drul ediţiei naţionale a o- reaj; L -
sură, şi un semn al recu­ rea singură se reînsufle­ reunind alese volume în | între 1977 şi 1989: Opere perei eminesciene prin fap­ prafului .
noaşterii valorii acestora ţeşte", gest prin care îşi care poeţi contemporani J VIII Dramaturgia, Opere tul că oferă o privire de tura!); V
reanca
..şi cînd zgomotul greu. fă­ trădează, poetic vorbind, aduc un cald omagiu > VII Proza literară, Opere ansamblu asupra călătoriei nea: / (l
cut uneori de susţinătorii deschiderea spre un lirism patriei, oamenilor şi I XI—XIII Publicistica, Opere pămîntene a poetului nos­ străbunic;
declaraţi ai producţiei in oracular, singurul socotit faptelor lor. Se dă ast- j XIV Traduceri, Opere XVI tru naţional. TRILA: S
(Muncitor
cauză acoperă şoapta unui în ipostaza de revelator fel glas comuniunii fi- I Corespondenţa. Este tipărit Cercetări viitoare vor SA: Şapt.
alt mod poetic, lectura al dimensiunilor fiinţei reşti de gînduri şi sim- j şi volumul Opere X Publi­ mai da la lumină scrisori citoresc) ;
poeziei lui Dan Damaschin De aici, lipsa de fast al ţire între creatorul de | cistica şi se află într-un M. EMINESCU — Opere XVI şi alte documente îngropa­ Rocco şi
(Retezat);
nu poate fi decît un re­ unui poem a cărui menire artă şi făuritorul de J stadiu înaintat de elabora­ te prin arhive sau în păs­ fundare 1
confortant gest cu trimiteri este alta: „Poemul însuşi, bunuri materiale. Sînt | re Opere XV Fragmenta- Gheorghe Eminovici, Şer- trarea unor persoane par­ me (St<
spre performanţele valori­ nemair-ăbdîndu-şi fastul, reunite volume semnate j rium. ban Eminovici, T. Maio- ticulare care nu se pot RAŞTIE:
ce ale poeziei însăşi. In invocînd invazia unei ne-, de loan Alexandru, | Opere XVI Coresponden­ rescu, P.P. Carp, Gheorghe despărţi de ele. Prea multe mare adîi i
Sufletul
calmul actului său artistic, imblînzite, barbare sinta­ ţa. Documentar, volumul Chifu, I. Slavici, Veronica nu pot fi totuşi şi chiar ley (Flacî
Dan Damaschin este pe xe" („lecţia de limbă moat- George Ţărnea, Alexan- j care a intrat în librării.în Micle, Al. Chibici Revnea- importante, nu vor putea HA-BAI:
deplin conştient în fond Lă"). dru Andriţoiu,- Lucian | lunile din urmă, cuprinde nu, D.A. Sturdza, Cornelia modifica arhitectura edi­ dos, i-n ş
cultură
că trebuie, să-şi înceapă Avramescu, Eugen Evu J scrisorile lui Eminescu că­ Emilian şi alte persoane. ţiei de faţă. tarea Roi
viziune
între
şi.
limbaj
căutarea tocmai de acolo îşi face loc o şfîşiere înţe­ Valeriu Bârgău ş.a. tre Dimitrie Guşti, Grigore O a doua secţiune a volu­ ŢEG: Zoi
de unde ostentativii parti­ Bengescu, lacob Negruzzi, mului o constituie concep­ D. VATAMANIUC cla): BRZ
zani ai prozaicului, atent leasă pînă la un punct ca Colombo:
are
ce
elaborat în poezie, se o-, vină, de care poetul se iz­ (Centrul
băveşte prin actul cit mai
prese: fără a reţine, cu os­ fidel al transcrierii: „Ştiu 0 viaţă dedicată muzicii uşoare creaţie „
S
nici");
tentaţia imaginilor parti­ ce am de ispăşit: nevred­ diţia (Mi
culare ale realului, trăind nicia verbului meu de a fi Mirajul scenei îi îndeamnă viziune („Muza mea e muzi­ m u n i c i p i u l Hunedoara, dovadă fiind culegerile tipă­ Sfîrşltul 1
cotidianul, dar, pentru a-i pe mulţi, încă de ia o vîrstă ca", „Mică vrăbiuţă" ş.a.). De pentru ca apoi, ca meto­ rite sub genericul „Salut voios na).
tai­
Centrului
spre
de
pătrunde
epuiza semnificaţiile ce părtaş la planul luminii/ fragedă, artei, să a trăiască clipele succes s-au bucurat, de ase­ dist şi al creaţie „Cîntarea cul­ partidului pentru părinte" copiii (1901),
„Soare
lu­
toţi
menea,
Ro­
„Oraşul
meu
nele
tură
melodiile:
trimit spre profunzime, .şi nesăbuinţa lui de a se unice pe care le oferă sa­ iubit", „Oţelar cu ochi de foc" mâniei" din beva, unde îşi mii" (1984). Alte culegeri îşi
poetul priveşte în jur cu lua la întrecere cu vocile tisfacţia artistică. Puţini sînt (dedicată în anul 1904 lui Şte­ desfăşoară şi în momentul de aşteaptă tipărirea avînd în
Sperînd
bogatele
Erou
al
valenţe
fan
Tripşa,
activitatea,
seriozitatea care îi permi­ tenebrelor/ întunecimea să vi­ le însă cei care peste ani se pot Socialiste), „Am douăzeci Muncii faţă descoperirea de să noi contribuie vedere cu precădere cele edu­ ce
de
la
talen­
cative,
eclipseze
bucura
de
„o
intr-adevăr
via­
te să surprindă esenţe. De ziunii/ Intre două coşma­ ţă dedicată scenei". Compozi­ ani", „Un ram de cais", „Pri­ te, pe care să le formeze în vizează formaţia muzicală pe
aceea, ochiul caută febril ruri retina mea nu apucă tor, dirijor, animator cultu­ măvara mea", „Ştie Mureşul spiritul gustului sănătos pen­ care le Incumbă — „Zîmbet Pentru
capa­
tipare şi aventura pe care ral, Ştefan Răduţ este unul ce ştie", „Hai-noroc şi spor la tru o să artă de calitate, reper­ de copil", dar, mai ales, „Mic va menţii
deopo­
uşoare" şl
promoveze
un
dicţionar
al muzicii
bilă
ş.a.,
din
dovadă,
urmă,
în
muncă"
aceştia
dintre
o propune poezia lui Dan să se zvînte". persoana căruia, talentul şi trivă, a faptului că adevă­ toriu muzical valoros, revo­ „învăţaţi muzica fără profe­ se va înc
Damaschin, singulară în Esenţial în lirica lui Dan munca asiduă s-au împletit ratul creator se simte legat luţionar. De numele compo­ sor", de o valoare aparte. Ne variabil,
slab la m
dirijorului
contextul generaţiei, amin­ Damaschin este motivul o- fericit. perioadă rodnică in acti­ prin mii de fire de semeni şl zitorului se şl leagă numele Ştefan stăruie în memorie o frază est. Temţ
faptele lor, de tot ceea ce se
O
unor
Răduţ
acestei
teşte experienţe exempla­ chiului care, în ţesătura vitatea sa a constituit-o cea înfăptuieşte sub ochii săi. solişti cunoscuţi — Doina Ba­ din prologul este ceva ultime nime vor
cărţi:
„Muzica
cu­
re, nefiind străină de lec­ coerentă a semnificaţiilor, trăită în cadrul colectivului Pornind de la făuritorii de dea, Horia Moculescu, deopo­ noscut, foarte apropiat de noi, > - 2 şi
cele maxi
Teatrului
de
estra­
turile asimilate ale operei propune o experienţă ce se artistic al Aici, munca dirijo­ bunuri materiale care l-au In­ trivă compozitor, Puiu Faur, ne însoţeşte pretutindeni, o 20 de gra.
de
a unor interpreţi mai tineri —
munca
în
compozi­
spirat
dă
Deva.
sau
fre­
ascultăm
lui Holderlin. consumă între doi poli con­ rală s-a împletit cu cea de tor, s-a conturat şl pasiunea Julieta Horotan, Sofia Istra- simţim, o ne-am obişnuit prea pe alocur
donăm,
La autorul „Intermundii- tradictorii: ..priveliştea" ca compozitor de muzică uşoară. de a instrui formaţiile artis­ te, Ovidiu Stratan, laureaţi mult cu ea! Trebuie insă să mă.
La mur
lor" este evidentă predis­ semn al imediatului, şi ti­ Dintre cele aproximativ 200 tice şi ai interpreţii în amatori, oa­ e- ai Festivalului naţional „Ctn- o cunoaştem mai bine, să-i menţine
meni
muncii
tarea României", ai altor con­
unităţi
de
poziţia spre un romantism parul imuabil din adine. melodii care semnate intrat în Ştefan conomice şi instituţii hunedo­ cursuri interjudeţene, ca de pătrundem tainele". moaşă, ci
au
re­
Răduţ
căruia
Un
de profunzime, care îi im­ „A cincea esenţă” este pertoriul unor cunoscuţi so­ rene, care, aveau astfel, la altfel şl primul spectacol de Răduţ i deziderat dedicat cu Ştefan Vîntul va
în­
s-a
să-şi
posibilitatea
pune creatorului să-şi tra­ cartea matură a unui foar­ lişti vocali — Doina Badea, rîndul lor, talentul. A instruit revistă destinat copiilor, mon­ treaga fiinţă. O viaţă închi­ din est ş
ş.a.,
valorifice
alocuri
tat, în 1970, la o şcoală gene­
teze şi să-şi înţeleagă ges­ te talentat poet. Puiu Faur, Irina Soroiu devenit şi . dirijat apreciatele for­ rală din Petrila. nată muzicii uşoare. ceaţă.
ele
dintre
au
multe
turile ca esenţiale în or­ adevărate şlagăre ale timpului, maţii corale alo siderur- De altfel. Ştefan Răduţ a MINEL BODEA
dinea lumii, iar poemele, MIRCEA MOT fiind difuzate la radio şi tele­ giştilor şi constructorilor din compus mult pentru copii,