Page 26 - Drumul_socialismului_1989_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

T ELE

DUA
8 OC
c 11,30
lor: * Dr
A... B... C
* Şoimii i
în
Conferinţele de dări de seamă şi alegeri | Toate furajele strînse grabnic şi toamnei *
mate * Te
adăpostite in condiţii optime!. ghiozdan:
peripeţii <
analiză temeinică a scoală a educaţiei [Urmare din pag. 1) Notăm şi numele celor­ tricolor, Ic
lalţi mecanizatori din for­ 12,40 Via]
Ritmurile menţinute de maţia de recoltare şi în­ 13,00 Tele>
p o n t ic e , canizatorii Doinei Olaru silozare — Stoica Vîrvoni, cert de pr
bum dumii
combinele conduse de me­
Rusuroi,
Ion
Păunei
Moi-
şi Aurel Scorobete la re­ soni, Stoieuţ Vîrvoni, toamna...
coltatul porumbului, argu­ Gheorghe Socaci şi Liviu poezie *
mentau
afirmaţia
şefului
: creşterea competenţei, capacităţii organizatorice de fermă. Pînă la această Lăzăroni — oameni care, adîncuri *
ei
deoarece
mate * A
sînt
aceiaşi
dată recolta de porumb a în această perioadă mun­ lare * Dii
fost strânsă de pe 120 ha, cesc în schimburi de noap­ zicii uşoai
depozitîndu-se în celulele te la executarea arăturilor * Telespor
de însilozare 2 400 tone de pentru însămînţurile de muzicale *
(Urmare din pag 1) Emil Popovici. care nu se implică perma­ drele de conducere şi gru­ suculente. „Cu această can­ gia umoru
Cu toate aceste rezulta­ nent şi cu răspundere în pele tehnice, precum şi titate — sublinia directo­ toamnă. El au arat pînă * Secven|c
fost continuu adaptate şi te bune, într-un spirit vederea respectării tehno­ organizaţiile de masă şi rul unităţii — adăugată la această dată peste 130 torului 0 1
perfecţionate forme şi mo­ critic şi autocritic, darea logiilor de preparare a a- obşteşti care, prin formele la cele 3 000 tone însilo- de hectare, asigurând front rea progro
dalităţi de acţiune, de con­ de seamă, cît şi vorbito­ mestecurilor de formare, specifice muncii lor, să zate' în vară, ne-am asi­ larg de lucru mecanizato­ Telejurnal
ducere şi coordonare a în­ rii au adus în atenţie o precum şi a reţetelor de crească spiritul şi climatul gurat deja necesarul de rului Aurel Stanamireseu, tarea Rom
tregii activităţi, comitetul seamă de lipsuri şi nea­ elaborare a fontei lichide, de disciplină şi răspunde­ suculente pentru viir.oarea care seamănă culturile fu­ giul ţării,
de partid punînd accent junsuri care, nu numai că pentru obţinerea mărcilor re, să sprijine mai concret stabulaţie, iar recolta pe rajere. Subliniem preocu­ lui iubit a
pe întărirea vieţii interne nu au fost trecute cu ve­ solicitate prin documen­ şi eficient colectivele mun­ care o mai strângem în parea mecanizatorului şi artistic: „Ti
de partid, sprijinirea şi derea, ci au fost discutate taţii. O seamă de critici au citoreşti în realizarea pla­ zilele următoare ne creea­ a şefului fermei vegetale, Telejurnal.
îndrumarea permanentă a şi dezbătute deschis, cău- fost aduse şi organizaţiei nului. „în ultimii ani am ză un excedent şi la acest prezent permanent în tar­
organizaţiilor de bază, tîndu-se soluţii şi făcîn- de bază, cadrelor de con­ beneficiat de un volum de sortiment. De altfel, şi fi­ lalele unde se însămînţea- LUNI, 9 i
sporirea contribuţiei şi a- du-se propuneri pentru ducere de la secţia maşini- investiţii de peste două broasele strînse pînă a- ză, pentru respectarea în­
Lrmarea mai puternică a eliminarea lor grabnică. unelte, unde s-au mani­ miliarde lei — arăta în cum în fînare (820 tone) tocmai a tehnologiei de e 19,00
membrilor de partid în ..Nu putem spune că festat lipsuri pe linia fo­ cuvîntul său Mircea Rotea, sînt peste nivelul necesa­ lucru şi asigurarea unei 19,30 Parti
soluţionarea problemelor am făcut totul pentru rea­ losirii utilajelor şi instala­ directorul unităţii, ceea rului". înalte calităţi la semănat. o ur>‘ “ vc
de producţie, creşterea lizarea sarcinilor ce ne-au ţiilor din dotare, respec­ ce a făcut din întreprinde­ Ctitc ale
competenţei profesionale revenit — arăta în cuvîn- tării normelor de calitate rea noastră o puternică ce­ Aur e 20,1
şi politice a fiecărui co­ tul său Alexandru Mun- şi încadrării în consu­ tate industrială. Acestei programe
munist. Ca urmare a unor teanu. Mă refer la mem­ muri. Acestea sînt doar mari investiţii trebuie însă 20,25 Ce-fi
asemenea preocupări con­ brii comitetului de partid două exemple care atestă să-i răspundem prin fapte fie, dulce I
stante, ale unor eforturi dintre care am făcut şi eu exigenţa şi maturitatea cu de muncă demne de în­ suri patrio
susţinute din pai tea orga­ parte, dar şi la ceilalţi co­ care conferinţa organiza­ crederea ce ni s-a acordat. fionare ®
nelor şi organizaţiilor de munişti, la cadrele de con­ ţiei de partid de la între­ Asigurăm conferinţa că pentru foţi
partid, a întregului colec­ ducere de la unele secţii. prinderea mecanică Orăş- vom acţiona cu întreaga luoţea cc
tiv, în cadrui conferinţei Iată de ce, noul comitet tie a analizat întreaga pro­ dăruire şi responsabilitate 21,iV Teza
s-a putut raporta cu În­ ales va trebui să acţione­ blematică a muncii oame­ pentru înfăptuirea integra­ 0 21,50 T
dreptăţită mîndrie că în ze cu mai mare fermitate nilor de aici. Darea de lă a hotărârilor Congresu­
perioada analizată toţi in­ şi exigenţă pentru ca fie­ seamă prezentată, cei care lui al XlV-lea al partidu­
dicatorii de plan au fost care dintre noi să mun­ au luat cuvîntul, între ca­ lui, că nu vom precupeţi
îndepliniţi. Desigur, la ob­ cească mai bine şi mai re loan Cotea, Nicolae Ra­ nimic pentru a contribui [ C I N E '
ţinerea acestor succese pot responsabil, să-şi afirme du, Petru Mihai, Elena tot mai mult la înflorirea
fi evidenţiaţi foarte mulţi cu mai multă putere rolul ■ Paseu, Kurt Ifelerman, A- oraşului, a patriei socia­ însemnate cantităţi de masă verde sînt însllozate şi
bameni, întregul colectiv, său conducător". driana Cimponeru, Maria liste. Ia complexul de creştere o vacilor de lapte de la l’eş- DEVA: H
în cadrul conferinţei a în cadrul conferinţei au Munteanu, Petru Hancheş tcana. trla); HUN
(M
fost subliniată însă contri­ fost formulate o serie de — au subliniat că la so­ guranţii (Mode
Nelu
buţia deosebită a lui loan critici la adresa organiza- luţionarea tuturor proble­ litarul de lc
melor, o contribuţie mai Preocupări pentru valorificarea boldt (Flac;
Nicolae Sicoe, Dumitru dre de conducere de la mare trebuie să-şi aducă ŞANI: Ma
(Farîng);
superioară a masei lemnoase grflbesc ce:
lirişcuş, Nicolae Sabău şi secţia turnătoria de fontă. organizaţiile de partid, ca-
(7
Vacanţa
iitate le pozitive - - măsura (Urmare din pag. 1) dure. Pentru că, trebuie Roatei am trecut la pa- rea); LUI
de
prafv’
UI
să se reţină — fără a mai chetizarea integrală a lem­ tural) (Lu<
reanca
acţiunii revoluţionare trecut din acest an, tova­ vorbi despre rolul de re­ nului mărunt care, pînă NEA: Alo
9 9 răşul Nicolae Ciosa, şeful gulator hidrologic al pă­ acum, rămînea abandonat străbunica (
(Urmare din pag 1) rea rândurilor comunişti­ fel încit, prin rezultate compartimentului plan, durii sau despre necesita­ în pădure. Dispozitivele TRILA: Shc
(Muncltorcs
lor, astfel încit aceştia, la meritoriii care să facă cin- ne-a relevat următoarele : tea conservării mediului pentru pachetizare au fost SA: Şapte
referit la probleme con­ fiecare loc de muncă, să ste colectivului nostru, să • Depăşirea producţiei ambiant —, activitatea de confecţionate prin atelie­ citorescj ;
crete, relevînd atît lipsu­ poată mobiliza şi influen­ ne putem prezenta la ra­ marfă cu peste 1,6 milioa­ exploatare forestieră este rul mecanic al întreprin­ Rocco şi fi
(Retezat);
rile manifestate în sectoa­ ţa hotărîtor soarta pro­ portul comunist, dedicat ne lei • Obţinerea unor ea însăşi, în patria noas­ derii. Din aceste aşa-zise fundare la
rele în care îşi desfăşoară ducţiei. celui de-al XlV-lea Con­ plusuri importante la prin­ tră, o acţiune de îmbună­ resturi şi crengi obţinem, me (Steaua
activitatea, cît şi măsurile Un accent deosebit s-a gres al partidului, cu pla­ cipalele produse fizice: tăţire a fondului fores­ după sortare, materie pri­ RABARZA:
ce se impun pentru elimi­ pus pe activitatea de pre­ nul realizat integral pe buşteni de gater răşinoase tier". mă pentru P.F.L., tocătu- de circ (
S
RAŞTIE:
narea lor. Dintre acestea gătire a personalului mun­ acest an". — 400 mc, stejar — 151 Şi acum cîteva cuvinte ră pentru plăci aglomera­ mare adine:
am reţinut că lipsa unui citor, relevîndu-se că, prin Acest obiectiv a fost în­ mc, lemn pentru celuloză despre harnicii oameni ai te, rumeguş pentru diferi­ Sufletul ne}
depozit de materiale în­ cursuri de calificare şi po­ tărit de angajamentul bri­ răşinoase — 164 mc, iar pădurilor, forestierii. în te centrale termice şi, în ley (Flacăra
de
instanţă,
lemn
ultimă
greunează aprovizionarea licalificare, în ultimii ani, găzii nr. 1, condusă de pentru prelucrări plăci fi- parchetul Runcu Mare foc. Deci, acum, valorifi­ RA-BAI: Ct
dos,
I-Il
cu agregate de betonare şi faţă de 710 muncitori cit Constantin Toncea, care brolemnoase — 1 047 mc, munceşte formaţia condu­ căm totul, nu se mai a- cultură şl
I mn de mină, că obiecti­ prevedea planul, au fost şi-a propus o depăşire a mangal — 309 tone ş.a. • să de Moise Ciuculescu. runcă nimic". tarea Romi
Din acest mic şi harnic co­
Zorrc
vul prioritar al minerilor pregătiţi 972. Totodată, [hanului la cărbune extras în cinstea Congresului al lectiv fac parte Aron Jo- Nu putem încheia aces­ ŢEG: BRAZ
cia):
din brigăzile 1 şi 4, avînd dezbaterile au relevat im­ cu 25 000 tone pînă la ma­ XlV-lea al partidului, har­ san, Gheorghe Ciuculescu, te rânduri fără a aminti Colombo; <
in vedere că urmează să portanţa respectării' nor­ rele forum al comuniştilor nicii forestieri s-au anga­ Aron Poiană, Andrei Bre- despre activitatea fructuoa­ ce are vi
d
(Centrul
atace treapta nr. 5 de ex­ melor de tehnica securită­ români şi cu 90 000 tone jat să-şi îndeplinească in­ da şi alţi oameni care mî- să desfăşurată de colecti­ creaţie „cî
pînă la sfîrşitul acestui an,
ploatare, nu este realiza­ ţii muncii, fapt relevat şi tegral sarcinile de plan a- nuiesc tot atît de bine vul Centrului pentru sor­ niei“); SIN
rea şi depăşirea oricum a de comunistul Eugen Niţă, ca şi de angajamentul al­ nuale. „T.A.F.“-urile, ca şi fe- tarea şi prelucrarea lem­ dlţia (Mur<
planului, ci doar în condi­ care arăta că prin elimi­ tor mineri. Spaţiul de acţiune ai răstraiele mecanice. nului (G.S.P.L.) Bîrcea ca­ Sfîrşitul leg
na).
ţiile creşterii calităţii căr­ narea oricărei abateri de Prin astfel de angaja­ sectorului este foarte în­ Pe Valea Roatei şi Va­ re „închide", de fapt, cer­
bunelui. De asemenea, o la aceste norme se contri­ mente, care dovedesc o tins: de la Valea Florese lea Zlaşti acţionează o for­ cul preocupărilor şi efor­
dată cu darea în funcţiu­ buie efectiv la crearea înaltă răspundere şi con- şi Ghilea, de pe raza Te- maţie complexă condusă turilor pentru valorifica­
condiţiilor optime care să şliinţă muncitorească, re­
ne şi dotarea atelierului permită realizarea şi de­ voluţionară, ce îşi vor găsi liucului pînă la Sterminosu de Constantin Pahonţu. rea superioară a masei
cu maşini-unelte corespun păşirea substanţială a pla­ cu siguranţă materializa­ şi Ilireancu, parchete . din „Oamenii mei — afirmă cu lemnoase. Viorel Rădos,
z.ătoare, comuniştii ce mun­ nului de producţie. rea, au înţeles comuniştii comuna Lunca Cernii, sau mîndrie şeful formaţiei — Ştefanache David, Nicolae
cesc aici se angajează să Trebuie menţionat că delegaţi la conferinţa de de la Prisloapa (Lelese) sînt în majoritate policali- Vodă, Zaltan Kassay, Pe­ Pentru azi
asigure revizii şi reparaţii pînă la Petreni (Băcia). ficaţi. Ştiu să conducă tru Trif, Grigore Peter. fi schimbat:
pînă la data conferinţei de dare de seamă şi alegeri temporar n
de cea mai bună calitate dare ele seamă şi alegeri, de la I.M. Cîmpu lui Neag „Activitatea este însă bine tractoare, să mînuiască fu- Ianoş Kassay, Dorel Her- curi vor că
tuturor utilajelor, în con­ colectivul de oameni ai să-şi exprime adeziunea concentrată şi organizată niculare şi alte utilaje de ban, Ion Cazan, Dorel Ma- bc, mai frec
tea >s doua
diţiile întăririi ordinii şi muncii a depăşit cu 1670 la Hotărârea Plenarei C.C. pe fiecare parchet, în par­ mare productivitate. Aş lea, Lucica Zamfir, Ana Iul. Vîntul '
disciplinei, reducerii şi eli­ tone producţia de cărbune al P.C.R. din 27—28 iunie te —.sublinia tovarăşul in­ cita dintre ei pe Ion Ni- Antal, Constanţa Ioniţă, la moderat,
minării absenţelor nemo- extras şi livrat prevede­ a.c., cu privire la reale­ giner Mihai Tarnovschi, ţoiu, Vasile Mocanu, Petru Vendel Gali şi Gheorghe cări tempor
din
tivate şi folosirii integra­ rilor planului. Aşa însă gerea tovarăşului. Nicolae şeful compartimentului .ex­ Niţbiu, Vasile Vrînceanu Mistocliu sînt doar cîţiva km/oră, Tempi
dic.
lă a timpului de lucra. cum aprecia O vid iu Avra- Ceauşescu în funcţia su­ ploatare. ■ Avem, oameni şi mulţi alţii. Deşi mun­ dintre oamenii centrului nime vor fi
care
înnobilea­
respectiv
Cu necesitate se impune, mcscu, directorul între­ premă de secretar general. minunaţi, care sînt con­ cim, efectiv, în pădure şi ză, prin munca lor, lem­ tre 5 şi 1:
cele
maxim
arăta Adela Petculescu, o prinderii, „Ceea ce am fă­ al partidului, chezăşie fer­ ştienţi de importanţa rea­ la noi se poate vorbi de­ nul adunat cu sudoare şi 17 grade, (f
intensificare şi o mai pro­ cut, se ştie. Important este mă a înaintării neabătute lizării în bune condiţii a spre modernizarea unor grijă din îndepărtatele pă­ serviciu A
nunţată preocupare din ca şi in viitor să ne mo­ a României socialiste pe sarcinilor de plan, simul­ tehnologii de lucru, despre rescu).
partea noului comitet ales bilizăm exeuv'Tnr. roniu- calea socialismului şi co­ tan cu manifestarea unei creşterea eficienţei econo­ duri ale munţilor Poiana
Ruscui,
_
în ceea ce priveşte întări- gindu-nc eforturile, ast- munismului. griji deosebite faţă de pă­ mice. De pildă, la Valea