Page 37 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 37
întreprinderea forestiera de exploatare şi transport Deva
PROLETARI DIN TOATE TĂftlie. UNIŢI-VÂ i
a îndeplinit planul anual la export
Colectivele de oameni ai şi expedierea lor operativă Nicolae Ceauşescu, organi
muncii, în frunte cu spre beneficiarii externi. zaţia de partid, consiliul
comuniştii, din cadrul în Ca urmare a eforturilor oamenilor muncii din în
treprinderii forestiere de deosebite depuse, a măsu treprindere se angajează
exploatare şi transport rilor de planificare, or să-.şi amplifice strădaniile
IlUOlţUIHUttOOMAI în, muncă şi rezultatele
Deva, acţionează cu dărui ganizare şi desfăşurare a
re şi responsabilitate pa activităţii productive în în producţie, estimînd ca,
triotică, revoluţionară, pen parchete, sectoare şi sec pînă la sfîrşitul anului,
tru îndeplinirea exemplară, ţii, colectivul de la I.F.E.T. să livreze suplimentar
integrală a sarcinilor de Deva raportează îndepli partenerilor de peste ho
plan pe acest an pînă la nirea în avans a planului tare produse însumînd
Congresul al XlV-lea al la export pe anul 1989, pe aproape o jumătate milion
OBGAM fll COMITETULUI JUDETEAM HUMEDOflRA AL P.C.R. Partidului Comunist Ro devize convertibile, precum dolari, să pregătească te
mân. Un accent cu totul şi înregistrarea — de la meinic producţia de ex
Şl AL C O f l S I U U L U t P O P U L A R J U D E Ţ E A N deosebit se pune, aşa cum începutul anului — a port pentru anul viitor,
a indicat t o v a r ă ş u l unor sporuri de producţie cînd le vor reveni sar
Nicolae Ceauş eseu, pe di pe relaţia cliring ţări so cini importante la 'acest
versificarea şi perfecţio cialiste. indicator, derivate din
Anul XLI, nr. 9 921 JOI, 12 OCTOMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani în telegrama adresată documentele celui de al
narea producţiei de export,
ridicarea nivelului tehnic Comitetului Central _ al XlV-lea Congres al parti
şi calitativ al produselor partidului, t o v a r ă ş u l u i dului.
Adunările generale Conferinţele de dări de seamă şi alegeri—
ale oamenilor muncii —
analiză temeinică a activităţii, şcoală a educaţiei
cadru larg de manifestare
politice, revoluţionare
a democraţiei noastre
socialiste Cu toată energia O deviză muncitorească
în această perioadă . de sarcinilor prevăzute pe
puternică efervescenţă po- 1990. şi răspunderea comunistă mobilizatoare: mai mult
lit'ieă şi angajare patrioti In întreprinderile indus
că, generată de dezbaterea triale, care deţin ponderea la înfăptuirea sarcinilor ciment pentru (ară!
de către întregul partid şi în ansamblul economiei
popor a proiectului Pro- judeţului nostru, dezbate
gramului-Directivă şi Te rile vor trebui axate po economico - sociale — Eforturile comunişti relui nostru conducător.
zelor pentru Congresul al necesitatea realizării rit lor, ale întregului nostru Erou între eroii neamului,
XlV-lea al Partidului Co mice şi integrale a pro colectiv, aşa cum s-a sub t o v a r ă ş u l Nicolae
munist Român, în unită ducţiei fizice, la toate sor ale comunei liniat în darea de seamă Ceauşescu, care a gîn-
ţile industriale din trans timentele prevăzute în prezentată conferinţei or dit in mod genial dezvol
porturi, investiţii, circula plan. în acest context, de Dobra este una din co nistrativ-teritoriale rurale ganizaţiei de partid a în tarea armonioasă, echili
ţia mărfurilor şi finanţe, stringentă actualitate ră- munele mari ale judeţului, fruntaşe ale judeţului, nu treprinderii, au fost şi sînt brată a tuturor zonelor
în unităţile din agricultu mîne înfăptuirea exempla care îndeosebi, în cei 24 mai departe decît în anul îndreptate spre îndeplini ţării, asigurînd locuri do
ră, comerţ, cooperaţie şi ră a programelor priorita de ani care au trecut de 1988 ea ocupînd chiar rea sarcinilor economice, muncă pentru fiii ei, aşa
iiisti tuţ i ţie soci al- c u i tur a 1 e re stabilite în minerit, si la Congresul al IX-lea al locul intîi în întrecerea sporirea producţiei de ci cum este şi întreprinderea
se desfăşoară adunările derurgie, energetică, ' în partidului, a cunoscut o socialistă pe judeţ. ment şi var. Muncind în-
generale ale oamenilor • construcţiile de maşini şi puternică dezvoltare pe Pornind de la aceste tr-o unitate construită din noastră, care asigură mii
muncii — largi forumuri în celelalte ramuri ale e- toate planurile, devenind realităţi, în cadrul con iniţiativa secretarului ge de locuri de muncă pentru
ale democraţiei noastre conormei judeţului, pre acum, în anul Congresului ferinţei organizaţiei comu neral ai partidului, tova bărbaţi şi femei. De aici
socialiste, revoluţionare, cum şi producţia pentru al XlV-lea, o localitate ce nale de partid au fost decurge firesc şi angaja
prilejuind analiza temei export. Vor fi analizate cu evidenţiate amplele trans răşul Nicolae Ceauşescu, mentul nostru ferm, revo
nică a activităţii desfăşu exigenţă modul în car© candidează la statutul de formări înnoitoare petre susţinem cu toată căldura luţionar, ca la Congresul
rate şi a rezultatelor, ob sînt folosite capacităţile de centru agroindustrial. Hăr cute şi în viaţa comunei inimilor Ilotărîrea Ple al XlV-lea al P.C.R. să
ţinute de la începutul a- producţie, cum se îndepli nicia locuitorilor săi, râs- narei C. 6. al P.C.R. pri ne prezentăm cu planai
nului, adoptarea de- noi nesc măsurile pentru îm punderea şi dăruirea pe Dobra în anii „Epocii vind realegerea celui mai anual îndeplinit la toţi in
măsuri menite să determi bunătăţirea permanentă a care cetăţenii satelor, co Nicolae Ceauşescu", înce- stimat şi iubit fiu al na
ne îndeplinirea integrală nivelului tehnic şi calita ordonaţi nemijlocit de or pînd cu dezvoltarea şl ţiunii, ctitorului de ţară dicatorii — sublinia în
a planului anual pînă la tiv ai produselor, prin mo ganizaţia comunală de întărirea agriculturii, eon- nouă, tovarăşul Nicolae cuvîntul său inginerul
Congresul al XlV-lea al dernizarea celor existente partid, le-au dovedit în tinuînd cu domeniile edi Ceauşescu, la Congre Vasile Deac, directorul în
partidului. Participanţii la şi asimilarea în fabricaţie realizarea programelor de litar, Industrial, al pres- sul al XlV-lea, în func treprinderii de lianţi Deva.
adunări vor avea din nou a altora noi, cu parame dezvoltare economico-so- ţia supremă de secre
prilejul de a da glas ade tri' tehnico-economici ridi ciaiă în profil teritorial, MIRCEA LEPĂDATU * 4 tar general al Partidului GH. I. NEGREA * 2
ziunii depline la Hotărîrea caţi, creşterea mai accen au situat deseori Dobra Comunist Român. Sîntem
Plenarei C. C. al P.C.R. tuată a productivităţii în rîndul unităţilor admi- (Continuare în pag. a 3-a) profund recunoscători ma (Continuare în pag a 3-a)
privind realegerea tovară muncii, pe baza aplicării
şului Nicolae Ceauşescu, şi extinderii proceselor do l VAV.WW.WAWAW.WAV.V.'.W.WAV.V.V.V.V.V.V.V/AV.V.V.V.WAW.V.'.V.WAW.'.V/.V.VAVJ'
la apropiatul forum comu mecanizare şi automatiza
nist, in funcţia supremă re ale tehnologiilor, tnai • Toate resursele furajere strînse grabnic şi puse la adăpost !
de secretar general al bunei organizări a produc
partidului, opţiune de cu ţiei şi a muncii, generali
get şi conştiinţă a între zării acordului global, asi • Fermele zootehnice-pregătite temeinic pentru iarnă !
gii naţiuni. gurării, pregătirii, perfec
-în cadrul dezbaterilor ţionării şi folosirii raţio în asociaţiile economice 1244 tone de grosiere şi conform evidenţelor ţinute rea soarelui — sublinia
se va analiza cu responsa nale a forţei de muncă, lntercooperatiste din ju 4 340 tone de suculente. la zl de Ana Gheorghe. inginerul Viorel Popescu,
bilitate şi exigenţă revolu reducerea substanţială a deţ, specializate în creşte- Deci, cantităţi suficiente contabilul şef al unităţii, şeful fermei vegetale —
ţionară, în spirit critic şi cheltuielilor materiale, a r&a animalelor, toate for care realizate în totalitate sînt de 877 tone fînuri din pentru a-1 pune cît mai
autocritic, modul în care. costurilor de producţie, li ţele mecanice şl umane pot asigura o hrănire co lucernă, trifoi şi iarbă de grabnic la adăpost. De
au acţionat consiliile oa chidarea stocurilor supra- sînt concentrate în aceas respunzătoare a întregului Sudan, 352 tone de paie fapt, în acest an vom a-
menilor muncii, birourile normative, fiecare produs tă perioadă la recoltarea, efectiv de bovine po tot şl 4 500 tone de sucu sigura un excedent de
executive ale acestora, ca şi întreprindere devenind transportul operativ din timpul stabulaţiei. lente. Din acest din urmă 2 000 tone de suculente.
drele din conducerea uni rentabile. Esenţial este ca cîmp şi depozitarea în Cum recoltarea şi depo sortiment, aproximativ 4 000 La fibroase — unde vom
tăţilor, pentru îndeplini toate acestea să fie urma condiţii bune a porumbu zitarea furajelor nu se tone îl constituie silozul reîncepe chiar de mîine
rea planului pe anul în te de realizarea unor pro lui pentru siloz, a celor realizează doar toamna, realizat din orz şi secară (azi — n.n.) să recoltăm
curs la toţi indicatorii, în ducţii cît mai mari de lalte resurse furajere. Am ci şi pe parcursul verii, masă verde, restul fiind iarba de Sudan, pe care
condiţii de eficienţă spo cărbune pentru coc3 şl e- urmărit, la A.E.I. Vaidei, am căutat să vedem ce porumbul în amestec cu am cuitivat-o în vară după
rită. Acolo unde este ca nergetic, minereuri com cum se acţionează în a- cantităţi de nutreţuri s-au floarea soarelui, care se re orzul masă verde şi care
zul se vor stabili măsuri plexe, energie electrică, cest sens, ce se întreprin strîns pînă acum în uni coltează şi se depozitează s-a •dezvoltat frumos —
suplimentare care să asi cocs, fontă, oţel şi lami de pentru pregătirea cît tate. Şi am văzut, într- în aceste zile de către me ne vom asigura de aseme
gure recuperarea în cel nate, produse chimice, ci adevăr, fînare pline cu fi canizatorii Valentin Gaiu nea un surplus fată de
mal scurt timp a rămîne- ment, prefabricate din be mai temeinică a stabula- broase, două celule de Gheorghe Hila, Marian
rilor în urmă şi realiza ton, cherestea, tricotaje, ţlei celor 1 257 de bovine, mare capacitate, în care Pintea Cornel Iezan. Toan necesar. Paiele strînse
rea integrală a planului pe încălţăminte, confecţii ş.a. cîte deţine unitatea. sînt însilozate suculentele Pascu şl Daniel Lungu. pînă acum în unitate si
1989, se vor adopta solu Gît priveşte adunările Mai întîi vom arăta că cele pe care le vom pre-
ţii menite să ducă. încă generale din unităţile agri necesarul de furaje, stabi din masă verde, mai mul — Muncim din plin la M LIONEL
de la începutul anului vii cole ce vor avea loc pe lit prin balanţă pentru pe te şire de paie. Cantită recoltarea şi însilozarea
tor, la înfăptuirea ritmică, rioada de iarnă, este aici ţile exacte strînse pînă a- culturii succesive de po (Continuare in pag o 3 a)
Ia înalt nivel calitativ, a (Continuare în pag. a 4-a) de 970 tone de fibroase, eum în baza furajeră, rumb în amestec cu floa
