Page 38 - Drumul_socialismului_1989_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

în cadrul generos oferit de Festivalul naţional „Cîntarea României"

Localităţile hunedorene—puternice centre de cultură şi creaţie

o 19,1
19,30 Po
INVESTIŢIA unică v
) Conturîndu-şi o nouă existenţă în anii construc- Agriculti
i ţici socialiste şi, în special, în cel trecuţi de la is- DE ÎNCREDERE •"ioritart
? toricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist fcaji ai
1 Român, oraşul reşedinţă de judeţ a cunoscut o dez- O activitate desfăşurată timp Jional „
| voltarc economică, socială şi culturală fără prece- de peste treizeci de ani este niei" •
foarte greu de cuprins in cî-
i dent. O contribuţie deosebită la înfăptuirea poli- teva cuvinte. Orice invocare, glorioasi
i ticii culturale a partidului, care vizează formarea insă, a vieţii culturale a mu­ Film ari
Sn
ia
nicipiului
trebuie
să
\ omului nou, cu o înaintată conştiinţă socialistă, considerare Teatrul de estra­ Producţie
1 şi-au adus-o creatorii de valori spirituale, ale căror da Deva. Şi aceasta, nu pen­ cehoslovi
? lucrări originale, de certă valoare artistică dau o tru faptul că este una din Telejurno
cu
1 identitate specifică si definesc meritoriu : cele trei instituţii alături acest
de
statut
ţară,
din
i Teatrul satiric-muzical „Con­
stantin Tănase“ din Capitală
şi de Teatrul „Fantasio" din
Constanţa, cit pentru calitatea
M U N I C I P I U L D E V A spectacolelor puse in scenă,
cu pasiune şi profesionalism
de cei 70 de actori, solişti de
muzică uşoară, balerini, in­ SELECŢ
CONSTATĂRI Şl REFLECŢII strumentişti şi tehnicieni, ce GRAMUL
progrnmu
alcătuiesc colectivul artistic.
Despre bunul renume de ca­ Sfatul nu
Acceptind invitaţia redac­ ritorii literare - şi Eca te ri­ re se bucură teatrul din De­ zl îu uj
ţiei de a scrie un articol na Staicu. Să n-o omitem va vorbesc turneele întreprin­ Kndiojuri
vis ta prt
se in ţară şi străinătate, lau­
despre împlinirile din ultimii insă nici pe Nastasia Ma- rii ce încununează participă­ rul mclo
ani ale scriitorilor deveni, niu, afirmată impetuos in ul­ rile la diverse festivaluri na­ letin do
pundem
De
internaţionale.
m-am aflat pe neaşteptate timii ani, care, deşi a mi­ ţionale şl faptul că printre io,uo «uf
asemenea,
(mai bine zis, pe negindite) grat in Capitală, a debutat colaboratorii estradei devene 10,05 SUC
in faţa unei întreprinderi in­ editorial şi şi-a elaborat pri­ se numără apreciaţii textieri 10,15 Pli
Buletin
grate, cu riscul de a da naş­ mele cărţi in climatul de şi regizori Mihai Maxlmilian, In dezbat
şi
Mihalache
tere la nemulţumiri şi sus­ aici. Jn domeniul literaturii George Darian, compozitorii Alexan­ a întregu
dru
Lau-
piciuni. Şi pe drept cuvint, pentru copii s-au impus a- renţiu Profcta, Camelia Dâs- icctul Pri
tlvă şl
câlescu,
Vasile
căci, fiind unul dintre a- poi, ca poeţi sensibili şi cu Marcel Dragomir şi Veselovschi, Congresul
Cris-
Ion
ceşti scriitori, implicat deci, tinoiu, vorbeşte de la sine 11,35 Muz
vocaţie
pentru
nu dispun de o perspecti­ reală dificil, Vladimir acest despre prestigul teatrului. .Ştiinţa
gen
Pop-
12,10 Din
a-
Investiţia
vă imparţială, „din afară", tenţia şi de încredere, care clorului;
pe
sprijinul
neavind nici căderea de a Mărcanu şi Mariana Pân- factorii direct răspunzători au ? 15,0<
mă erija in purtătorul . de daru. Cum ziceam insă, pro­ Cărţi reprezentative ale scriitorilor deveni. acordat-o estradei în vederea i ,-tv.;
za predomină. E de obser­ realizării unor mutaţii struc­ Iul romă
cuvint al cuiva. Mă voi li­ turale, ne dau îndreptăţite jurnal ;
mita de aceea doar la ci- vat astfel o predilecţie pen­ speranţe- că amplele lucrări radio ; jf
cîntee.
1\
leva constatări şi reflecţii, tru reportaj, lucru firesc da­ I DATORIA DE SUFLET — Care sînt coordonatele definitorii de renovare ce se desfăşoară i7,oo Hat
că ne gindim la profilul cu in prezent vor fl justificate
acestea din urmă inerent * ale artelor plastice devene ? de calitatea spectacolelor vii­ mică; 17,;
— o unic
subiective, care trebuiesc totul aparte ai judeţului, — Vă rugăm să ne spuneţi tovarăşe — Am mai spus cîndva că, după ce toare. Orele seri
care oferă obiective practic \
luate ca atare şi nicidecum % Gheorghe Pogan, preşedinte al Filialei «şcoala de gravură de la Petroşani" a tinereţii ;
nelimitate de investigaţie artiştilor plastici 'Deva — Petroşani, intrat în istoria artelor, ne-am aflat jurnal; 2
ca nişte judecăţi de valoa­ reportericească. Pe lingă vo- I cum văd artiştii plastici oraşul în care în situaţia de a face ca o nouă tradiţie dv. ; 22
re lără drept de apel. Este % Cenaclul oeA: 23,00
şi hazardat să emiţi aseme­ lumele colective de repor­ trăiesc şi creează ? să se nască cu lucrările noastre. Fires­ „ R I T M U R I " 2:' M Noc
taje, au debutat cu cărţi I — Ga „peisaj civilizat". Asta înseam­ cul a înlocuit teatralul, subtilitatea 23,53—21,0
nea judecăţi, ştiut fiind că, individuale, definindu-se ca V nă deschiderea spirituală materializată limbajului a înlocuit violenţa lui. Ne ştiri.
in profesiunea noastră, din­ I în largile tăieturi ale străzilor şi bule­ plătim datoria de suflet către maeştrii
colo de opinia criticii de excelenţi reporteri, Marin vardelor, în dialogul arhitecturii contem­ artei româneşti, dar nu putem face POET CU ARIPILE
Negoiţă şi Miron Jic. Bine
intimpinare şi de reacţia reprezentat este de aseme­ I porane cu bătrîna cetate. Un „peisaj abstracţie de datoria noastră către viitor. DE PĂMÎNT...
cititorului contemporan, ceea nea romanul in principalele * civilizat" locuit, personalizat de viaţa — Cum se implică artistul astăzi în
ce validează cu adevărat I oamenilor de aici, de preocupările şi viaţa cetăţii ? Cind un poet mărturiseşte
sale ipostaze: social, politic, in primele lui poezii că are
valoarea unei opere, în psihologic, istoric sau poli­ % aspiraţiile lor. — Educînd prin creaţie, încercăm să aripi de pămînt, acel om tre­
speţă a unei cărţi, este in ţist. Pelrişor Ciorobea şi Au- I — Ce loc ocupă arta plastică în viaţa pătrundem, prin lucrările noastre, nu buie crezut. Marta Iuliana la DEVA :
lort
cele din urmă şi 'întotdeau­ gustin Curan, bunăoară, au % spirituală a municipiului reşedinţă de numai în casele oamenilor, ci şi în su­ Crişovan trăieşte în satul Lă- ( P a t r i i
a transfor­
fletele
militînd pentru
lor,
puşnic, are 19 ani, iubeşte pă-
judeţ ?
na timpul. Important este tost primii de aici care au I — Existenţa unui muzeu de artă, a ma esteticul într-o coordonată esenţia­ mîntul şi natura precum îşi RA: Spr
dintr-o
deci, cu alte cuvinte, „ceea semnat un captivant roman * două galerii ale Uniunii Artiştilor Plas­ lă a personalităţii şi existenţei lor. iubeşte părinţii veniţi transilvă­ (Modern
familie
cucereşte
străveche
ce răminc" ; un lucru care, poliţist. Subscrisul şi-a înce­ I tici, organizarea a numeroase expoziţii, — Ce alte forme aţi găsit pentru neană. Vine la cenaclu adu­ dern —
un
Are
de oricite premise favora­ put cariera de romancier « unele intenţionînd să impună autori şi promovarea unui dialog viu, direct, cu cînd încărcat aer de pur. greutatea sufle­ pilot de
tul
Mu­
bile dispunem, nu-l putem cu un roman social, gen pe I opere în cadrul generos oferit de Fes­ cei cărora li se adresează creaţiile reşului şi a pădurilor din jur. PETHO.S/
r -sţc
şti de pe acum. care-l cultivă de atunci in % tivalul muncii şi creaţiei „Cîntarea artiştilor plastici ? Dacă va şti să-şi cultive ta­
lentul — poezia va triumfa...
O primă constatare ar li alternanţă cu romanul isto­ I României", altele aducînd mai aproa­ — Raportarea la realitatea concretă, p...ră —
de
impetuoasa
dezvoltare
a
aceea că in Deva muncesc ric. După un interesant vo­ % pe valorile naţionale deja recunoscute, generată VALERIU BARGAU brie); Fel
azi 12 scriitori, autori de lum de istorie literară apă­ I reuşesc, credem noi, să formeze un pu­ judeţului, îndeosebi după Congresul al (Unirea);
particularizează
al
volume editate pe plan na­ rut in 1980, Dumitru Susan * blic adevărat cunoscător şi iubitor de IX-lea spaţiu partidului, una ce din modalităţi. du rea nea
acest
este
VULCAN
ne-a oferit recent o carte artă.
ţional, pe cind in urmă cu I — Ce anume a determinat concentra­ Aş aminti în acest sens documentările PASĂREA lui de ţ
două decenii nu exista încă emoţionantă aflată la ho­ * rea artiştilor plastici în municipiul re­ tuturor aritştilor plastici în unităţi eco­ rui); LOl
nici unul. Comparaţia e grăi­ tarul dintre roman autobio­ I şedinţă de judeţ ? nomice cum sînt I. L. Chişcădaga, Com­ suprem (
CÂNI :
toare prin ea însăşi, ilus- grafic şi memorial de răz­ % — Existenţa atelierelor de creaţie, a binatul siderurgic Hunedoara, Combina­ Sînt o pasăre căsătoriţi
Cu aripi de pămînt!
trind climatul prielnic, de boi. L-am lăsat dinadins la I galeriilor de artă, muzeului, locuri de tul siderurgic „Victoria" Călan, între­ Uneori cred că e timpul BRAD: I
emulaţie stimulatoare, care urmă pe Cligor Haşa, scrii­ % muncă pentru absolvenţii institutelor prinderea minieră Paroşeni ş.a. De a- să mă apropii Vegas i
s-a creat intre timp, o dată tor foarte productiv, ce se l de artă, sprijinul permanent din par­ semenea, prezenţa artiştilor plastici, cu de soarele guraba:
cu dezvoltarea economico- mişcă dezinvolt şi cu egală % tea organelor de partid şi de stat, a diferite ocazii, în mijlocul unor colecti­ Ce alungă întunericul; pe B-di
(Minerul)
socială fără precedent a mu­ virtuozitate in domeniul re­ factorilor culturali din judeţ şi mu­ ve de oameni ai muncii (expoziţii des­ — să pot să-i şoptesc Procesul
nicipiului. Cifra este şi ea portajului, al prozei pentru * I nicipiu. chise la sălile de apel ale întreprinde­ gînduri bune — seriile
miniere,
— Vă rugăm să ne spuneţi cum este rilor
în
din
diverse
instituţii
elocventă dacă o raportăm copii, al „policier“-ului şi al receptată şi apreciată creaţia artistică localităţi) contribuie la formarea şi de la semenii mei. Bfîrşitul
căra); G)
ia numărul de locuitori ai romanului istoric inspirat I deveană ? dezvoltarea conştiinţei lor artistice în Să-i ofer coloane de flori Taina n
municipiului şi la faptul că din epoci îndepărtate şi incă — Am fost şi sîntem apreciaţi pen­ spiritul valorilor socialiste menite să şi muguri de copaci (Centrul
el nu dispune de nici o in­ obscure, in explorarea că­ I tru deschiderea spre nou a creaţiei noas­ conducă la formarea omului nou, cu un cu rădăcinile în braţele creaţie
stituţie literară profesionis­ rora puţini prozatori s-au % tre, pentru calitatea ei, pentru diversi­ vast orizont de cultură generală şi o strămoşilor. Komăniei 1
tă. Ea devine insă şi mai încumetat pină acum. I tatea stilistică şi ideatică a lucrărilor. înaintată conştiinţă revoluţionară, pe MARTA IULIANA CRIŞOVAN O anehot
cia); Ii
semnificativă dacă luăm in Cite dintre aceste cărţi Am expus în expoziţii colective repre­ măsura obiectivelor educaţionale cu­ generalilo
considerare genurile culti­ vor rezista „viaturilor, valu­ I zentative, pe simezele republicane. Acum prinse în proiectul Programului-Directi- Şofcriţele
rilor", rămine de văzut. Im­ sîntem capabili să facem acelaşi lucru vă şi Tezele pentru Congresul al XIV- Pagină realizată de ILIA :
vate de aceşti scriitori, sur­ cu mînie
sele lor majore de inspira­ portant este că s-au creat I şi individual. lea al partidului. DAN CÂMPEAN
ţie şi, nu in ultimul rind, acele condiţii prielnice care rm 0 mmm § mmm » mmm 0 mmm 9 mmm 9 mir 9 mmm t mmm $ m m 9 mmm 0 mmm 9 m m 9 mmm 9 mmmm 9 mmmv 9 mmm 9 mmm 9 mmm
audienţa pe care au avut-o au permis ivirea Scriitorului
cărţile lor. E locul, poate, şi intr-un oraş care, pină îl
să amintim aici că trei din­ urmă cu două decenii, pă­
rea lipsit de orice vocaţie
tre ei au fost distinşi cu
premii de importanţă repu­ artistică majoră. Important Pentru
blicană. Curios este amă­ este că aceste cărţi există fi răcorot
temporar
nuntul că, finind seama şi şi că ele promovează o li­ curi va ţ
de existenţa cenaclului „Rit­ teratură angajată, cu un me­ sufla slat
muri", printre scriitorii de­ saj limpede şi căreia nu-f -■ din î
veni prevalează poeţii, pe rămine străin nimic din Tânperat
vor fi cu
cind,'printre volumele scrise ceea ce e semnificativ in 7 grade, ;
aici, predominante sint cele Patrie. După cum important între 11 ;
de proză. Au semnat remar­ este că există toate premi­ mineaţa,
cabile cărţi de poezie, in sele ca numelor amintite aici La mul
ordinea primei apariţih să li se adauge mereu al­ fi răcoro
porar
no
Iraian Filimon, Valeriu Bâr- tele, pe care le aşteptăm cu ploii în c
gău — care abordează, de îndreptăţită increderc. tul va su
nord-vest
altfel, cu aplomb şi lâ ă ION CĂUJOI „Fiuar". IO .AN ŞEU „Templul păcii". EVA St'Tii
r
complexe aparente, varii te­ RADU CIOBANU ,Amintiri din Lă/arca"