Page 39 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 39
Pag. 3
NR. 9 921 • JOI, 12 OCTOMBRIE 1989
' t ' W •AV-'
BATIREA CONGRESULUI At IIK-LEA AL PART!
eiu m
lejurnal •
;i fără - o
© 19,45
programe
20,05 f^-
ralului na-
ea Româ- D ir e c ţ iile p r in c ip a le d e a c ţ iu n e — Cu toată energia şi răspunderea 0 deviză
File de
•io • 20,40 comunistă Ia înfăptuirea sarcinilor
„Tereza". d iv e r s if ic a r e a s i c a lit a t e a muncitorească
tudiourilor 9
p r o d u s e lo r mobilizatoare:
® 21,50 economico—sociale ale comunei
făcut
refe
Fireşte,
s-au
Proiectul Programuiui- de consum, materiale de (Urmare dm pag. 1) Rada, Trandafir Mihoc, riri concrete şi s-a cerut mai mult ciment
Directivă şi Tezele pentru construcţii şi alte produse Iosif Crişan, Petru Mircea,
Congresul al XlV-lea al necesare populaţiei”, ne-am ţărilor de servicii, cu cel Mihuţ Radu şi alţii au organizaţiilor de partid
partidului jalonează di orientat producţia anu social şi cultural-educativ, arătat, în spirit critic şi din unităţile agricole, spe pentru ţară!
recţii majore, clare de lui viitor — pe care o care asigură cetăţenilor autocritic, o seamă de de cialiştilor, mecanizatorilor,
acţiune şi pentru indus contractăm de pe acum — din toate satele dobrene ficienţe din munca orga tuturor cooperatorilor ca
I)1N PUO- în continuare să pună un (Urmare dm pag. I)
'.,00 Rudio- tria mică, în sensul dez spre noi modele de con condiţii demne de muncă nizaţiilor de partid şi a
Inctil; 6,15 voltării producţiei, diversi fecţii textile şi bunuri şi trai, o tot mai eferves conducerilor colective din accent mai puternic pe
ul; 0,30 La ficării gamei sortimen metalice, ,folosind în mai centă viaţă spirituâlrcul- cele trei cooperative agri calitatea muncii în secto — Trebuie să dezbatem
ură; 7,00 rul vegetal, dar şi în zoo- . în cadrul conferinţei noas
8,00 Re- tale şi îmbunătăţirii cali mare măsură unele resurse turală. Este acesta temeiul cole de producţie şi a tre problemele de bază ale
8,10 Curie- tăţii produselor, sporirii locale şi diminuînd con pentru care, dîndu-se glas fermei I.A.S. care au dus tehnie, pe creşterea răs
9,00 BU- cantităţilor de mărfuri tinuu ’ consumurile mate sentimentelor de neţăr la rezultate mai puţin punderii fiecăruia pentru procesului de producţie,
9,05 Răs- soarta producţiilor. vege cele care asigură creşte
iltătorllor ; destinate fondului pieţei, riale şi energetice. Avem murită recunoştinţă şi corespunzătoare în pro rea cantităţii de ciment
de ştiri ; a volumului prestaţiilor în vedere, între altele, mîndrie patriotică, în ducţie, la pierderi nejusti tale şi animaliere.
utezători I; realizarea a două modele adunare s-a exprimat una ficate în sectorul vegetal, Referindu-se la realiză şi var- livrate economiei
ate; 11,00 de servicii pe fiecare lo naţionale — arăta Ionel
iri ; n,05 cuitor. noi de truse pentru utili nima şi fierbintea adeziu legumicultură şi în zoo rile obţinute de celelalte Bălaj, şeful atelierului fa
partidului, Dezbătute cu interes şi tăţile curente din gospo ne a comuniştilor, a tu tehnie. Critici severe s-au unităţi economice din co
.por : Pro- înaltă răspundere în or dăriile populaţiei, repro- turor cetăţenilor comunei făcut în conferinţă unor mună, darea de seamă a bricaţie. Avem încă nea
ului-Dircc- Dobra, faţă de Hotărîrea junsuri in ceea ce pri
c pentru ganizaţiile noastre de iectarea şi înnoirea actua specialişti şi membri ai evidenţiat rezultatele bune veşte folosirea capacităţilor
Xiv-lea ; partid şi de sindicat, cu lei linii de producere a Plenarei G. C. al P.G.R. din consiliilor de conducere înregistrate de colectivele
■oară; 12,05 întregul colectiv, docu umbrelelor, realizarea u- iunie a.c. privind realege din unităţile agricole, pen respective, dar a arătat şi de producţie, a timpului
r 1 ui XX; de lucru. Nu realizăm în
toara fol- mentele programatice pen nor produse din metal de rea tovarăşului Nicolae tru modul cum au înţeles neajunsurile din munca mod constant producţia
De la t Ia tru supremul forum co mare utilitate (containere Geauşescu, la Gongresul al să se implice în organiza organizaţiilor de partid şi
mpr: ră munist ne pun în faţă pentru pîine, coşuri pen XlV-lea, în suprema func rea activităţii din campa a conducerilor colective orară maximă pe cuptorul
3 Oda n- tru biciclete etc.). ţie de secretar general aflat în funcţiune. Aici
6,00 ltatlio- sarcini deosebit de im niile de primăvară, vară de aici. La rîndul lor Va- trebuie să-şi concentreze
Audienţa portante pentru activitatea Revenind la activitatea al partidului, chezăşie si şi toamnă, pentru abateri sile Rădos, Alexandru Bră-
ietafore în de viitor, pe care ni le desfăşurată în acest an şi gură a progresului ge de la normele agrotehnice teanu şi Emil Nicula au eforturile toţi comuniştii
i uşoară; neral necontenit al patriei şi nerespectarea sarcinilor din organizaţia noastră.
etu ccono- însuşim pe deplin de pe la rezultatele obţinute pe făcut propuneri concrete, — Cunoaştem bine • că
•tid şi ţară acum, le înscriem deja cele nouă luni, subliniez noastre socialiste. şi indicaţiilor date de co menite să ducă la elimi avem două probleme prio
nţă; l.s,oo în preocupările cotidiene că am depăşit sarcinile la Darea de seamă pre mandamentul judeţean pen narea oricăror neajunsuri,
03 Studioul tru agricultură, precum şi ritare, pe care tovarăşul
00 Radio- de muncă şi ne străduim producţia marfă cu a- zentată în faţa participan relevînd în cadrul confe Nicolae Ceauşescu, secre
,a ţuscstin să le îndeplinim exemplar. proape două milioane lei ţilor la conferinţă a făcut pentru felul în care au rinţei angajamentul co tarul general al partidu
zl într-o Sîntem conştienţi că pen şi la producţia netă cu o temeinică analiză — în coordonat şi organizat lectivelor pe care le re
lent p"<Uic; tru a pătrunde mai uşor 3,5 milioane lei, înregis lumina sarcinilor şi cerin munca din sectoarele zoo prezintă de a-şi spori lui. le-a subliniat cu toa
niuzfU Iă; tă tăria şi la recenta
uietln de la beneficiari şi a creşte trăm un spor al producti ţelor izvorîte din Proiec tehnice. în acelaşi timp, eforturile în muncă, pen Consfătuire pe probleme
continuu eficienţa unită vităţii muncii de 5 157 lei tul Programului-Directivă în acest cadru larg demo tru a întîmpina înaltul economice de la G. C. al
ţii, este necesar să reali pe persoană, am redus şi Tezele pentru Congre cratic şi revoluţionar, s-au forum al comuniştilor ro P.C.R. Anume,: producţia
zăm produse mai bune, cheltuielile de producţie sul al XlV-lea al partidu jalonat principalele direc mâni cu noi şi însem fizică şi exportul. Pen
mai frumoase, mai utile, în cu mai mult de 850 000 lei, lui, din cuvîntările şi ex ţii ce trebuie să stea în nate succese. La rîndul tru buna rezolvare a aces
consonanţă cu cerinţele şi avem un beneficiu supli punerile t o v a r ă ş u l u i atenţia comitetului comu lor comuniştii Aron Ba- tor probleme trebuie să
exigenţele actuale, cu pre mentar de peste un mi Nicolae Geauşescu, secreta nal, organelor şi organi lint, Virgil Tudor, Rodica ne dovedim priceperea,
ferinţele şi trebuinţele gos lion lei. rul general al partidului zaţiilor de partid din sate Vodă, Rodica Jujuman şi devotamentul muncitoresc,
litarul de podăreşti ale cumpărători Sînt rezultate ce ne — a rezultatelor obţinute şi unităţile agricole, a con Rodica Furdui s-au referit, în primul rînd noi, co
Humboldt lor. Tocmai de aceea, ne situează pe un loc frun de comună în perioada de ducerilor colective, tutu în spirit critic şi auto
HUNEDOA- preocupăm cu perseverenţă taş în întrecerea socialistă la precedentele alegeri, ror oamenilor muncii. Ast critic, făcînd şi propuneri muniştii. cu accent deo
-1 pe şerif şi autoexigenţă de asimi subliniind modul în care fel s-a evidenţiat ne sebit pe respectarea in
); Hercule larea şi introducerea în la nivelul I.J.P.I.P.S. Hu cesitatea punerii depli bine gîndite şi argumen dicatorilor de calitate —
ntida (Mo- fabricaţie a noi modele nedoara—Deva, pe care organizaţia comunală de tate, la contribuţia gospo spunea Elena Bonciu, de
Poliţistul, sintem hotărîţi să le am partid s-a implicat în con ne în valoare a pă- dăriilor din satele necoo- la compartimentul G.T.C.
(Flacăra); de confecţii textile pentru plificăm în continuare, ducerea întregii activităţi mîntului, sporirii potenţia perativizate la dezvoltarea In acest sens avem dato
dercule cu- femei, bărbaţi şi copii, economico-sociale. Un ac lului său productiv, prin comunei şi înfăptuirea sar ria să ne ocupăm mai
ida v articole metalice, a altor astfel îneît, în cinstea cent deosebit a fost pus executarea lucrărilor de cinilor de autoaprovizio-
u ţv-' o- produse destinate pieţei Congresului al XlV-lea al în documentul amintit şi îmbunătăţiri funciare, ex nare teritorială, la nece mult de educarea oame
(7 No.eni* interne, precum şi de re- partidului, să ne îndepli în cuvin iul participanţilor nilor, de a-i face să în
Dtilln — l-n proiectarea şi reînnoirea nim prevederile de plan tinderea sistemelor actuale sitatea întăririi şi eficien- ţeleagă bine că sîntem pro
PENI: Pfl- pe patru ani din actualul la dezbateri, pe analiza de irigaţii' şi amenajarea tizării muncii politico- ducători şi beneficiari ai
(Cultural) : celor existente. activităţii din agricultură, altora noi. Cum comuna edueative, în vederea creş muncii noastre, că de re
ea prafu- In pregătirea sezonului cincinal — dovadă eloc sector care deţine ponde dispune de numeroase te-, terii spiritului revoluţio zultatele . ei depind veni
(Luceafă- toamnă—iarnă, care aduce ventă a adeziunii unanime rea în economia comunei. renuri în pantă care nu se nar, al mobilizării tuturor turile fiecăruia.
Saerificiul de fiecare dată elemente a colectivului nostru la Punînd în evidenţă reali pot lucra mecanizat, motiv cetăţenilor comunei la
rul); URI- inedite, ne-am racordat Hotărîrea Plenarei <5. C. pentru care nu sînt puse îndeplinirea exemplară a In cadrul larg democra
la tinerilor şi noi preocupările la im zările şi, mai ales, ne- tic al dezbaterilor din
l e l e z a t ) ; al P.6.R. privind reale împlinirile din acest sector, eficient în valoare. în -programelor de dezvoltare conferinţă au luat cuvîn
ste la Las perativele timpului. Lu gerea tovarăşului Nicolae cei care au luat cuvîntul conferinţă s-a cerut ca ele economico-socială în pro tul, au analizat în mod
ia roşie); crăm deja la înlocuitori de Ceauşescu, la înaltul fo în adunare au arătat cau să fie plantate cu pomi fil teritorial. critic şi autocritic propria
Omul de paltoane pentru şcolari zele care au dus la aces fructiferi în sistem in Din întregul său conţinut, activitate şi a colective
Capucinilor (băieţi şi fete), execu rum comunist, în funcţia
ORAŞTIE : tăm noi sortimente de supremă de secretar gene tea, făcînd propuneri con tensiv, realizîndu-se livezi conferinţa organizaţiei co lor din caro lac [tarte, au
i Niirnberg bluze şi scurte de vînt din ral al Partidului Comu crete menite să contribuie rodnice din cele mai pro munale de partid Dobra a formulat propuneri pentru
(Patria); velur, vătuite, pentru nist Român, garanţie a la îmbunătăţirea, încă din ductive soiuri autohtone evidenţiat hotărîrea unani noul organ ales, pentru
dei (Fla- acesţ an, a întregii ac Relevîndu-se rolul fer mă a comuniştilor, a tu îmbunătăţirea generală a
SARA-BAI: copii şi adolescenţi, pan mersului dinamic al patriei tivităţi. melor legumicole în buna turor locuitorilor satelor întregii activităţi, Ioan
1 piraţilor taloni matlasaţi şi costu pe drumul edificării multi aprovizionare a populaţiei, de a acţiona cu toată Iancu, Alexa Szarvadi,
ultură şi me de schi, bluze şi laterale, al progresului şi Astfel, subliniind rezul în timpul dezbaterilor s-a Constantin Dragomir, Sa
I n t a r e a bluzoane pentru femei, geci bunăstării. tatele bune obţinute în energia şi răspunderea pa
haţeg : şi bluze scurte, din relon, cele patru unităţi agri propus mărirea suprafeţe triotică, în vederea tra bin Faur, Nicolae Vereş,
udată (Da- pentru bărbaţi şi tot pen cole din comună, sporu lor cultivate cu legume la ducerii în viaţă a obiecti Lia Horvat, Ion Roibu,
I: Noaptea tru bărbaţi — înlocuitori Ing. IOAN FAUR, rile de producţie realizate cooperativele agricole din velor noii revoluţii agrare, Laurenţiu Nistor. Din cu
SIMERIA : directorul faţă de anii precedenţi Dobra şi Lăpuşnic, sub- înfăptuirii neabătute a sar vîntul lor s-a desprins ca
(Mureşul) 1 de paltoane, din relon, Fabricii de producţie în sectorul vegetal, precum liniindu-se, totodată, ne cinilor ce vor reveni co un fir roşu deplina ade
Dşte Înapoi vătuite şi îmblănite. Pe industrială şi prestări servicii munei din documentele ziune la propunerea ca
mina). lîngă atenţia ce o acor şi creşterile semnificative cesitatea folosirii cu ma t o v a r ă ş u 1 Nicblae
dăm modelelor — varia Brad înregistrate 'în cel zoo ximă eficienţă a fiecărei Congresului al XlV-lea al
te, moderne, frumoase —, tehnic, comuniştii Leontina sole din fermele amintite. partidului. Ceauşescu. omul care ne
nu neglijăm, ba dimpo conduce destinele de a-
trivă accentuăm asupra proape un sfert dc veac,
calităţii articolelor pe care să fie reînvestit la apro
forum
ai
comuniş
piatul
le realizăm. Toate resursele furajere strînse grabnic şi puse la adăpost ! tilor români in funcţia su
Ţinînd seama de preve
Vremea va derile proiectului Progra- premă de secretar general
Cerul va fi Fermele zootehnice-pregătite temeinic pentru iarnă ! a! Partidu'M’ Comunist
as. Pe alo- mului-Directivă p e n t r u Român
. Vîntul va Congresul al XlV-lea al
ă la modc- partidului, potrivit cărora (Urmare din pag. I) — la unele sortimente A.E.I. Vaidei, nu am pu tru avuţia obştească. Nu în aceiaşi timp. vorbi
rul "U'ic. chiar peste prevederi —, tut trece cu vederea — vom intra în amănunte, tori: şi-au exprimat anga
minime „Va creşte în ritm sus cei în cauză le au perma jamentul ca la locurile lor
:e între 2 şi ţinut industria mică atît lua de la cooperativele cu o remarcă în plus'pen aşa cum se pare că o face
ele maxime la oraşe, cît şi în mediul agricole învecinate consi tru preocuparea şi răspun conducerea asociaţiei, im nent in faţa ochilor, dar de muncă să acţioneze fie
grade. Dl- rural — la unităţile con der că sînt suficiente pen plicit medicul veterinar tragem un semnal de a- care. împreună cu colecti
it ceaţă. derea dovedite în acest larmă şi asupra modului vele din care fac parte,
siliului popular şi ale coo tru -întreaga iarnă.- sens de şeful fermei ve-. Ioan Susan, directorul a-
vremea va peraţiei —, urmărindu-se Aşadar, se cuvine apre cesteia — peste nume în care s-a acţionat aici pentru îndeplinirea sar
Cer tem- getale, cel care â coor (mai precis, în care nu s-a cinilor zilnice de produc
favorabil valorificarea largă a unor ciate eforturile făcute de donat direct toate lucră roasele aspecte care do acţionat! !) în vederea pre ţie, pentru ea ţara să pri-
1 zilei. Vîn- materii prime locale, a re mecanizatori şi ceilalţi lu
noderat din surselor rcfoloribile şi a crători de aici pentru asi rile din eîmp. . .. ............... vedesc lipsa celui mai e- gătirii complexului zoo m -ască tot mai mult- ci
cal ceaţă. Din păcate, aflindu-iie lementar spirit gospodă tehnic pentru stabulaţia ment -, întreprinderea
forţei de niun-ă, in vede gurarea cantităţilor de fu- animalelor. pentru lianţi Deva.
rea fabricaţiei de bunuri i raje necesare stabulaţiei în complexul zootehnic al resc, slaba preocupare pen
