Page 42 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 42
DRUMUL SOCIAUSMULU
Pag. 2
v-ww»' - •••*■ V • t > ••£‘•5 •'••••••• •V*t«»w'»şj*i*t , -\**.v .•••.. \t •.* •(• ' t •• __• • 'W'V'V^AW'V
CONGRESULUI AC
» 19,0(
19,30 Part
unică voi
Glorie, ne
rie ! Cî
ticc, rev
20,00 Ror
D* cument
a
muniştilor,
întregului
Cutezanţa şi patosul revoluţionar - ia temelia întreprinderea de piese de schimb, colectiv, a adeziunii lor fier vvt zbatere
reparaţii utilaje şi echipamente
1
pentru
binţi la Hotărîrea Plenarei
XlV-lea a
C.C. al P.C.R. din iunie
electrotehnice miniere Petroşani
edificării noilor obiective economice si sociale a îndeplinit planul pe trei ani şi 10 luni a.c. privind realegerea tova munist Ro
c
Copiii
răşului Nicolae Ceauşescu,
din cincinal la Congresul al XlV-lea, partidul «
(Unnaro din pag. 1) gospodărirea mijloacelor au necesitat un consum su în suprema funcţie de se batere :
tehnice şi financiare ale plimentar de materiale şi (Urmare din pag. 1) tetul dc partid şi con cretar general al partidu pentru
lei implicarea membrilor întreprinderii" (Stelian Ne- manoperă. Cauzele genera siliul oamenilor muncii de lui — garanţie, a mersului XlV-lea
comitetului de partid în greanu, maistru la briga toare de neajunsuri în e- Rnporlînd aceste succe la I.P.S.R.U.E.E.M. Petro neabătut al patriei noas Comunii!
cunoaşterea sarcinilor de da nr. 6.1). „Desfăşurarea xecuţia unor astfel de lu se într-o telegramă adre şani consideră că rezulta tre pe drumul socialismu Univers, t
producţie ale întreprinde lucrărilor de construcţii- crări le-au constituit, a- sată Comitetului Central tele obţinute constituie o lui şi comunismului, pro • 21,50 ‘
1
rii, participarea lor la co montaj a fost în unele ca desea, necunoaşterea în de al partidului, tovarăşului o dovadă elocventă de gresului, civilizaţiei şi bu
mandamentele organizate zuri încetinită şi chiar în taliu a documentaţiilor şi Nicolae Ceauşescu, comi- gînd şi faptă a co- năstării.
săptămânal şi la analizele treruptă din cauza activi normativelor, slaba supra
zilnice pe obiective de in tăţii slabe de mecanizare veghere şi îndrumare teh
vestiţii. Aşa cum se subli la excavaţii şi montaj, nea- nică şi tehnologică, pre select:
nia în darea de seamă, sigurării ritmice cu com cum şi aprovizionarea cu GRAMUL
creşteri calitative s-au în bustibil a utilajelor de materiale calitativ inferi CAMPANIA agricola de toamnă programul
Radlojurm
registrat şi în ce priveşte construcţii şi mijloacelor oare celor prevăzute" (Do- presei ; 8,
activitatea de îndrumare şi de transport, toate aces rel Palcău, inginer, şeful Iodiilor ;
ştiri :
control a birourilor orga tea ca urmare a insufi secţiei de producţie indus Baze temeinice viitoarei recolte ascultători 9,(
nizaţiilor de bază, fapt ce cientei implicări în rezol trială). univers îi
explică în bună măsură varea sarcinilor a cadre fn acelaşi spirit de exi de sieclă de zahăr şi cartofi dan ; 10,
11.00 Ruie
îndeplinirea exemplară a lor de conducere din auto genţă şi înaltă răspundere 11,05 cale
sarcinilor de plan pe nouă baza proprie, a comitetu au luat cuvîntul în cadrul Cooperativa agricolă de rea arăturii adinei, iar du- Asemănător procedăm şi cetăţenesc
luni din acest an la con- lui de partid şi organiza dezbaterilor Ladislau Stoi producţie din Leşnic a do- pă aceea efectuăm şi o lu La pregătirea viitoarei re uşoară; 12
strucţii-montaj, la produc ţiilor de bază de aici" ca, Manole Nan, Constan- bîndit o experienţă valo crare de discuire. Fireşte, colte de cartofi, pe mai ra folclor
maţii
laui
ea industrială, productivi (Constantin Diacon eseu, şef tir Urîta, Victor Bucaleţ, roasă în privinţa obţine punem accentul cuvenit şi mult de 20 la sulă din su valului na
tatea muncii şi indicatorii secţie mecanizare A.C.R.). Alexandru Hălăştuan, Du rii unor producţii mari şi pe respectarea epocii de prafaţa destinată plantă rea Romă
. inanciari. „Mai sînt printre noi, din mitru Lascu, Canstantin stabile la hectar Ia toate semănat, asigurarea den rii avînd transportate deja Ia î la 3;
mieră
Constructorii, în frunte rîndurile personalului de Borţoi. Propunerile con culturile, dar cu deosebire sităţilor corespunzătoare cîte 40 tone îngrăşăminte Recital ra
de
u comuniştii, sînt însă în- execuţie şi de conducere crete formulate pentru îm la sfeclă de zahăr şi car de plante la hectar la re organice la hectar. Carte frui
cui
tc-a
ăţaţi să cîntărească lu chiar, unii tovarăşi care bunătăţirea în continuare tofi, la care a ocupat, în coltare, calitatea lucrări — Fiind vecini, în ace Radiojurn:
ntrile corect, mîndrindu- desfăşoară o activitate la a întregii activităţi a or ultimii ani, locuri frunta lor de întreţinere şi recol eaşi comună cu coopera donate ec
>e cu reuşitele şi recunos- limita minimei rezistenţe ganizaţiei de partid din în şe pe judeţ. tat. torii din Leşnic, cum sînt Pu’-Mcltate
indu-şi deschis lipsurile, — aspect trecut cu vede treprindere au fost inclu — Acţionînd pentru în puse în valoare posibilită p ; 17
âutînd să le elimine din rea de coordonatorii punc se în hotărîrea proprie a- făptuirea obiectivelor noii Pornind de la necesita ţile existente la C.A.P, n - <
18,0u Orele
munca lor. Este concluzia telor de lucru, de şefii de doptată de conferinţă. în revoluţii agrare — apre tea înfăptuirii cerinţelor Micia pentru sporirea re 20.00 Radi
care s-a desprins de alt compartimente şi subuni acest cadru s-a exprimat cia inginerul şef al unită noii revoluţii agrare — coltei de sfeclă de zahăr La sugestl
zi într-o
fel şi din intervenţiile par tăţi. Aici, în curmarea u- convingerea că înfăptuirea ţii, Gheorghe Irimie —, în subliniate în repetate rîn- şi cartofi ? merit poet
ticipanţilor la dezbateri. nei astfel de atitudini, se întocmai a măsurilor pre acest an la sfecla de za duri de secretarul general La întrebare ne răspun citate ; 1
„Nerealizarea volumului cere intervenţia hotărîtă a conizate pentru perioada hăr am realizat o recoltă al partidului, tovarăşul de inginerul şef, Ioan Nis- m«f 'cală;
de lucrări fizice şi valori comitetului de partid, pen următoare dau garanţia rea caire a depăşit substanţial Nicolae Ceauşescu — încă tor. leLd de ş
din această toamnă ne pre
ce la toate obiectivele de tru imprimarea spiritului lizării tuturor obiective prevederile planului. Ca ocupăm cu toată răspun — Ne preocupăm şi noi
investiţii şi reparaţii capi de exigenţă şi disciplină lor propuse, îndeplinirii urmare, am reuşit să în să obţinem producţii mari
tale este consecinţa necu- cerut în documentele de pînă la Congresul al XIV- registrăm un beneficiu derea de pregătirea unor la culturile respective. De
baze temeinice recoltei de
prinderii de către comitetul partid, în cuvînlările se lea al partidului a sarci net de peste 25 000 lei la sfeclă de zahăr şi cartofi aceea acum lucrăm la afî-
ie partid şi consiliul oa cretarului nostru general" nilor de plan pe acest an fiecare ha cultivat cu sfe din anul viitor, in acest narea adîncă a solului, du ta DEVA :
forti
menilor muncii a întregii (Octavian Veţeleanu, subin- şi a prevederilor pe între clă de zahăr. scop, pe întreaga suprafa pă care vom aplica îngră- ( P a t r i a
problematici de producţie. giner la brigada nr. 5.3) gul cincinal, creşterea cu — Cum a fost posibil un ţă ce o vom însămînţa cu şămintele organice — de RA: Spri,
Se manifestă încă neajun „Deşi nu am avut proble 100 la sută a volumului asemenea rezultat şi cum sfeclă de zahăr aplicăm jecţii de pasăre ce se află (Modern
cucereşte
suri în repartizarea echi me deosebite în privinţa de lucrări de construcţii se acţionează pentru pre cîte 40 tone îngrăşăminte transportate în cîmp — şi dern — J
librată a potenţialului li calităţii lucrărilor, au e- şi reparaţii în cincinalul gătirea recoltei anului vii organice la hectar, acţiu pe cele chimice, care vor pilot dc (
PETROŞA
man, tehnic şi material. în xistat totuşi abateri care 1991—1995. tor ? ne ce se află în plină des fi încorporate sub brazdă cercşte A
arătura
Ai
Sîn-
Pe baza experienţei
Sporirea producţiilor agricole, dezvoltarea armonioasă o — atenţie deosebită acordăm făşurare. De asemenea, prin conştienţi adîncă. faptul ring); Fell
patra
—
de
tem
vom încorpora în sol şi
acumulate
proprii
brie);
că experienţa vecinilor ne
cîte 200 kg substanţă acti
res
(Unirea);
pectării tehnologiei speci vă îngrăşăminte complexe este de mare folos şi ne dureanca
i comunei - angajamentul ferm al tuturor comuniştilor fice culturii sfeclei de za face discuiraa terenului. zăm şi noi în producţie, iul de LOI
VULCAN:
vom strădui să o generali
la hectar, după care vom
p
punînd
hăr,
pe
accentul
rul);
pregătirea încă din toam Pentru a valorifica mai în acest mod putînd să llolmcs (
(Urmare din pag I) vxdcnţiat participanţii la tă responsabilitate, alături nă a unui .pat cald cu bine potenţialul productiv sporim recoltele şi renta TRIL A: Ni
)
Tra
i
dezbateri, este şi în ceea de toţi locuitorii comunei, plapumă moale", aceasta al unităţii, în anul viitor bilitatea culturilor de sfe ' ase) ;
i de gospodăriile popu ce priveşte gospodărirea pentru creşterea producţii însemnînd că asigurăm vom urmări sporirea den clă de zahăr şi cartofi. Sîn- Fantomele
; (Muncitori
laţiei de pe întreg cuprin satelor, repararea la timp lor agricole : la grîu şi se toate condiţiile astfel îneît sităţii de plante recolta- tem hotărîţi să realizăm Chirlţa în
sul comunei, efectivele de a drumurilor comunale, cară cu 128 la sută, la or2 în primăvară să facem, bile la hectar, astfel fiind un asemenea deziderat, a- BRAD: Di
animale sporind şi ele cu îndeosebi a celui ce leagă cu 109,4 la sută, la sfecla imediat ce se poate in posibil să obţinem — aşa vînd în vedere şi faptul coadă l
200 capete ia bovine, 300 satele Turmaş — Tămăşa- de zahăr cu 122,2 la sută, tra în cîmp cu utilajele cum a cerut conducătorul că dispunem de condiţii GURABAI
B-dv
pe
capete ovine ş.a. sa — Dîncu Mare, a uni la cartofi eu 110,6 la sută. mecanice, la o singură partidului şi statului — o ca suprafeţele unde am (Minerul)
Aşa cum s-a evidenţiat tăţilor şcolare (Jeledinţi) în acelaşi timp, vor fi spo trecere cu tractorul, pre producţie de peste 100 to amplasat sfecla de zahăr Procesul .
insă în darea de seamă, şi culturale, buna fertili rite suprafeţele agricole, gătirea patului germinativ ne sfeclă de zahăr la hec şi cartofii să poată fi şi — seriile 1
Sfîrşitul
precum şi în cuvîntul par zare şi îngrijire a păşuni producţia industriei mici şi ‘ apoi semănatul. De re tar. Important de amintit irigate. căra); GT:
ticipanţilor ia dezbateri — lor. Un sprijin mai mare va ajunge la valoarea de gulă, amplasăm sfecla de este că am specializat me Important este însă ca Hanul <
(Centrul
ioan Gaşpar, Aurelian e necesar să acorde 15 000 Iei pe locuitor. E zahăr după culturi de canizatorii pe culturi şi aceste deziderate să fie creaţie „< i
Boancă, Rodica Tomuş, Je- C.U.A.S.C. Simeria in re necesar să se depună efor păioase. Procedînd în a- feluri de lucrări, Gheorghe exemplar transpuse în fap ulei"); H.
nica Popovici, Dorin Moise, partizarea ia timp a ma turi pentru construirea, în cest mod, avem posibilita Rusu fiind cel care, în ca te, aşa cum s-a stabilit şi cea mare
aterl
Alexandru Zudor, Leontina şinilor şi utilajelor pentru cel mai scurt timp, aşa tea să fertilizăm din toam drul acordului global, e- îa recenta conferinţă a or Alo, CAL/
ca;
Căndroi, Gcorgeta Filip, insilozare la C.A.P. Jele- cum a indicat secretarul nă terenul cu îngrăşămin fectuează semănatul, erbi- ganizaţiei comunale de la mare
Lucian Câdar, Sabin Mi- dinţi. general al partidului, a te organice şi minerale, cidarea, întreţinerea şi re partid. trul de c
liuţ, Nicolae Gînda, în ac S-a evidenţiat, deopotri brutăriei, morii şi casei de care sînt încorporate sub coltatul mecanizat ai cul NICOLAE TIRCOB ră „Cînta
SIMERIA:
tivitatea desfăşurată de vă, necesitatea ca organe naşteri — prevăzute, de brazdă o dată cu efc-ctua- turii respective. ţa mea ( i
organul comunal de partid le şi organizaţiile de partid, altfel, în planul de dez Expediţia
■ le consiliul popular, de organizaţia de tineret şi voltare armonioasă şi de
conducerile unităţilor agri O.D.U.S., factorii culturali modernizare a comunei.
cole s-au manifestat şi o să facă mai mult pentru Acţionând într-un climat
serie de neajunsuri care educarea comuniştilor, a de ordine şi disciplină, co
au condus la întîrzierea tuturor locuitorilor satelor muniştii, alături de cei Pentru
executării unor lucrări a- în scopul unei largi mo lalţi locuitori, vor putea fi râcoro;
ş
noaptea
gricole — semănatul po bilizări la efectuarea la spori contribuţia comunei parţial m
rumbului şi sfeclei la C.A.P. timp a lucrărilor agricole, la dezvoltarea economiei cădea pic
Dineu Mare, care a generat în condiţii de calitate, în naţionale, a patriei socia va sufla
sectorul
o producţie scăzută la a- tronării unei exigenţe spo liste. Ei şi-au exprimat, în râturile
ceste culturi ; nu au fost rite faţă de abateri şi nea acelaşi timp, totala ade cuprinse
strînse în totalitate paiele junsuri. ziune la Hotărîrea Plena de, izolai
la jur de
de pe cîmp, s-a menţinut Pornindu-se de la sar rei C.C. al P.S.R. din iu cele max
o calitate slabă a repara cinile cuprinse în progra nie a.c. privind realege •Vvr grade,
ţiilor la maşinile agricole mul de dezvoltare în profil rea, la apropiatul forum alocuri c
mur
La
Din cauza unor neajunsuri teritorial pentru cincinalul al comuniştilor români, fi răcoros
in munca organizatorică şi următor, de la sarcinile şi a t o v a r ă ş u l u i Nicolae temporar
politiro-educativă, la a- exigenţele stabilite de pro Ceauşescu, în suprema curl vor
ţii
ceeaşi unitate agricolă au iectul Programului-Direc- funcţie de secretar general te slabe,
lapovi
apărut abateri în munca tivă şi Tezele pentru Con al partidului, garanţia fer Vînt mod
unnr specialişti privind gresul al XlV-lea. delega mă a mersului înainte al Elevi de Ia Liceul Indus trial dc construcţii «Un Hune doara participă la sortarea şl slficări )
amplasarea cui i uri lor ţii Iu conferinţă '-an an patriei pe drumul socialis insllozarca cartofilor in depo zitclc C.L.F. din localitate. 40—70 kll
ţa.
Loc de mai bine, au e gajai să acţioneze cu înal- mului şi comunismului.