Page 45 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 45
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 922 • VINERI, 13 OCTOMBRIE 1989
Pag- 4
Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
(Urmare din pag. 1) Nguyen Van Linii, secretar general al NA, PREŞEDINTELE COMITETULUI E- cătorii dc partid şi «le stat din It.P. Chi
Comitetului Central al Partidului Comu XECUTIV AL ORGANIZAŢIEI PENTRU neză şi R.P.D. Coreeană.
Luînd
încheierea
şedinţei
aniversam a Întemeierii repu nist din Vietnam. In cadrul acestor întîl- ELIBERAREA PALESTINEI. Comitetului cuvîulul la Executiv, tovarăşul
Politic
blicii DEMOCRATE .ERMANE, ÎN- niri a fost manifestată hotărîrca comună Comitetul Politic Executiv a subliniat Nicolao Ccauşcscu a arătat că trebuie să
TTLNIRILE SI CONVORBIRILE PE CA de a conferi dimensiuni tot mai largi că noul dialog la nivel înalt se înscrie, intensificăm şi mai mult activitatea noas
ME LE-A AVUT CU ACEST PRILEJ. şi un conţinut tot mai bogat relaţiilor prin rezultatele sale, ca un moment im tră internaţională, să întărim şi mai mult
Secretarul general al partidului şi Co bilaterale, de strînsă prietenie şi cola portant în dezvoltarea relaţiilor de prie colaborarea cu ţările socialiste, dar şi cu
mitetul Politic Executiv au dat o înaltă borare, în spiritul şi pe baza înţelegeri tenie şi colaborare dintre România şi
apreciere modului în care s-au desfăşu lor convenite la nivel înalt, în interesul Statul Palestina, dintre Partidul Comu colclaltc state ale lumii. 6
Sîntem ferm pe poziţiile socialismului
rat festivităţile de sărbătorire a patru reciproc, al construcţiei socialiste în ţă nist Român şi Organizaţia pentru Elibe ştiinţific, revoluţionar, — a spus secre
decenii de la întemeierea Republicii De rile noastre, al cauzei generale a socia rarea Palestinei, dintre poporul român tarul general al partidului — pentru n-
mocrate German», marilor realizări ob lismului. cooperării şi păcii. şi poporul palestinian.
care
coalizea
se
socialismului,
părarca
ţinute de poporul din H.D.G., sub condu Comitetul Politic Executiv a apreciat, A fost evidenţiat în mod «loosebit fap ză în condiţiile concrete diferite de la o
cerea Partidului Socialist Unit din Ger do asemenea, caracterul rodnic al con tul că, în cursul convorbirilor, cei doi ţară la alta. De mult am criticat „mo
mania, în construcţia socialistă, în dez vorbirilor pe care tovarăşul Nicolae conducători, cxaminînd căile şi modali delele'', le-am înlăturat; dar aceasta nu
voltarea economică şi socială a ţării, po Ccauşcscu lc-a purtat, la Berlin, cu to tăţile de rezolvare a problemelor din O- înseamnă renunţarea la socialism, dim
liticii sa* ferme în lupta pentru dez varăşul Aii Salem El-Bcida, secretar ge rientul Mijlociu, au relevat de comun potrivă, aplicarea fermă a principiilor
voltarea colaborării ţărilor socialiste, pen neral al Comitetului Central al Partiilu- acord că se impune să se facă totul pen socialisto !
tru dezarmare, pentru progres şi pace în lui Socialist Yemcnit, convorbiri care au tru a se ajunge la o soluţie politică glo Nici o ţară socialistă nu are nevoie să
lume. A fost apreciată poziţia principia relevat posibilităţile existente pentru dez bală, justă şi durabilă a situaţiei «lin re copieze acum capitalismul. In primul riad
lă, clară a partidului şi Guvernului Re voltarea relaţiilor dintre cele două parti giune, pentru organizarea, în acest scop, pentru că l-au avut şi ştiu ce reprezintă
publicii Democrate Germane în apăra de, a colaborării dintre România şi Re sub egida O.N.U., a unei conferinţe inter el. Nu «le şomeri şi de săraci avem ne
rea şi dezvoltarea socialismului, împotri publica Democrată Populară Yemen, în naţionale, care să asigure poporului pa voie, pentru că nu aşa vom intra în rîn-
va politicii revanşarde a cercurilor reac domeniile economic şi tchnico-ştiinţific, lestinian dreptul la autodeterminare, la dul ţărilor civilizate. Nu cu şomeri şi cu
ţionare din R.E, Germania, a oricărui a- pe baze stabile şi dc lungă durată. existenţa unui stat propriu, independent, săraci se înaintează spic civilizaţie! Pro
mestec în treburile interne ale altor Comitetul Politic Executiv a subli precum şi sccui-itatea şi independenţa tu gresul tehnic nu se face cu împărţirea
state. niat profunda semnificaţie a schimburilor turor statelor din zonă, instaurarea unei marilor întreprinderi socialiste în sute de
Comitetul Politic Executiv a subliniat de păreri pe care tovarăşul Nicolae păci trainice şi juste în Orientul Mijlociu. mii de unităţi mici. O asemenea împărţire
că participarea tovarăşului Nicolae Ccauşcscu lc-a avut cu conducătorii dc S-a subliniat necesitatea ca delegaţia pa ar aduce ţările respective cu sute «le ani
Ccauşcscu la festivităţile prilejuite de partid şi de stat ai acestor ţări în legă lestiniană la această conferinţă să fie de în urmă. Progresul tehnic se realizează
împlinirea a patru decenii de la înteme tură cu aspecte actuale ale vieţii politice semnată de O.E.P., de palestinienii înşişi, cu marca imluslrie. Este cunoscut că ma
ierea Republicii Democrate Germane, în- mondiale, alo mişcării comuniste şi mun şi nu de altcineva. De asemenea, s-a apre rca industrie a asigurat aplicarea în bune
tîlnirca şi convorbirile avute, la Berlin, citoreşti internaţionale. A fost relevată ciat că, în reglementarea problemelor din condiţii a organizării producţiei şi a
cu tovarăşul Ericli Honeeker, secretar ge marca însemnătate a concluziei comune Orientul Mijlociu, s-ar putea lua ca bază muncii, a ştiinţei. Socialismul trebuie să
neral al Comitetului Central al Partidu la care s-a ajuns, în cadrul convorbirilor, propunerile avansate, în acest sens, de înlăture numai proprietatea capitalistă şi
lui Socialist Unit din Germania, preşedin cu privire la necesitatea întăririi colabo preşedintele Egiptului, «Iar şi propune repartiţia dc tip capitalist, inegalităţile
tele Consiliului de Stat al Republicii De rării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a rile Israelului eu privire la organizarea din societate, nu să distrugă marca in
mocrate Germane au pus în evidenţă re partidelor comuniste şi muncitoreşti, a dc alegeri în teritoriile ocupate, ca o dustrie. Dimpotrivă, trebuie să o conso
laţiile de trainică prietenie şi colaborare forţelor revoluţionare, progresiste de pre parte a procesului global de instaurare a lideze, să o «lezvolte !
multilaterală dintre partidele, ţările şi tutindeni, a adoptării unei poziţii ferme păcii în regiune. De aceea, noi trebuie să stăm ferm —
popoarele noastre. A fost relevat faptul de respingere botărîlă a acţiunilor şi în Aprobînd rezultatele vizitei, ale con şi stăm ferm — pe linia dezvoltării so
că cei doi conducători de partid şi dc stat cercărilor cercurilor imperialiste de a des vorbirilor dintre tovarăşul Nicolae cialismului, a realizării programelor
au exprimat — şi de această dată — do tabiliza situaţia din ţările socialiste şi Ccauşcscu şi tovarăşul Yasser Arafat, Co noastre, dar si pe linia întăririi solidari
rinţa comună dc a extinde şi mai mult din alte stale ale lumii, «1c a submina mitetul I’oiitic Executiv a reafirmat ho tăţii şi colaborării internaţionale. Să
legăturile dintre P.C.R. şi P.S.U.G.. cuceririle socialismului şi socialismul în tărîrca partidului şi statului nostru, a po participăm activ la întărirea colaborării
de a ridica la un nivel şi mai general, «le a-şi promova politica de «lo- porului român dc a sprijini şi în viitor .şi solidarităţii — aceasta trebuind să
înalt raporturile «le colaborare din minaţic şi asuprire, dc amestec în trebu lupta poporului palestinian pentru înfăp constituie una «lin preocupările noastre
tre România şi Republica Democrată Ger rile interne şi «1c încălcare a independen tuirea aspiraţiilor sale legitime de a trăi permanente în activitatea pc care o desfă
mană — pe plan politic, economic, tch- ţei şi suveranităţii popoarelor. S-a sub în pace, într-o patrie liberă şi indepen şurăm !
nico-ştiinţific şi în alte sfere dc activi liniat că, pornindu-sc «le la această apre dentă, de a acţiona în continuare pentru Să fim ferm împotriva oricărui amestec
tate — astfel îneît acestea să se afirme ciere, a fost evidenţiată importanţa in rezolvarea. constructivă a problemelor din al cercurilor imperialiste în ţările socia
tot mai puternic ca un exemplu dc con tensificării contactelor şi consultărilor Orientul Mijlociu, pentru realizarea unei liste sau în alte ţări, împotriva ameste
lucrare rodnică între ţări socialiste anga dintre partidele comuniste şi muncito păci globale, juste şi durabile în regiune. cului lor în ţările în curs «le dezvoltare,
jate cu ţoale forţele în edificarea noii reşti din ţările socialiste, în vederea dez Comitetul Politic Executiv a ascultat, contra acţiunilor lor împotriva mişcării re
Orînduiri. baterii problemelor dezvoltării socialismu în continuare, o INFORMARE CU PRI voluţionare. De altfel, acţionîiul în acest
Reaiirmîiul poziţia partidului şi sta lui în etapa actuală, ale aplicării ferme VIRE LA VIZITA UNEI DELEGAŢII A fel, vom crea cele mai bune condiţii pen
tului nostru, Comitetul Politic Executiv a principiilor socialismului ştiinţific la PARTIDULUI COMUNIST ROMAN IN tru continua lărgire a relaţiilor şi schim
a condamnat cu fermitate manifestările condiţiile concrete din fiecare ţară, ale REPUBLICA POPULARĂ CHINEZA ŞI burilor noastre internaţionale.
ostile şi amestecul cercurilor reacţionare asigurării păcii, progresului şi indepen REPUBLICA POPULARĂ DEMOCRATA Desigur, noi dorim relaţii cu toate ţă
din K.F.G. în treburile interne ale Repu denţei tuturor popoarelor. Totodată, a COREEANA. rile, inclusiv cu ţările capitaliste — dar
blicii Democrate Germane, care sînt în fost reafirmată hotărîrca partidului şi ţă pe principii «lc egalitate şi avantaj re
totală contradicţie cu documentele dc la rii noastre de a întări conlucrarea pe are Comitetul Politic Executiv a apreciat ciproc. Considerăm, astfel, că poziţia
Helsinki, cu normele dreptului interna na montlială, dc a-şi aduce o contribuţie în mod deosebit poziţia Partidului Co noastră fermă dc apărare a socialismului
ţional şi prevederile înscrise în Carta activă Ia realizarea neabătută a politicii munist Chinez şi a Partidului Muncii din nu numai că nu înseamnă să renunţăm
O.N.U. Asemenea manifestări, care amin-, «le dezarmare şi destindere, de pace şi Corcea, a Republicii Populare Chineze şi la politica de largă colaborare internaţio
tesc «le perioada războiului rece, nu pot colaborare internaţională. a Republicii Populare Democrate Coree nală, ci, dimpotrivă, că trebuie să inten
servi în nici un fel dezvoltării colaboră Aprobînd înţelegerile şi concluziile la ne în problemele construcţiei socialiste, sificăm această colaborare, respingînd însă
rii dintre cele două state germano, în Eu care s-a ajuns cu prilejul acestor întîl- ale apărării şi dezvoltării princi orice condiţii, orice capitulări sau con
ropa şi în lume. niri, Comitetul Politic Executiv a indicat piilor socialismului ştiinţific, precum şi cesii care dăunează socialismului, inde
în ce priveşte problemele actuale ale vie
Comitetul Politic Executiv a exprimat să se ia toate măsurile pentru transpune ţii internaţionale, ale asigurării progre pendenţei şi suveranităţii ţării !
deplina solidaritate a partidului si po rea în viaţă a celor convenite, pentru sului şi păc'ii în lume. Acestea sînt cîteva concluzii desprinse
porului nostru cu partidul şi poporul dim dezvoltarea şi mai susţinută a colaborării «lin ţoale întilnirilc, din toate discuţiile pe
care le-ain avut cu alţi delegaţi — atît la
R.D. Germană, în lupta pentru socialism, prieteneşti dintre România şi ţările res Comiletiil Politic Executiv a dat ex Berlin, cît şi cu diferite personalităţi care
pentru pace, înţelegere şi largă colabo pective. presie satisfacţiei faţă de dezvoltarea au venit în ţara noastră.
rare internaţională. In cadrul şedinţei, a fost prezentată, continuă a relaţiilor de strînsă prietenie Cred că toate acestea trebuki să fie
Comitetul Politic Executiv a eviden de asemenea, o INFORMARE IN LEGĂ şi colaborare dintre partidul nostru şi bine înţelese — şl fiecare în domeniul său,
ţiat, în acelaşi timp, importanţa deose TURA CU VIZITA EFECTUATA ÎN partidele din cele două ţări, dintre po în activitatea pc care o desfăşoară, tre
bită a întîlnirilor şi convorbirilor pe care ŢARA NOASTRĂ, LA INVITAŢIA TO porul român şi popoarele chinez şi core buie să promoveze ferm şi activ politica
tovarăşul Nicolae Ccauşcscu le-a avut, VARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ean, la care o contribuţie determinantă şi principiile noastre în toate domeniile.
la Berlin, cu tovarăşul Toilor Jivkov, se SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI au avut-o înlîlnirilc, convorbirile şi în
cretar generat al Comitetului Central al COMUNIST ROMAN, PREŞEDINTELE ţelegerile la nivel înalt dintre tovarăşul în cadrul şedinţei, Comitetul Politic
Partidului Comunist Bulgar, preşedintele REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, Nicolae Ccauşcscu, secretar general al Executiv a soluţionat, «te asemenea, o seric
Consiliului dc Stat al Republicii Popu DE TOVARĂŞUL YASSER ARAFAT, Partidului Comunist Român, preşedintele de probleme ale activităţii «le partid şi
lare Bulgaria, precum şi cu tovarăşul PREŞEDINTELE STATULUI PALESTI Ropublicii Socialiste România, şi condu «1c stat.
%
*» ^ GENEVA. - Sesiunea astfel, la eradicarea sub libereze necondiţionat pe O.N.U., Javicr Perez de două părţi, opiniile sale dunării Generale. Exami
Consiliului U.N.C.T.A.D. e- dezvoltării şi instaurarea toţi deţinuţii întemniţaţi Cuellar, a avut, la New cu privire la reluarea ne narea acestei probleme a I %
« xaminează contribuţia pe noii ordini economice in pentru lupta lor împotriva York, o întrevedere cu li gocierilor şi continuarea fost programată pentru
| care organizaţia ar pu- ternaţionale. apartheidului. Alţi delegaţi derul părţii cipriolo-turce, acestora pe o bază so data ele 17 octombrie. 1
jj tea-o aduce la elaborarea prezenţi la sesiune şi re Rauf Denktaş, consacrată lidă. ' s
h strategiei internaţionale de ÎU NAŢIUNILE UNITE. - prezentanţii mai multor discutării diferitelor aspec $3 VIENA. - într-o de
II dezvoltare pentru anii La sediul din New York al NAŢIUNILE UNITE. - claraţie făcută la o reu
3 1991-2000. Reprezentantul O.N.U. a avut loc o şe Comitetul General al Adu niune internaţională la
român a evidenţiat, în ca- dinţă festivă a Comitetu nării Generale a O.N.U. Viena, cancelarul federal
* drul dezbaterilor, necesita lui Special al Naţiunilor a luat hotărîrea completă al Austriei, Franz Vranitzky,
ţi tea ca viitoarea si aiegie Unite împotriva aparthei rii ordinii de zi a celei a subliniat că în prezent
!j sâ constituie un adevărat dului, consacrată Zilei de organizaţii neguvernamen te ale problemei cipriote. de-a 44-a sesiuni a Adu în lume nu se poate vorbi
jj program complex dc mă- solidaritate cu deţinuţii tale au cerut eliberarea de in cursul convorbirii, Denk nării Generale cu proble de o sporire a securităţii
Jj suri şi acţiuni, cu un ca- politici sud-africani. Luînd ţinuţilor politici din R.S.A. taş a declarat că este gata ma desfăşurării unei se statelor prin continuarea
| racter cît mai angajant po- cuvîntul, preşedintele ce şi au adresat tuturor sta să continue negocierile cu siuni speciale dedicate cursei înarmărilor, relatea I
Jj sibil, de natură să stimu- lei de-a 44-a sesiuni, Jo- telor lumii apelul de a-şi partea cipriotă-greacă şi combaterii producerii, con ză agenţia China Nouă. O %
|. leze o largă colaborare seph Garba, a amintit că, uni eforturile pentru lichi a propus o serie de mă trabandei şi consumului reală securitate se poate î
jj internaţională pe bazo e- în urmă cu 26 de ani, la darea sistemului de discri suri în legătură cu aceas de droguri. Decizia defini 1
j, chitabile, să sprijine efor 11 octombrie, Adunarea minare rasială. ta. La rîndul său, secreta tivă privind desfăşurarea înfăptui numai printr-un I
ii turile de progres economic Generală a adoptat o re rul general al O.N.U. a unei sesiuni speciale ur- echilibru la un nivel mili *
î şi social ale ţărilor în curs zoluţie prin care chema ii NAŢIUNILE UNITE. - afirmat că va prezenta, mează să fie luată în ca tar cît mai redus, a spus
| de dezvoltare, contribuind. regimul sud-africcin să e Secretarul general al în curînd, liderilor celor dru! şedinţei plenare a A şeful guvernului austriac. I
COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodea. Sabin Ccrbu. Ion Cioclci, Dumitru Ghconea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghc PaveJ (redactor şef adjunct], Nicolao Tîrcob. «tor,ş \
REDAGŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 35. Telefoane 11275, 12157, 11505. Telex: 72288. TIPARUL Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 275.