Page 47 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 47
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU
Creşterea rolului conducător al partidului, al statului, înfăptuirea consecvei
a principiului edificării socialismului cu poporul, pentru popor
Sintetizînd în mod strălucit învăţămintele dezvoltării pi-ecum şi însemnătatea u- vea loc numai în condiţii întărirea continuă a uni riale şi în conducerea ge muncii în i
i€torice, experienţa acumulată în procesul făuririi noii riaşă ce revine unităţii po- le conducerii unitare a e- tăţii întregului popor con nerală a statului. luţionare al
orînduiri în ţara noastră, precum şi în alte ţări ale lu liitico-ideologice şi oi'gani- conomiei naţionale, pe ba stituie o condiţie esenţială Ga urmare a puternicei şi comun isr
mii, proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru zaxorice în îndeplinirea de za planului naţional unic. a mersului ferm înainte al dezvoltări a ştiinţei, învă- tivarea forţ
Congresul al XlV-lea al Partidului Comunist Român pun către partid a misiunii sa Un rol hotărîtor îl are, in societăţii româneşti. Aceas ţămîntului şi culturii, nu orînd'tiri. A
cu putere în evidenţă principiul potrivit căruia transfor le revoluţionare. Aşa cura această privinţă, statul de ta presupune combaterea mărul intelectualilor a spo rată şi în
marea revoluţionară a societăţii, edificarea socialismu se arată în Tezele pentru mocraţiei muncitoreşti-re- hotărîtă a oricăror încer rit continuu — de peste Congresul a
lui şi comunismului au fost şi sînt posibile numai în Congresul al XlV-lea, teo voluţionare, care asigură cări de propagare a vechi 10 ori — în anii socialis buie înţeles
condiţiile exercitării şi creşterii rolului conducător al riile despre aşa-zisa dimi organizarea şi conducerea lor concepţii şi mentalităţi^ mului : rolul esenţial al te în nici i
partidului revoluţionar al clasei muncitoare în organi nuare a rolului conducă unitară a întregii activităţi promovate de clasele ex cuceririlor ştiinţei şi teh dezvoltarea
zarea şi desfăşurarea neîntreruptă a acestei vaste opere tor al partidului sînt de de transpunere in practi ploatatoare pentru dezbi nicii moderne a determinat bind de reni
constructive. în consens deplin cu tendinţele legilor obi natură să lipsească socie că a planurilor şi progra narea oamenilor muncii, creşterea puternică a nu fel sau alt;
ective, cu concluziile desprinse din practica social-poli- tatea de forţa politică cea melor de dezvoltare a ţă a naţionalismului şi şovi mărului specialiştilor în minuarea
tică, Tezele subliniază că „existenţa şi afirmarea rolului mai conştientă, cea mai rii. nismului, combaterea fer toate domeniile, şi în pri deologice d
conducător al partidului politic al clasei muncitoare, înaintată, înarmată cu con în ceea ce priveşte ra mă a încercărilor propa mul rînd în cel economic
înarmat cu o concepţie clară, bazată pe teoria socialis cepţia ştiinţifică despre lu porturile dintre rolul parti gandei ostile duse de une şi tehnico-ştiinţific. Pro- revoluţionar
mului ştiinţific şi care exprimă interesele, aspiraţiile şi me şi viaţă, capabilă să dului şi rolul statului în le cercuri reacţionare, na venind în cea mai mare anticomunis
voinţa poporului, constituie o necesitate imperioasă a unească şi să organizeze sistemul democraţiei mun- ţionaliste şi neofasciste de parte din rîndurile clasei supune intî
desfăşurării procesului revoluţionar, o legitate obiectivă toate forţele naţiunii. Ne citoreşti-revoluţionare, do peste hotare, pe diferite muncitoare şi ţărănimii, vităţii faţ
a construcţiei socialismului şi comunismului". îndoielnic, în procesul e- cumentele Congresului al căi şi sub diferite pretexte fiind, de fapt, ca însăşi o burgheză, f
xercitării rolului său, în XlV-lea evidenţiază că — inclusiv cel al „apără parte a clasei muncitoare, ganda an ti
Partidul — centrul vital arăta tovarăşul Nicolae viitor va evolua şi se vor partidul nostru va acţiona rii" drepturilor -omului. intelectualitatea este strîns denigrare a
Geauşescu în cuvîntarea la înregistra noi transformări pentru perfecţionarea con Aşa cum se subliniază în legată de întregul popor.
al întregii naţiuni cuceririlor
deschiderea lucrărilor con şi în activitatea partidu tinuă a activităţii organe Tezele pentru Congresul în procesul trecerii la faza potriva unt
Goncepţia, ştiinţific fun gresului, stadiul nou de lui, dar, aşa cum se subli lor de stat, asigurînd o al XlV-lea, partidul nos superioară a societăţii socia revoluţionai
damentată a partidului dezvoltare a partidului re niază în Teze, cerinţa pro justă reprezentare în ca tru respinge cu hotărîre liste multilateral dezvoltate respingerea
nostru cu privire la ro voluţionar al clasei mun movării în societate a con drul lor a tuturor catego concepţiile potrivit cărora — se arată în documente căror înccn
iul şi răspunderile parti citoare din România, sub cepţiei revoluţionare des riilor de oameni ai mun un stat poate să-şi aroge le pentru Congresul al
dului comunist în socie conducerea ’ căruia au fost pre lume şi viaţă nu va cii, şi în primul rînd a răspunderea pentru soarta XlV-lea — va avea loc o forţelor rea
tatea socialistă, îmbogăţi răsturnate clasele exploa dispărea niciodată. clasei muncitoare, clasa cetăţenilor care trăiesc în apropiere între toate cla rialiste, de
rea ei cu noi contribuţii tatoare şi cucerită puterea conducătoare a societăţii. altă ţară, pe considerente sele şi categoriile sociale, burile interi
teoretice de către tovară politică, precum şi scopul Natura şi răspunderile „Am spus, intr-adevăr, că naţionale. Nimeni din a- întărirea alianţei şi unită te, de deşt
şul Nicolae Ceauşescu în final al partidului — con- statului democraţiei în România partidul nos fa-ră nu se poate erija în ţii lor, atenuai-ea şi chiar rilor social
Expunerea din noiembrie stniirea societăţii comunis tru comunist îndeplineşte arbitru pentru soluţionarea dispariţia deosebirilor e- declarat de
i988, în cuvîntările şi ex te. Această denumire ex muneitoreşti- rolul de forţă politică con problemelor cetăţenilor ca senţiale dintre oraş şi sat, să se în tor
punerile din cursul acestui primă limpede programul revoluţionare ducătoare — arăta secre re trăiesc în România, sta dintre munca fizică şi cea capitalism,
an prezintă o deosebită în politic revoluţionar al tarul general al partidului tului român revenindu-i în intelectuală, accentuîndu- programatic
semnătate politico-ideolo- partidului, faptul că în ac In climatul deosebit de în cuvîntarea la Consfătui întregime rolul şi răspun se astfel procesul omoge gresu' al
gică şi practică. Totodată, tivitatea sa partidul nos fertil instaurat de Congre rea de lucru de la 6.C. al derea de a soluţiona a- nizării sociale de făurire a flect >rec
aceasta are o semnificaţie tru se călăuzeşte ferm du sul al IX-lea, a cunoscut P.C.R. din 5 octombrie — ceste probleme, pornind poporului unic muncitor. riitare ale
leosebită în contextul in pă principiile generale ale o puternică şi esenţială re dar ain subliniat cu toată ferm de la principiul că tru p orfe
tenselor confruntări ideo teoriei revoluţionare, pe Intensificarea lin uă a mi
logice care au loc pe plan care ie dezvoltă în mod activităţii ideologice şi politico-,
mondial în problemele car creator, potrivit realităţi XONSULTATiE IN SPRIJINUL PARTICIPANŢILOR şi politico-educative
dinale ale înnoirii şi per lor şi condiţiilor concrete de formare cuvîntarea
fecţionării socialismului, din ţara noastră. Congre a omului nou de lucru pe
nomice de 1
demonstrînd cu tărie înal sul al IX-lea a reprezen LA iNVÂTĂMiNTUL PGLITICO-IDEOLOGIC OE PARTID
tul spirit de răspundere cu tat astfel un moment esen din ? octon
rare partidul nostru abor ţial în întărirea politico- Partidul nostru a desfă Nicolae Cec
dează problema misiunii organizalorică şi dinami claritatea că el nu înlocu şurat o amplă şi laborioa în acest s]
sale istorice, hotărîrea sa zarea partidului nostru, în împrospătare teoretică pro ieşte şi nici nu-şi propune prezentul şi viitorul tutu să activitate de dezvoltare măreţele re
de a-şi îndeplini cu cinste creşterea rolului său con blematica statului socialist, ror cetăţenilor ţării, fără şi aplicare creatoare a a- în anii cor
şi fermitate îndatoririle fa ducător în societate, în in a roiului şi funcţiilor sale să înlocuiască statul, orga deosebire de originea na devărui'ilor general-vala- liste nu tr
ţă de clasa muncitoare şi tensificarea legăturilor cu specifice în edificarea so nele de stat. Dimpotrivă, ţională, sînt ixidisolubil le bile, a principiilor socialis la o atitudii
întregul popor, faţă de oamenii muncii, cu între cialismului. Clarificările partidul nostru şi-a propus gate de prezentul şi viito mului ştiinţific la condiţiile ţumii-e, ci,
soarta socialismului şi co gul popor, in afirmarea sa aduse de tovarăşul Nicolae şi îşi propune să întăreas rul întregului popor. concrete ale procesului re de la ceea
că rolul statului, rolul or
Ceauşescu problemelor pri
munismului pe pămintul ca exponent autentic al in ganelor de stat în dezvol voluţionar din România, în toate do;
României. Este bine cunos tereselor vitale aie naţiu vind esenţa şi evoluţia sta Schimbările profunde îmbogăţind cu contribuţii să ne propt
prestigiu
cut faptul că încă de la nii. tului, raporturile dintre tarea şi conducerea acti în structura socială proprii, de înalt patrimoniul mai bine, c
vităţii
internaţional
cconomico-sociale,
apariţia, cu aproape un Aşa cum arăta tovarăşul stat şi cetăţeni, dintre stat a ţării
• ocol în urmă, a primului Nicolae Ceauşescu în Cu- şi democraţie, roiul deter pentru că numai astfel îşi ideologic comun al clasei răspundere
partid muncitoresc şi apoi vintarea rostită la Aduna minant al statului în pla va îndeplini misiunea de In anii socialismului, şi muncitoare, teoria şi prac tru a asigt
a Partidului Comunist Ro rea solemnă organizată cu nificarea şi conducerea u- forţă politică conducătoa îndeosebi după Congi-esul tica construcţiei socialiste, mai putorn.
operă,
întreaga
nitară a întregii vieţi eco-
această
mân, in 1921, partidul nos- prilejul celei de-a 45-a a- re în societate". al IX-lea, au avut loc aflăm, arăt;
nomico-sociale au o indis
şi
■ ru şi-a asumat cu hotărî- niversări a revoluţiei de cutabilă valoare teoretică Dezvoltarea schimbări dinamice, calita Programul nostru, documentele neral al pa;
Progra
partidului
ie şi răspundere rolul de eliberare socială şi naţio şi practică. Partidul nostru tive în structura socială a mul său ideologic repre stad' dc
a organiza şi călăuzi ma nală, antifascistă şi an-ti- a renunţat, cu mulţi ani naţiunii socialiste, României, în fizionomia şi zintă expresia marxismu cial. - dex
sele muncitoare pe calea imperialistă, este necesar în urmă, la noţiunea de înfăptuirea raporturile dintre princi lui creator în condiţiile trece la un
i aptei pentru împlinirea să subliniem că „tot ceea deplinei egalităţi palele clase şi categorii a- neral de de
utereselor lor vitale, a as ce am realizat demonstrea „dictatură a proletariatu în drepturi le societăţii noastre. actuale din România. Sta ntico-social;
ăl
aceasta
apreciind
piraţiilor de progres, bu ză cu puterea faptelor, a lui", corespunde că conţinutu a tuturor cetăţenilor Intre transformările pro diul actual socialiste, edificării vel, genera
nu
societăţii
pro
năstare, pace şi indepen realităţilor justeţea politi lui real, de clasă al sta funde înregistrate în struc fundele transformări care văţămînt, i
denţă naţională ale popo- cii partidului nostru comu României tura socială a ţării, în au loc pe plan intern şi cultură. Da
atlui român. în cursul a- nist, care şi-a îndeplinit tului socialist, înlocuind prim-plan se situează afir internaţional pun noi exi nu trebuie
vechiul concept cu cel de
■■•estei lupte partidul însuşi şi îşi îndeplineşte cu cin stat al democraţiei mun- In condiţiile construcţiei marea puternică a clasei gente în faţa activităţii i- nici un fel
şi-a întărit continuu for ste misiunea istorică de a citoreşti-revoluţionare. socialiste, naţiunea româ muncitoare în calitate de deologice şi polltico-educa- pundere ! I
ţa şi unitatea politico-or- conduce întreaga naţiune Gorespunzător acestei nă s-a dezvoltat pe o clasă conducătoare a so ti<ve, legate de analiza şti buie să du
.'anizatorică, a cunoscut o pe calea făuririi celei mai concepţii, s-au adoptat treaptă superioară, a căpă cietăţii. Ea a devenit o inţifică a problemelor com răspunderii
accentuată maturizare ide drepte orînduiri din lume, ample măsuri de democra tat noi caracteristici, noi clasă nouă, proprietară, plexe, de cunoaşterea şi niile dc ac
1
ologică, devenind o puter a fericirii, bunăstării, a tizare a organelor statului, dimensiuni, datorate trans împreună cu întregul popor, interpretarea adecvată a aşa vom a<
nică forţă politică naţiona independenţei şi suverani începînd cu cele ale pute formărilor revoluţionare asupra mijloacelor de pro multiplelor fenomene şi
lă, profund ancorată in rea tăţii depline". rii de stat — Marea Adu din cadrul societăţii noas ducţie, producătoare şi be procese noi. Raportîndu-se raţi revolu'
lităţile româneşti. Gongre- Tendinţele legice ale nare Naţională şi consilii tre — ceea ce a dus la în neficiară a rezultatelor tocmai la astfel de exi văraţi oam<
'■j1 al iX-lea al Partidului dezvoltării sociale, conti le populare —, s-a intro tărirea şi adîncirea coe muncii sale. Realităţile genţe şi realităţi, partidul re, vom a.‘
Comunist Român, din va- nuarea procesului revolu dus principiul mai multor ziunii şi unităţii naţiunii, actuale demonstrează că nostru apreciază că, deşi rul nostru
a anului 1965, a marcat ţionar fac astfel ca exis candidaturi pentru un los ale întregului popor. noile condiţii în care este s-au obţinut o serie de re că neabăl
an moment de cotitură în tenţa pax'tidului unic al de deputat, s-a perfecţio Documentele pentru Con chemată clasa muncitoare zultate pozitive, în dome Programuh
activitatea partidului, a clasei muncitoare, întări nat continuu legislaţia. gresul al XlV-lea subli să-şi înfăptuiască menirea niul activităţii politico-i- societăţii s
întregului proces revoluţio rea rolului său politic con Concomitent cu aprofun niază că partidul nostru istorică nu diminuează, ci, deologice se manifestă în lateral dez
nar de edificare a socia ducător, a legăturilor or darea democraţiei repre va acţiona şi în viitor dimpotrivă, validează ro că o anumită rămînere în înaintare
lismului în patria noastră. ganice cu poporul, cu ce zentative, parlamentare, s-a pentru întărirea naţiunii lul acesteia, deschid largi urmă faţă de dezvoltarea spre visul
El a descătuşat forţele lelalte organisme ale de trecut la crearea de noi socialiste, pentru accen posibilităţi afirmării sale generală a forţelor de pro comunism",
■reatoare, gîndirea revolu mocraţiei muncitoreşti-re- organisme democratice, ca tuarea caracteristicilor ei drept forţa socială cea ducţie, a societăţii în an tatea p
ţionară a comuniştilor, pu- voluţionare să constituie o re asigură participarea ne determinate de natura noii mai înaintată, cu un rol samblul ci. desfăşurată
nind capăt fenomenelor ne necesitate obiectivă a con mijlocită, directă a oame orînduiri sociale socialis tot mai important în trans Secretarul general al ox-ganizaţiil
gative ce se manifestaseră strucţiei socialiste. Experi te, de existenţa şi dezvol formarea şi conducerea so partidului nostru relevă masă şl o
in etapa anterioară — dog enţa construcţiei socialiste nilor muncii din unităţile tarea proprietăţii socialis cietăţii. necesitatea de a se com
matismului, şablonismului confirmă înalta valoare economice şi instituţiile te, a unităţii de interese Aliată principală a cla bate tendinţele de suba factorii inv
şi conservatorismului, mo- teoretică şi practică a idei sociale, culturale etc. la economice şi politice ale sei muncitoare, ţărănimea, preciere sau negare a im deri în aci
leluiui unic şi altor concep lor şi orientărilor formula conducerea întregii activi tuturor categoriilor de oa deşi s-a redus numericeşte portanţei teoriei revoluţio înscrie o
ţii anacronice, care repre te de tovarăşul Nicolae tăţi, dînd expresie şi tra- meni ai muncii. In felul şi va continua să scadă, o nare în' construcţia socia activă la
ducînd în practică princi
zentau o frînă în calea Ceauşescu’’ in Tezele din a- piul autoconducerti şi au- acesta, naţiunea socialistă parte însemnată a ei tre- lismului, de minimalizare mentor în
dezvoltării socialismului prilie şi Expunerea din no togestiunii muncitoreşti. se va manifesta tot naai cînd în activităţi industria a rolului conştiinţei socia lnf>. ture
in ţara noastră. Hotărîrea iembrie 1988, în Guvînta- Aşa cum se subliniază mult ca factor de unire şi le şi în alte sectoare ne liste în desfăşurarea pro ne şi extei
aprobată în unanimitate de rea la Plenara C.G. al dinamizare a poporului în cesului revoluţionar. Rea constituind
Congresul al IX-lea ca P.G.R. din 2-7—28 iunie 1989, în Tezele pentru Congre construcţia socialismului, agricole, s-a transformat forţă mate
partidul nostru să poarte în Programul ideologic, sul al XlV-lea, viaţa a de de ridicare a conştiinţei într-o clasă socială nouă, lităţile actuale din unele tare a soci
denumirea : „Partidul Co privind necesitatea comba monstrat justeţea acestui patriotice, revoluţionare a tot mai omogenă, avînd în ţări demonstrează că toc rare a vict
munist Român" a avut şi terii ferme a concepţiilor original sistem de autocon- maselor, de apărare a li continuare un rol deose mai această subapreciere lui şi cor
are o profundă semnifica şi tendinţelor de diminua ducere democratică, evi bertăţii, independenţei şi bit de important în viaţa şi minimalizare pot duce România.
ţie politică şi ideologică, re sau renunţare la rolul denţiind totodată faptul că suveranităţii naţionale a sociai-politică a ţării,. în la pierderea încrederii co n.r. 14663).
ea evidenţiind, aşa cum conducător al partidului, dezvoltarea ţării poate a României. „ procesul producţiei mate muniştilor, a oamenilor