Page 49 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 49
Pag- 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 923 • STMBĂTĂ, 14 OCTOMBRIE 1989
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESOU A EFECTUAT DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
o MOSCOVA. — Spe industrială şi ciment
ITSiEI cialiştii sovietici au găsit pentru construirea de
bazine şi rezervoare, in
o
soluţie
pentru
trans
portul cărbunelui de la formează agenţia ADN.
zăcămintele din Kuzbas Anul trecut un aseme
la termocentrala din nea bazin de 10 000 me
Novosibirsk. între cele tri cubi a fost construit
două obiective economi cu ajutorul acestui nou
(Urmare din pag. 1} ţele pentru ca lucrările de scurt timp, tovarăşul şi pentru întregul sector ce a fost construită o material pompat, cu o
reprofilare şi amenajare a Nicolae Ceauşescu a adre al industriei alimentare, conductă cu o lungime instalaţie specială, iar un
în legătură cu viitorul acestei capacităţi să se în sat întregului colectiv ura noul dialog de lucru din de 262 km, prin care este alt bazin de G 000 metri
profil cil unităţii, tovarăşul cheie în cel mai scurt rea de a realiza o între această zi a pus în lumi transportat amestecul de cubi este în curs de
Nicolae Ceauşescu a ară timp, astfel îneît colectivul prindere modernă care să nă preocuparea statorni cărbune şi apă. în a- realizare. Testele efec
tat că est/' necesar ca, pe să poată raporta, în cin dea un volum mare de că a tovarăşului Nicolae propierea minei s-a con tuate au dovedit că noul
Ungă o mare unitate pro stea Congresului al XIV- produse de bună calitate. Geauşescu faţă de îmbu struit o fabrică de pre material poate 1'i utilizat
ducătoare ue mîncăruri, lea al partidului, că aceas Puternic mobilizaţi de nătăţirea aprovizionării lucrare a cărbunelui, şi la construirea de dru
aici să se realizeze şi im tă importantă unitate a aprecierile şi îndemnurile populaţiei cu bunuri de care este amestecat cu muri.
portante cantităţi de pre industriei alimentare func secretarului general al larg consum, faţă de creş un plastifiant şi apă, In R. D. Germană se
parate din carne de pasă ţionează din plin. partidului, cei prezenţi terea necontenită a nive pentru a-1 face trans acumulează anual circa
re, stabilindu-se, in acest Referindu-se, în înche şi-au manifestat, prin pu lului de trai al tuturor ce portabil prin conductă. 90 milioane tone de ce
sens, o strînsă cooperare ierea vizitei, la însemnăta ternice aplauze şi ovaţii, tăţenilor patriei, subliniind Pe traseul conductei au nuşă şi deşeuri indus
cu abatoarele crescătoriilor tea reprofilării fostului a- hotărîrea de a transpune totodată puternica anga fost situate trei staţii triale, iar specialiştii
de păsări din jurul Capi bator, conducătorul parti neabătut în viaţă orientă jare a tuturor celor ce de pompare. caută diferite modalităţi
talei. dului şi statului nostru a rile şi indicaţiile primite lucrează în această impor Conducta pentru trans de utilizare a acestora.
Secretarul general al subliniat că oamenii mun cu prilejul vizitei, de a-şi tantă ramură a economiei portul cărbunelui rezol
partidului a cerut ca şi în cii de aici, care au asigu îndeplini în cele mai bune naţionale, de a răspunde vă o serie întreagă dc G TIRANA. — Aseme
acest sector să se depună rate toate condiţiile pentru condiţii sarcinile ce le re înflăcăratelor îndemnuri probleme, atît pe plan nea tuturor ramurilor
eforturi în vederea diver a-şi desfăşura activitatea, vin. economic, cît şi ecologic industriale alo R.P.S. Al
sificării sortimentale, să trebuie să se angajeze, îm Prin concluziile desprin ale secretarului generai — relevă agenţia TASS. bania, industria chimică
al partidului prin noi fap
se fabrice o gamă mai lar preună cu constructorii, în se in cursul acestei hoi a- te de muncă, de a întâm cunoaşte, an de an, un
gă de specialităţi. acest efort de executare a nalize, prin măsurile con O PRAGA. — In R.S ritm intens de dezvolta
T o v a r ă ş u l Nicolae lucrărilor, să facă totul crete de valoare practică pina cu succese tot mai Cehoslovacă se pot con re. Astfel — după cum
Ceauşescu a arătat că tre pentru ca această unitate deosebită atît pentru în mari cel de-al XlV-lea strui agregate eoliene pe informează agenţia ATA
buie mobilizate toate for- să producă în cel mai treprinderile vizitate, cit Congres ai partidului. o suprafaţă de aproape — în primii trei ani ai
10 000 kmp, unde vite actualului cincinal (1986—
1 za vîntului depăşeşte 4 m 1990) agricultura a bene
NEW DELHI. - Chi proope trei săptămîni, au ţii Argentinei, Braziliei, Co încălcărilor rezoluţiei 435 a pe secundă, suficient ficiat de peste un milion
na şi India şi-au exprimat luat cuvîntu! 150 de vor lumbiei, Mexicului, Perului, Naţiunilor Unite de către pentru punerea în miş tone îngrăşăminte chimi
dorinţa de a-şi uni efor bitori, preşedinţi de state, Uruguayului şi Venezuelei. Republica Sud-Africană. care a unor instalaţii de ce şi 28 000 tone pestici-
turile pentru înfăptuirea u- prifh-minişfri, miniştri de (Panama nu a participat). într-o declaraţie difuzată 00 kW ; aceasta este con de. în prezent se află în
nei noi ordini economice externe. Au fost expuse Participanţii au trecut în la sediul newyorkez al or cluzia Ia care au ajuns construcţie noi capacităţi
internaţionale, s-a subliniat poziţiile statelor reprezen revistă situaţia mondială ganizaţiei mondiale se ex specialiştii cehoslovaci. de producţie, care vor
în cursul convorbirilor des tate cu privire la proble şi regională şi au dezbă primă „profunda îngrijo Calculele arată că prin spori, în continuare, po
făşurat:: la New Deliii în mele majore ale lumii con tut o serie de probleme rare faţă de situaţia din instalaţii eoliene poate tenţialul industriei chi
tre Wu Xucqian, vicepre- temporane - destinderea, de importanţă cardinală acest teritoriu, la o lună fi obţinută o cantitate de mice albaneze. în locali
micr al Consiliului de Stat reducerea nivelului înar pentru statele din America înaintea desfăşurării alege pînă la trei miliarde tatea Fier va intra în
al R.P. Chineze, şi minis mărilor şi dezarmarea, Latină şi Caraibi cum sînf rilor, datorită violării, în kWh energie. Pentru a- funcţiune, la mijlocul a-
trul indian de externe, Na- spiritul şi litera ei, a re ceasta sînt necesare a- nului viitor, o unitate
rasimha Rao. De asemenea, zoluţiei 435 a Consiliului gregate de pînă la 2—4 destinată producerii ureei.
a fost reafirmat ataşamen Si de Securitate de către re kW. Recomandările e- De asemenea, combinatul
tul celor două ţâri la prin gimul de la Pretoria. nergeticicnilor interesea chimico-metalurgic din
cipiile coexistenţei paşni DUBLIN. - Consiliul ză în primul rînd indus districtul Kruja va pro
tria
constructoare
de duce 60 000 tone acid
ce, pe baza cărora doresc consolidarea securităţii in problema datoriei externe, naţional pentru economie maşini electrice, care ur sulfuric şi îşi va dubla
să-şi dezvolte relaţiile bi ternaţionale, soluţionarea lupta împotriva traficulu şi probleme socialo al Ir mează să pună la punct producţia de superfosfaţi.
laterale. In context, au fost conflictelor regionale, ac de droguri, situaţia econo landei a dat publicităţii un instalaţiile pentru fur La Durres se află în con
analizate posibilităţile de celerarea dezvoltării eco- miei latino-americane, coo raport în care se analizea nizarea energiei. strucţie o altă unitate
promovare p raporturilor nomico-sociale, soluţiona perarea la nivel regional ză consecinţele creării aşa-
de cooperare dintre China rea problemei datoriilor etc. zîsoi „pieţe interne unice" industrială, care va per
G BERLIN. — Con
dublarea
şi India. externe, lupta ■ împotriva a C.E.E. per.t/u economia structorii din R.D. Ger mite pesticide în cantităţii
de
viitorii
terorismului şi a proliferă S NAŢIUNILE UNITE. - mană folosesc cu succes 2—3 ani, relevă agenţia
P NAŢIUNILE UNITE. - rii -stupefiantelor şi altele. Biroul do coordonare al irlandeză. Documentul sub
Joi s-au încheiat dezbate ţărilor nealiniate şi-a ex liniază că Irlanda trebuie un amestec . de cenuşă albaneză de ştiri.
rile de politică generală E[ LIMA. - în oraşul pe primat sprijinul faţă dc so să revizuiască , apartenen
în cadrul celei de a 44-a ruan lea s-au încheiat lu licitarea unei reuniuni ur ţa sa la C.E.E., înfrucît aşa-
sesiuni a Adunării Gene crările celei de-a treia con gente a Consiliului de Se zisa „piaţă internă unică"
rale a Organizaţiei Naţiu ferinţe la nivel înalt a curitate al O.N.U. pentru va fi avantajoasă ţârilor* ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE
nilor Unite. In cursul dez „Gurpului celor opt", la a analiza situaţia creată C.E.E. dezvoltate din punct ENERGETICE D E V A
baterilor, care au durat a- care au pait'cipat preşedin- în Namibia, ca urmare a de vedere industrial.
în ziua de 18 octombrie 1989, ora 8,00,
va avea loc la sediul I.R.E. Deva examen
EESHESgJl i i Televiziune ’ pentru autorizarea electricienilor.
Detalii privind examenul de autorizare se
% «A. .ilMMWlMHHMBBB— |
pot primi de la I.R.E. Deva, telefon 15750,
i • 13,00 Telex • 13,05 j interior 126.
D I V I Z I A C 9 D I V I Z I A C I O * La sfîrşit dc săptămînă : |
i * Orchestra de muzică '
REZULTATE : Aufomecanica Reşiţa - Dier- REZULTATE : Dacia Oră ştie - Unirea * populară a Radioteleviziu- j
na Orşova 3-1; Energia Auto - Mecaniza Tomnatic 6-0; Motorul Arad - Oţelul Dr. P. I nii. Dirijor Paraschiv O- - ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE
torul Şimian 3-0; C.S.M. Caransebeş - A.S. Groza 0-0; C.F.R. Simeria - Gloria Beiuş •»prea * Azi, la Medgidia 1
Paroşeni 1-0; Minerul Anina - Retezatul 1-0; Chimia Tăşnad - Voinţa Oradea 1-0; * Din universul desenului J INDUSTRIALĂ PENTRU CONSTRUCŢII
Haţeg 1-1; Minerul Lupeni - Vulturii Lugoj înfrăţirea Oradea - Aurul Brad 1-0; Şoimi! i animai * Mari momente t CĂI FERATE DEVA
3- 0; Minerul Şt. Vulcan - U. M. Timişoara Lipova - Petrolul Arad 3-1; Unirea S. Mare * ale baletului: „Gisclle" '
4- 0; A.S. Sînmartin - Minerul M. Nouă 3-2; - Mecanica Oră ştie 2-0; Minerul Dr. P. Gro \ * Un cîntcc pentru dv. j ÎNCADREAZĂ URGENT pentru Secţia
C.S.M. Drobeta - Ceramica Jimbolia 1-1. za - Strungul Chiş. Criş 1-0. s * Bucuroşi de oaspeţi?! mecanică Deva.
i
C L A S A M E N T U L C L A S A M E N T U L % * Telesport * Din Fono-' ® 3 mecanici auto, categoriile 4—6.
T. Minerul Lupeni 7 6 0 1 16- 4 12 1. Unirea S. Mare 7 6 filmoteca de aur * Auto- |
2. Min. Şl. Vulcan 7 4 2 1 18- 5 10 2. Dacia Oră ştie 7 4 0 1 20- 7 12 I graf muzical: Dan Spâta- , Întreprinderea asigură permise C.F.R.
3. C.S.M. Caransebeş 7 4 2 1 10- 7 10 3. înfrăţirea Oradea 7 5 2 1 21- 5 10 %ru • 14,45 Săptămînă po- I pentru titulari şi familie, abonament C.F.R.
4. Vulturii Lugoj 7 4 1 3 16- 6 9 0 2 12- 4 10 \ liticâ • 15,00 închiderea *
5. Aufomecanica 7 4 0 3 12- 9 8 4. Min. Dr. P. Groza 7 4 1 0 2 8-7 8 9 •% programului • 19,00 Te- t sub 60 km de la locul de muncă la domiciliu.
5. Mecanica Oră ştie 7 4
6. A.S. Sînmartin 7 4 0 3 13-13 8 3 15- 7 I lejurnal • 19,30 Partid şi l
7. Energia Auto 7 3 1 3 13- 9 7 6. Motrul Arad 7 3 2 2 9-7 8 * ţară - o unică voinţă. Al J
8. Ceramica Jimbolia 7 3 1 3 11- 8 7 7. Chimia Tăşnad 7 4 0 3 10-10 8 XlV-lea Congres al P.C.R. |
9. Minerul Anina 7 3 1 3 10-12 7 8. Şoimii Lipova 7 4 0 3 10-14 8 i * 19,45 Sub tricolor, sub ' COOPERATIVA „PRESTAREA" SIMERIA
10. Minerul M. Nouă 7 3 1 3 7-11 7 9. Strungul C. Criş 7 3 1 3 10-10 7 roşu steag. Versuri pa- j Str. Teilor nr. 2
7 3
11. U.M. Timişoara 7 3 0 4 5- 8 6 10. C.F.R. Simeria 7 3 T 3 6-8 7 \ triotice, revoluţionare • »
11. Aurul Brad
S 20,00 Mîndru cîntec ro- 1
12. A.S. Paroşeni 7 2 1 4 9—11 5 0 4 11- 9 6 Î N C A D R E A Z Ă ^
13. Dierna Orşova 7 2 1 4 6-14 5 12. Oţelul Dr. P. Groza 7 2 2 3 10-12 6 I mânesc o 20,30 Film ar- ’
14. Mecanizatorul 7 2 1 4 4-15 5 13. Petrolul Arad 7 3 0 4 11-14 6 tistie: „Să-ţi vorbesc de-1 ® ş e f secţie marochinărie — Simeria
15. Retezatul Haţeg 7 1 2 4 8-T4 4 14. Voinţa Oradea 7 2 1 4 6-12 5 \ spre mine". După roma- J ® şef secţie tîmpîărie — Simeria
16. C.S.M. Drobeta 7 0 2 5 3-15 2 15. Unirea Tomnatic 7 1 0 6 3-22 2 \ nul „Jurnalul Aurorei Se- »
16. Gloria Beiuş 7 0 0 0 7 3-18 0 rafim" de Sidonia Drăqu- ! ® zidari, dulgheri, fierair-betonîşti, mo
ETAPA VIITOARE (mîine) : Min. M. Nouă \ sanu. Producţie a Casei J
- Aufomecanica; U.M.T. - A.S. Sînmartin; ETAPA VIITOARE _ (mîine): Mecanica S dc filme Unu « 21,45 j zaicari, zugravi — pentru punctul de
Vulturii - Min. Şt. Vulcan; Ceramica - Min. Dacia; Petrolul - Unirea S.M.; Aurul - Şoi i Teleiurnal » 22,00 Melo- » lucru Călan.
Lupeni; Retezatul — C.S.M. Drobeta; A.S. Pa- mii; Strungul - Înfrăţirea; Voinţa - Minerul; dii de neuitat.
roşeni - Min. Anina; Mecanizatorul - C.S.M. Gloria - Chimia; Oţelul - C.F.R.; Unirea T. i Informaţii la telefon 60880.
Caransebeş; Dierna - Energia Auto. - Motorul.
COLEGIUL DE REDACŢIE Minei Bodea, Sabin Cerbu. Ion Cioeleî, Dumitru Gheonea, Tiberîu îsfrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şe? adjunct), Nîcoîce TîreoSs.
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dt Petru Groza, nr. 35. Telefoane; 11275, 12107, 11585. Telex; 72283. TIPARUH Tipografia Deva, Str. 23 A'JJUSt, nr, 37ş,