Page 55 - Drumul_socialismului_1989_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

„Farmecul muzicii şi al poeziei"
1 llllllîttl «8IMLIH Ăl XillĂ Ăl PSIWllBS /Tel
(Urmare din pag. 1}
actorilor
Vaieria
evoluţia
Seciu, Ion Caramitru, larina • 19,C
arta adevărată. Soprana Demian, oameni de excep­ 19,30 Po
Bianca lonescu Bollo s-a ţie ai scenei româneşti, în o unică
dovedit şi de această dată tălmăcirea cărora am ascul­ nâ aprol
scânteietoare în aria Pepitei tat versuri de Shakespeare, întregul i
P r e v e d e r ile a n u a le la e x p o r t * M u n c a p o iit ic o - o r g a n iz a io r ic ă Eminescu, Sorescu, Bota ş.a. popor a
din opereta „Vînt de liber­
Ion Caramitru rămîne poate
tate" de Dunaievski sau în
vind rea
duetul cu tenorul Gabriel cel mai bun interpret al . ului Nic
în d e p lin it e în a v a n s s i e d u c a t iv ă - s u b o r d o n a t ă fragment din „Traviala" de creaţiei eminesciene, -acto­ în înalta
interpretând
Năsfase,
un
rul care se pătrunde inega­
cretar gt
ţări de mare fineţe au do­
• Ritmicitate ţi calitate în f ă p t u ir ii s a r c in ilo r e c o n o m ic e Vcrdi. Voci calde, cu nuan­ labil de farmecul plin a! dului Co
poetului care a devenit un
şi a do<
• Livrări suplimentare de produse vedit, la rîndul lor, Emilia simbol oi geniului creator tru Conc
® Producţia anului , viitor — temeinic pregătită Oprea şi Ruxandra Donose al poporului nostru, Vaieria lea • 19
(Urmare din pag. I) tofilor şi porumbului, nu în Barcarola din „Povestirile Seciu rămîne, la rîndul ei, T.I.B. D9
în ansamblul activităţii Ier Rudos. „Nc-am orga­ s-au bucurat de prezenţa lui Hoffman" de Offenbach actorul complet, care ştie hotSrîtor
productive pozitive pe care nizat riguros munca in respectarea întocmai a pe­ zilnică la muncă a tuturor sau în acea splendidă, dar cum şi, mai ales, reuşeşte sociaiittc
o desfăşoară, colectivele parchetele şi centrele de rioadei optime şi a cerin­ cooperatorilor. în zooteh­ scurtă incursiune în creaţia să ne transpună în atmosfe­ noii or
do muncă din cadrul în­ sortare, am folosit judi­ ţelor calitative la efectua­ nie, indicele de natalitate iui Gershwin în care am ra poeziei aceluiaşi mare • 20,30
treprinderii forestiere de cios mijloacele tehnice din rea lucrărilor. Recoltele este scăzut, în special la simţit nuanţe ale muzicii de Eminescu, redînd „ecoul" „Uneori
exploatare şi ' transport dotare — funicularele, fie- bune obţinute Ia hectar — bovine, producţiile de lap­ jazz ce şi-a lăsat o puter­ specific („In lumea asta sunt există", i
Deva pun un accent deo­ răstraele mecanice, trac­ cele mai mari din istoria te se situează sub nive­ nică amprentă asupra în­ femei/ Cu ochi ce izvorăsc nescu.
sebit pe producţia de ex­ toarele, celelalte instalaţii celor două cooperative — lul planificat. Şi în acest tregii creaţii a compozito­ seîntei.../ Dar, oricît ele sunt Florin 2
port — pregătire, organi­ şi echipamente —, am a- au permis să se livreze la an, C.A.P. Traian intră în rului american. de sus/ Ca tine nu-s, ca tine trinel D
zare, derulare, expedierea plicat pe scară largă me­ iarnă cu un stoc de fu­ O apariţie aparte — ba­ nu-s 1"), sau redînd înfiorata Marincsci
produselor —, în spiritul tode de exploatare şi pre­ fondul de stat, în 1988 şi raje insuficient. în coo­ ritonul Ladislau Fogel, cu atmosferă specifică poeziei tu, And
1989, cu peste 730 tone
orientărilor şi indicaţiilor lucrare de mare produc­ perativele agricole se ma­ „Canţoneta italiana" de De şi interpretării celui care a Răzvan
date de secretarul general tivitate, reuşind să ne asi­ mai multe cereale decît în nifestă încă lipsuri în or­ Curtis, pianista Olga Bolo- fost marele actor şi inter- na Şorba
al partidului, tovarăşul gurăm ritmic . stocuri su­ anul precedent. In zooteh­ can, tenorul Ion Pojar, şi . preţ Emil Bota. Poezia de dreanu <
Nicolae Geauşescu, referi­ plimentare pentru export, nie efectivele de animale ganizarea muncii, dezor­ mai ales cvartetul vocal dragoste a găsit un inter­ crafia mi
toare la perfecţionarea şi arăta inginerul Gheorghe au crescut continuu, ca şi dine şi indisciplină. Unii „Romantica", alcătuit din pret de mare sensibilitate în volujiono
sporirea eficienţei în acest Mihăilă. Aşa acţionăm în producţiile obţinute livrîn- oameni — cum au arătat ion Stoian, Emil luraşcu, Ga­ persoana actriţei larina De­ « 21,50
domeniu. Ca urmare, în continuare, hotărîţi ca, pî- du-se la fondul de stat, în cuvîntul lor loan Mar- briel Năstase şi Valentin mian.
parchetele de exploatare, nă la înaltul forum al co­ numai în perioada trecu­ cu, Maria Ciur ea, Remus Logbin, violoniştii Adriana
in centrele de sortare şi muniştilor români de luna tă din acest an, 1 484 hi Furdui ş.a. — nu acordă lliescu şi Bogdan Bobocea, Spectacolul „Farmecul mu­ K M
proindustrîalizare şi mai a- viitoare, să ne sporim plu­ lapte de vacă. întreaga atenţie grijii faţă Cîteva numere inspirate zicii şi ai poeziei" a deve­
ies în secţiile care reali­ surile la acest important Importante cantităţi de de averea obştească, sau de balet in coregrafia Ancăi nit o tradiţie. O tradiţie fru­
zează efectiv produse pen­ i ndicator. produse au predat şi gos­ nesocotesc legile ţării. Por­ Tudor şi interpretarea a două moasă, căreia organizatorul a DEVA:
Şeherez
tru export — în speţă în Să adăugăm că. pe lin­ podăriile populaţiei., în a- nind de la această situa­ cupluri — Floriona Ion şi — Comitetul judeţean de Nea Mirii
cele din Orăştie şi Vaţa gă cantităţile suplimenta­ ţie, conferinţa a însărci­ Marcel Modol, Lelia Weiss cultură şi educaţie socialis­ ta); HUN
— se acţionează cu perse­ re de repere • şi elemente nul în curs au fost livra­ şi Cosmin Mărculeţîu au dat tă — are obligaţia să-i asi­ sentiment
Drum
A);
verenţă şi răspundere pen­ din cherestea, elemente te 28 tone carne, 20 000 nat noul comitet comunal, savoare spectacolului. gure... tradiţia. In numele «Ier
tru asigurarea şi valorifi­ pentru lăzi şi cherestea de ouă şi alte produse, rea- organele şi organizaţiile Am lăsot înadins la urmă dorinţei noastre de frumos ! (FU
carea masei lemnoase, con­ fag — livrate; pe devize lizîndu-se sarcinile înscri­ de partid să acţioneze eu Polipstul ne);
(Pari
ferind mărfurilor destinate convertibile —, sc înre- se în programul dezvoltă­ mai multă fermitate pen­ lembrie);
rii economico-sociale în tru educarea comuniştilor, (U niren);
profil teritorial. a tuturor cetăţenilor în morte rog
întreprinderea forestieră de Dezbaterile din confe­ spiritul unei atitudini îna­ Agendă VULCAN
(Luceafări
(M
exploatare şi transport Deva rinţă, analizînd rezultatele intate faţă de pămînt, Tema Ciuţi
LA:
comitetului
muncii
comu­
Jekyl
nal de partid în lumina muncă şi proprietatea so­ • „Zilele filmului documentar Valea Jiului". La cine­ div- tJOAS
Ai 4
cialistă. O deosebită aten­ matograful „7 Noiembrie" Petroşani s-a deschis luni, 16
orientărilor şi indicaţii­ gendei (IV
beneficiarilor externi un gistreazâ unele sporuri de lor tovarăşului Nicolae ţie se cere acordată edu­ octombrie, a XlX-a ediţie a „Zilelor filmului documen­ KICANI:
nivel calitativ cit mai înalt. producţie, „la zi", şi pe re­ Geauşescu, s-au oprit în­ cării tineretului în spiritul tar Valea Jiului", cu simpozionul cinematografic „Epoca prem (IU
Călătorie
— Dc la începutul anu­ laţia cliring ţări socialiste, deosebi asupra lipsurilor patriotismului revoluţio­ Nicolae Ceauşescu — Epoca măreţelor împliniri", argu­ I-II (St<
lui, preocupările întregului kt care, în această peri­ nar, al încrederii în . viito­ mentat de pelicula documentară „Drum de luptă şi bi­ RA.Ştif.:
(Patria);
nostru colectiv au fost o- oadă, se acţionează cu ho- şi neajunsurilor din acti­ rul socialist al patriei. Ac­ ruinţă" (23 August 1944 — 23 August 1989). La manifes­ ra); GE
rientatc prioritar spre rea­ tărîrc şi perseverenţă. „In­ vitatea desfăşurată pînă tivitatea politico-organiza- tare a participat regizorul Mircea Moîdovan, Azi, în Povestea f
lizarea producţiei de ex­ sistăm deopotrivă pentru acum, Ortensia Sălăşan, Pe­ torică şi educativă trebuie cadrul „Zilelor filmului documentar Valea Jiului", în­ trul de ci
port, hotărîţi să întîmpi- realizarea produselor de tru Tripon, Scorobete Si- subordonată — aşa cum se treprinderea cinematografică judeţeană realizează, la I.M. „Cîntarea .
HAŢEG:
năm Congresul al XlV-lea export pe ambele relaţii medru şi alţii — au rele­ precizează şi în proiec­ Livezeni, dezbaterea „Sarcinile industriei miniere în lu­ cia); BRA
al. partidului cu rezultate — spunea ing. Mircea Lo­ vat că organele şi organi­ mina documentelor programatice ale Congresului al XIV- tarlştiîor;
deosebite — sublinia tova­ mănar. Dăm atenţie majo­ zaţiile de partid nu au ac­ tul Programului-Directivă lea al Partidului Comunist Român". siune ş
trul de e»
răşul iug. Ştefan Georges- ră pregătirii fabricaţiei, ur­ ţionat suficient şi în per­ şi Tezele pentru Congresul • „Toamna muzicală hunedoreană" a prilejuit locui­ „Cîntarea
<:u, şeful compartimentului mărim zilnic derularea aa- manenţă pentru punerea al XlV-lea al partidului, torilor municipiului de pe Coma două reuşite întâlniri SIMERIA:
desfacere al I.F.E.T. Deva tivităţii, veghem cu maxi­ în valoare a fiecărui petic îiifăptuirii exemplare a cu muzica. Duminică, Centrul de cultură şi creaţie „Cîn- creţ (Mm
re
Taina
.şi secretarul organizaţiei mă exigenţă la calitatea de pămînt, pentru spori­ tarea României" Hunedoara a fost gazda unui recital de (Lumina).
de bază. In acest scop produselor pe care Ie rea­ rea producţiilor la hectar. sarcinilor ce se pun în fie­ pian, iar luni, acelaşi aşezământ a oferit iubitorilor de
iic-am preocupat de pre­ lizăm. Nu ne este indife­ Aşa se face că întreţine­ care domeniu al vieţii e- muzică concertul cvintetului „Pro arte" al Filarmonicii
gătirea .judicioasă a pro­ rent dacă „marfa de Hu­ rea culturilor nu s-a rea­ conomico-sooiale, înfloririi de stat din Arad. Tot luni, la Orăştie, a fost prezentat
ducţiei pentru anul în curs nedoara" este apreciată sau continue a comtmei Tra­ spectacolul literar-muzieal-ooregrafic „Farmecul muzi­
încă din toamna lui 1988, nu peste hotare. Este vor­ lizat la timp şi la nivelul ian, a judeţului Hunedoa­ cii şi al poeziei". Vumerol
calitativ
O
corespunzător.
nc-am asigurat stocurile,ne ba de prestigiul judeţului, • „Mari maeştri ai picturii româneşti" este genericul tragerea
cesare, incit am putut li­ al ţării noastre". scamă de lucrări, cum sînt ra şi propăşirii patriei so­ expoziţiei vernisate azi, 17 octombrie, !a Secţia de artă octombrie
vra ritmic partenerilor de îndeplinind in avans recoltarea legumelor, car­ l cialiste. a Muzeului judeţean Deva. , , 1 FAZA J , ,
,
peste hotare, lună de lună, prevederile de plan pe V .A V .V .V A W AA \S W .V .W .V .V .V .V .W .V A V .W/ .V .VW ,M W .‘ A V.V . ..W A ’ ...V A W .‘ .V .W .V .V A > ,V
cantităţile de produse con­ .1989 la export, colectivul Extr. I
tractate, chiar uncie în I.F.E.T. Deva nu conside­ Roadele muncii dau măsura hărniciei, iniţiativei 60, 19, «5,
ră că şi-a încheiat activi­
plus. însumate, acestea al­ Extr. n
cătuiesc acum un bilanţ tatea pe acest an. Dimpo­ şi spiritului gospodăresc 38, 72, 53,
trivă. Eforturile sînt con­
deosebit dc rodnic, respec- FAZA A
siv onorarea integrală a centrate, în această peri­
pianului la export pe anuJ oadă, spre amplificarea re­ Pentru oamenii muncii tate din livadă, Avem cer­ a r g u m e n t a cele a- tru stabuiaţie. Furnizîn- Extr. a
zultatelor bune obţinute şi de la Ferma nr. 1 mixtă a titudinea că întreaga re­ firmate vom releva cî­ du-ne aceste date, şeful 12, SO, 2,
1989, pe devize convertibi­ pregătirea temeinică a teva aspecte semnificati­ fermei a ţinut să sublinie­
Extr. a
le. După calculele noastre, producţiei anului viitor. Staţiunii de Cercetare şi coltă din livezile noastre ve din activitatea colecti­ ze că rezultatele frumoase 77, 10, 53,
estimăm ca, pînă la sl'îrşi- — In ce constă pregăti­ Producţie Pomicolă Ger- va fi în cel mai scurt timp vului. @um ferma dispu­ şi bunul mers al treburi­
• iil anului, să ne depăşim misara strângerea recoltei strînsă — aşa cum a in­ nea de resurse furajere, lor din sectorul amintit Extr. a
planul la acest indicator rea ? — l-am întrebat pe de - toamnă înseamnă, în dicat secretarul general al aici sînt crescute 120 de sînt legate direct de hăr­ 7, 25, 13,
tovarăşul
cu aproape o jumătate mi­ cu, Ştefan Gedrges- primul rfnd, culesul mere­ p a r t i d u l u i , tovarăşul bovine, din care 40 vaci nicia, dragostea pentru a- Extr. a \
lion dolari. Mai menţionez — In crearea stocurilor lor de pe cele 150 de ha Nicolae Ceauşescu, în cu lapte. Planul la lapte- nimale şi priceperea do­ 84, 5, 47,
cu nu am înregistrat nici de produse, asigurarea co­ livadă. Nu ne-am mirat urma vizitelor de lucru vedite în muncă de Du­ Extr. a
o reciamaţie, nici un re­ deci că atenţia conducerii 59, 13, 53,
menzilor, punc-rea la punct fermei, eforturile colecti­ mitru Bolea, şeful echipei,
fuz pentru calitatea neco­ a fabricaţiei în secţii, re­ vului de lucrători de aici Ferma nr. 1 mixtă a Staţiunii de ceilalţi lucrători din Extr. a
respunzătoare a produse­ zolvarea celorlalte proble­ erau concentrate Ia recol­ zootehnie. 77, 66, 67,
lor. me iegale de transportul tarea cît mai grabnică şi de Cercetare şi Producţie Pomicolă Gu cei 100 de porci pe Fond tot
Sigur, la acest frumos masei lemnoase, prelucra­ fără pierderi a roadelor G e r m i s a r a care-i rulează anual, cu I 233 223 le
succes, care onorează or­ rea sa, expedierea spre be­ din livezi. Se aflau, la lu­ legumele şi celelalte pro­
ganizaţia de partid, consi­ neficiarii externi. Hotărî- cru în plantaţie, toţi cei duse agricole obţinute de
liul oamenilor muncii, în­ rea întregului nostru co­ 60 de lucrători conduşi dc făcute în pieţe, complexe marfă aferent acestui an pe loturile repartizate, gos­
tregul colectiv al I.F.E.T. lectiv, în frunte eu comu­ Nicolae Buciuman. Acolo âgroalimentare şi unităţi a fost depăşit cu 200 de podăria anexă asigură,
Deva, şi-au adus contribu­ niştii, este de a întîmpina l-am întîlnit şi pe ingine­ comerciale din Capitală. hectolitri, urmînd ca plu­ din resurse proprii, car­
ţia toţi cei ce lucrează în Gongresul al XlV-lca al rul Cornel Igna, şeful fer­ Nu ne îndoim că lucru­ sul să sporească cu încă nea şi alte produse agro- £i Pentru r
predom
unităţile forestiere ale ju­ partidului cu noi şi im­ mei, care coordona mun­ rile vor sta aşa, întrucît cel puţin 100 de hl pînă alimentare necesare pen­ şi răcoros
deţului, un aport mai în­ portante realizări la ex­ ca şi impulsiona transpor­ şi pînă acum conducerea la finele anului. De ase­ tru cantină unde Maria var'sbtl. \
.
b

,
semnat avîndu-1 secţiile de port, la toţi ceilalţi indi­ tul recoltei spre locurile fermei a dovedit preocu­ menea, pînă acum au fost Bercea, prin mîncarea con­ c temporare Ct
industrializare a lemnului catori şi abordarea planu­ de destinaţie. pare pentru buna organi­ livraţi la fondul de stat 36 sistentă şi gustoasă pe ca­ oră din s
— cum notam mai sus — lui pc 1990 cu convingerea — Cu toate că strînge- zare a activităţilor zilnice, de tă uraşi în greutate to­ re o oferă zilnic celor a- Temperatu
din Orăştie şi Vaţa, con­ obţinerii unor rezultate su­ rca roadelor din pomi nu iniţiativă, spirit gospodă­ tală de 17 000 kg. Mai a- proape 200 de abonaţi, lu­ vor -fi cup
duse de Mircea Lomănar. perioare, la nivelul sarci­ este o operaţie uşoară — resc, care, înmănuncheate mintim că la această oră crători din fermele staţiu­ nus 2 şl
iar cele rr
respectiv Marcel Sbîrcea nilor ce ne vor reveni din arăta interlocutorul — rit­ cu hărnicia şi disciplina toate resursele furajere — nii, îşi aduce contribuţia şi 17 gra
frecvent
şi sectoarele forestiere de documentele marelui nos- murile de lucru realizate întronate în rîndul lucră­ cu excepţia sfeclei — au la bunul mers al întregii condiţii d< t
exploatare din Strei şi Do- tru forum comunist zilnic ne-au permis să re­ torilor. au dus la obţine­ fost recoltate şi puse la .activităţi din fermă. toorolog r
bra, coordonate do Glicor- coltăm pînă acum merele rea unor rezultate dintre adăpost, ele acoperind ne­ Teodoresci
ghe Mihăilă, respectiv Va- DUMI1RU GHEONEA de pe mai mult de jumă­ cele mai bune. Pentru a cesarul de nutreţuri pes> MIRCEA LEPADATU