Page 59 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pcig. 2
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
8ESBUII Al m m Al FAirilUlVI
e 19,00
în serele legumicole— 19,30 Pârlit
unică voin]
aprobare
activitate rodnică, bine tregul nost
popor a pi
fermitate şi responsabilitate Pămîntui rodeşte dacă vi».J realeg
şului Nicolc
în înfăptuirea hotărîrilor este lucrat cu răspundere organizată în înalta li
cretar gene
dului Con
şi programelor adoptate (Urmare din pag. 1) plinirilor, înţelegînd meni în cele trei ferme de ceapă verde etc., însumînd şi a docun
rea conferinţei de a fi un
în total peste 1 420 tone.
rile sînt sub posibilităţi, moment de analiză lucidă, sere ale A.E.S.G. Sîntan- De asemenea, tot de aici Iru Congr
drei, munca se desfăşoară
iea • 19,4
(Urmare din pag. 1) ca Rudean, Cornel Bretea- impunîndu-se măsuri fer pe temeiul căreia să se în această perioadă, ca de
nu, Ioan Achim, Petru me privind fertilizarea cu fundamenteze realizările altfel pe tot parcursul a- s-au pus la dispoziţia la TU. '89
— Dacă am reuşit să •Herţ, Viorica David, Ioan gunoi de grajd a terenului viitoare. Şi în acest sens nului, în „foc continuu", populaţiei peste un milion dezbatere!
pcr.t.'u Con<
sporim producţiile — sub Albu, Victoria Vlaicu şi şi respectarea densităţii au venit cu propuneri le ea măsurîndu-se nu atît fire de garoafe. Menţionez
linia Traian Ursar, secre Doinei Grişan care şi-au optime. Sectorul zootehnic gate de sporirea rodniciei în zile-lumină, cît, mai a- că sarcinile de plan la pe Iea al Part
tarul organizaţiei de bază expi*£nat hotărîrea de a a fost dotat cu un nou a- pămîntului, organizarea les, în sute de tone de le rioadă sînt depăşite cu 50 nist Româi
a C.A.P. Iîărău, meritul transpune în viaţă măsu dăpost, s-au modernizat lucrărilor pe ogoare, asi gume proaspete, produse de tone, hotărîrea noastră Trăim dece
este al tuturor. în aceeaşi rile stabilite în conferinţă, fermele A.E.I. Bobîlna şi gurarea unor condiţii mai aici şi puse, în permanen fiind ca, în cinstea Con niri măreţe
măsură însă ne aparţin şi ca o condiţie importantă a C.A.P. Rapolt. Acum exis bune de îngrijire şi fura ţă, la dispoziţia oamenilor ra în anul
lipsurile, neajunsurile şi dezvoltării şi înfloririi co tă în stocuri furaje mai jare a animalelor. In cu muncii din oraşele jude gresului al XlV-lea al al XlV-lea
partidului, să ridicăm acest
deficienţele, care au di munei Hărău. Pentru a- multe decît în anii trecuţi, vântul lor a revenit frec ţului. Comunist R<
minuat rezultatele, le-au ceasta, în viitor va trebui au sporit efectivele cu 253 vent pămîntul, ca princi — îndemnurile şi sarci plus la 100 tone. In dezbater
situat mult sub posibilită acordată o mai mare aten bovine şi 89 oi. Probleme pal obiect al muncii şi ca nile trasate de tovarăşul Deşi ne aflăm in plină tele pentru
ţile de care dispunem. A- ţie rolului şi eficienţei ridică însă producţiile de re, asemenea unei fiinţe Nicolae Ceauşescu, secre toamnă, în serele celor trei al XlV-lea
vom serioase neîmpliniri, muncii organizatorice, ce lapte de vacă şi de oaie, vii, cum îl consideră ingi tarul general al partidu ferme atmosfera este de... Comunist R<
Uit la cultura mare, cit şi lei ideologice- şi cultural- la care există restanţe la nerul şef al C.A.P. Rapolt, lui, cu prilejul vizitelor de primăvară. îţi dau această Te cîntăm,
in zootehnie şi legumicul educative, de formare a o- predările ia fondul centra Cornel Tărăpoancă, rodeşte lucru făcute în pieţe, com senzaţie culturile de legu • 21,50 Tel
tura, în felul cum folosim mului nou, cu o înaltă con lizat al statului. Mai tre dacă-1 îngrijeşti şi-l lucrezi plexe agroalimentare şi me aflate pe rod, miile de
pămîntul şi dotarea tehni ştiinţă socialistă. buie să fie rentabilizată cu răspundere. unităţi comerciale din Ca garoafe înflorite şi, bine
că. Iar creşterile prevăzu în telegrama adresată activitatea crescătoriilor Comuniştii Mi.rcea Meda, pitală, au avut un larg e-
te în programul de dez G.C. al P.C.R.. secretaru de iepuri şi de peşte. Nicolae Stănilă, Maria cou şi în rîndurile comu înţeles, .munca harnicilor
voltare pentru cincinalul lui genera! al parti Pentru ridicarea gradu Bretean, Maria Oană, Io- niştilor, al tuturor lucră legumicultori, care se des SELECŢII!
GRAMUL I
viitor ne obligă la o m u n d u l u i , tovarăşul Nicolae lui de confort al populaţiei sif Giolocoi, Maria Iepure torilor din unitatea noas făşoară din plin. Se recol programul o
că mult mai susţinută, în Ceauşescu, în încheierea — ale cărei gospodării au şi Maria Alba şi-au apre tau castraveţii, aflaţi în Răspundem
care organele şi organiza conferinţei, în numele co livrat la fondul centralizat ciat munca în spirit critic tră — sublinia Octavian ' ciclul doi de producţie, lor; 10,00 Bu
ţiile de partid, inclusiv bi muniştilor, al tuturor lo al statului, pe bază de Podosu, secretarul organi precum şi salata verde, ciclu] 10,10 Solişti
folclorice dc
roul şi comitetul comunal cuitorilor comunei, delega contract, 28 tone carne şi autocritic, exprimînd, zaţiei de partid —, mobi- de toamnă. Aflăm că în B u lot U
trebuie să se implice cu ţii şi-au exprimat hotărâ peste plan, alte însemnate în numele colectivelor pe lizîndu-ne la o muncă sus prima zi de recoltare a a- 11,05 J
mai multă fermitate şi res rea de a acţiona cu res cantităţi de produse agro care le-au reprezentat la ţinută, pentru producerea merite,
pentru eoni
ponsabilitate. conferinţă, angajamente unor cantităţi cît mal mari cestei din urmă culturi au lea al P.C.I
ponsabilitate comunistă şi alimentare — s-au execu de legume, recoltarea lor fost livrate unităţilor I.L.F.
S-a considerat, bunăoară, spirit revoluţionar pentru tat lucrări în valoare de pentru obţinerea unor re zică uşoară
tln de ştiri
că una dintre principalele perfecţionarea întregii ac peste 5 milioane lei, prin zultate superioare în . do fără pierderi şi livrarea o- peste 6 000 de căpăţîni de nii corale;
deficienţe în stilul de muncă tivităţi, pentru materializa tre altele realizîndu-se şi meniile lor de activitate, perativă unităţilor de des salată verde. De asemenea, te supremă
12,45 Din
al .comitetului comunal d< rea exemplară a obiective conectarea Rapoltului la pentru continua ridicare a facere. în acest sens se se efectuează lucrările de clorului; 13
partid constă în neurmă- lor şi sarcinilor izvorîte reţeaua telefonică automa nivelului de bunăstare a cuvine, intr-adevăr, evi întreţinere la culturile de la 3; 15,00 F
rirea înfăptuirii hotărîri- din hotarîrile Congresului tă. locuitorilor, a vieţii spiri denţiată activitatea şi re tomate, la -alte legume. misi'« dii
!or şi programelor adop- al XlV-lea ai partidului. Dar, chiar dacă au pri tuale a comunei, prin ma zultatele bune înregistrate în acelaşi timp, au in — PlS.V. El
rul al doil
late, cu deosebire a pro mat rezultatele pozitive, în terializarea consecventă a de colectivele celor trei trat în „linie dreaptă" pre campionilor
gramelor speciale de dez dezbateri comuniştii Victor hotărîrilor ce vor fi adop ferme de sere, conduse cu gătirile pentru iarnă la 17,00 In dez
dului, a iuti
voltare a sectoarelor agri (Vnirul i\o cultura şi Filimon, Elena Tămătaş: tate de Congresul al XIV- răspundere şi competenţă sere. Se înlocuiesc ochiu Proiectul
cole. Analiza critică şi au croaţii» riihm „Cîntarea o Româ Luca Oancea, Ioan Adam lea al Partidului Comunist de inginerii Viorica Ar- rile de geam sparte, se fac Directivă şl
impor
—
niei"
tocritică efectuată în ca tantă instituţie culturală au insistat asupra neîm- Român. dean, Aneta Căliman şi lru Congres
drul conferinţei a relevat a Judeţului. Emil Gavrilă, care, prin chituirile şi se amenajea al P.C.R.;
din folclort
necesitatea ca noul comi munca desfăşurată în acest ză protecţiile suplimentare, ran; 17,30 1
tet ales să acorde o aten an, au contribuit în mare cu folii de polietilenă, a- — o unică
ţie mai mare înlăturării colo unde este necesar. Sub semnu
XlV-lea Co
cauzelor care au generat n® 1 măsură la îndeplinirea sar „O atenţie maximă acor Orele serii;
lipsurile, soluţionării pro cinilor de plan a unităţii, dăm în aceste zile — pre într-o oră;
blemelor de fond ale acti la o mai bună aprovizio ciza directorul asociaţiei poetic; 23,
muzicală; 2;
vităţii, acţionînd cu toată nare a populaţiei cu sorti — pregătirii cît mai temei letln de şti
hotărîrea pentru întărirea mente variate de leguma
răspunderii cadrelor faţă proaspete. nice a producţiei anului
de soarta producţiei. — Mai precis — comple viitor. Astfel, pînă la a-
— Mai avem multe de tează inginerul Ioan Găli- ceastă dată ne-am asigu
făcut pentru ca producţii man, directorul asociaţiei rat seminţele la toate sor DEV, j\
le realizate să fie la nive — din cele trei ferme a- timentele de legume pre a Şeherezac
lul planificat — arăta in-., mintite s-au livrat de la văzute în plan. Am trecut Mărin milila
ginerul Mitică Popescu. începutul anului 527 tone la pregătirea răsadurilor HUNEDOAB
sentimentali
Noua revoluţie agrară pu pentru ciclul I (februarie- A); Drumul
ne în faţa noaştrâ obioc.-, de tomate, 362 tone de martie) al anului 1990. dern — B);
tive şi răspunderi de cea’ castraveţi, 262 tone de sa (Flacăra);
p
mai mare însemnătate, cu lată verde, 45 tone de gu- Pentru folosirea integrală Poliţistul Oi
(Parîng);
deosebire privind creşterea lioare şi 250 tone de alte a fiecărui metru pătrat de icmbrle);
producţiilor, folosirea eu Legume, cum sînt ardeii teren am cultivat în pri (Unirea); I
maximum de eficienţă a graşi şi capia, conopidă, măvară şi vară spaţiile morie regăsi
I
VULCAN
pămîntul ui şi maşinilor, a exterioare dintre sere. A- (Luceafărul)
tuturor resurselor locale, cum, după strângerea re Antonlu şi t
n reconsiderare a muncii ! coltei, am trecut la pre (Minerul)V
data
povest
din zootehnie şi a contri Succese în gătirea patului germinativ (Muncltoresi
buţiei comunei cu produse „Rostul muncii noastre: descoperirea pe cele aproximativ două SA; SfînşU
agroalimentare Ia fondul (Muncltores'
aterize
de autoaprovizionare. de noi bogăţii pentru ţară!*' întrecerea socialistă hectare, pe care vom se Alo, (Retezat)
ca
măna spanac şi vom plan
în acelaşi sens şi-au ex ta ceapă destinată consu bul de viesj
primat opiniile şi Petru şle); pe GURA
cărl
mal'
Dălie, Geiu Popescu, Auri- (Urmare din pag. 1) dispune ţara, creşterea mai Inspectoratul silvic judeţean a îndeplinit mului din primăvară. norul;; OR/
însemnată a gradului de planul la export pe 1989 şi pe patru ani Aşadar, colectivele de mul drum t
întărite de şeful formaţiei recuperare a substanţelor legumicultori din serele 13 (Flacăra)
RA-BAI:
tLar
CINT Ş! JOC de forezori Ioan Ciulea, utile din zăcăminte, in din cincinal A.E.S.G. Sîntandrei — din (Centrul i de
de minerii Nicolae Chircan. clusiv a celor cu conţi jindul cărora se eviden creaţie „Ci”
nici");
PĂDURENESC Ilie Gheorghe, de Viorel nuturi mai reduse. Colec (Urmare din pag. 1) ţiază mecanizatorii Silviu îşi scoate HA .
Boroş, Aurel Pleter, Vasi- tivul nostru de muncă a Morar, Avram Simedrea, cla); BR/
La Centrul de creaţie al produselor şi expedierea lor operativă la bene pentru cus
i r
şi cultură „Gin tarea le Sara, Laurenţiu Corb — dezbătut sarcinile care ne Victor Huieţ, conducătoa Misiune de eu.
trul
itomaniei" din Ghelari a din formaţia de mecanici revin. Sîntem mobilizaţi şi ficiarii externi. rele de echipă Silviana Ia- ţie „etntnre
Ca urmare a eforturilor depuse, a măsurilor de
avut ioc spectacolul inti şi lăcătuşi de la întreţine hotărîţi să le îndeplinim planificare, organizare şi desfăşurare a activităţii cob, Marcela Părăoan, Vio SIMBRIA 1
tulat „Cînt şi joc pădure- rea maşinilor, utilajelor exemplar. Faptele şi re productive din toate ocoalele silvice, Inspectoratul rica Bocşa, Viorica Poena- (Mureşul);
nesc". Cu această ocazie, şi instalaţiilor. zultatele noastre muncito silvic judeţean Hunedoara-Deva raportează îndepli ru şi lucrătoarele Maria tea generali
locuitorii aşezării mine — Din documentele pro nirea planului Ia export atît pe anul 1989, cît şi pe Marin, Maria Vasiu, Gra-
reşti au avut posibilita gramatice pentru Con reşti sînt, în acelaşi timp, primii patru ani ai cincinalului, înregistrîndu-se im ţiana Hebian, Dorina Lă-
tea să urmărească evolu gresul al XlV-lea al parti o semnătură de caldă a- zăreanu şi Maria Juncă —
ţiile de excepţie ale for deziune la Hotărîrea Ple portante depăşiri pe relaţia devize convertibile. ! Central al
adresată
telegrama
In
Comitetului
maţiilor prezente în faza dului am reţinut că ne narei C. <§. al P.G.R. din partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comuniş acţionează în această pe Pentru az
finală a Festivalului na revin sarcini deosebite în iunie a.c. privind 'reale rioadă cu răspundere de fi frumoasă
ţional „Cin tarea Româ continuare nouă, celor che gerea celui mai stimat şi tii, toţi oamenii muncii din întreprindere se anga plină, hărnicie şi dăruire rlabil, mal
niei", care au cucerit 9 maţi să descoperim noi şi jează să-şi amplifice eforturile în muncă şi rezul ta muncă, pentru a asi Vlntul va. s
titluri de laureat. Bine tot mai mari rezerve de preţuit fiu al naţiunii, tatele în producţie, cstimînd ca pînă la sfîrşitul a- gura producţii sporite de la moderat, .
aerului
va
partenerilor
suplimentar
nului
să
externi
livreze
meritatele aplauze au - materii prime pentru ţară t o v a r ă ş u l Nicolae diverse produse (împletituri din nuiele de răchită, legume, contribuind astfel, ră creştere,
răsplătit şi pe interpreţii — sublinia tovarăşul Ceauşescu, la Congresul al bucheţele de mesteacăn, ienupăr uscat etc.), în va in mai mare măsură, la vor fi cupri
individuali, care obţinînd XlV-lea, în suprema func loare de peste 400 000 lei, să pregătească temeinic buna aprovizionare a popu şl 5 grade.
Intre 13 şl
nu mai puţin de opt lo Nicolae Mihuţi. Industria ţie de secretar general al lat brumă
curi I, au contribuit Ia extractivă este chemată să producţia de export pentru anul 1990 şi cel de-al laţiei. se. (Meteor
creşterea prestigiului co asigure valorificarea com Partidului Comunist Ro 9-lea cincinal. clu P. Dăn
munei. plexă a rezervelor de care mân. . MI.RCEA lepadatu ,