Page 63 - Drumul_socialismului_1989_10

Pag. 2 DRUMUL SOGALiSMULl

Hl PREBATI8EA CBMSRESULU1 AL IIMEA AL PS8T10ÎIUU " LA PANOUL DE ONOARE

în munca • Spirit revolofionar în întreaga activitate oamenii, faptele lor de muncă,; j l^O
;
f : : de înalţi; patrioti$m:|lâ;5|p' I unică
aprob
P a r t ic ip a r e a la în f ă p t u ir e a p r o g r a m u lu i d e a u t o a p r o v iz io n a r e - Ircgul
popoi
e x p r e s ie a c o n ş t iin ţ e i p o lit ic e a c o m u n iş t ilo r , a t u t u r o r c e t ă ţ e n ilo r Ca intr-o adevărată vind
şului
I tn înc
(Urmare din pag. 1) dărie, efectivul acestora Gongresul al XlV-iea ai şunilor (Siminie Mihăiles- familie... crctar
dului
trebuind să ajungă, încă partidului — participanţii cu) • Greşterea preocupă­ şi a
Aurica Lu pul eseu, Petru în anul viitor, la 2 000 bo­ la dezbateri s-au referit şi rii cadrelor sanitar-veteri- de Inimă pentru meseria » ♦ru <
VLăiconi şi Valeria Mi- vine, 8 000 ovine, 1 200 la alte aspecte care vizea­ nare pentru sporirea nata­ aleasă mai tinerele nou | lea a
elaoni din Gura Bordului, porcine ş.a. In acest con­ ză perfecţionarea activită­ lităţii la animale, scăderea încadrate Luminiţa Bălol, J Ia T
loan Işfănescu, Mariana text se impune ca orga­ ţii economico-sociale a co­ pierderilor la bovine şi o- Gherghina Muntean, Oii- t Lauret
Prejban, Dumitru Popa şi nele şi organizaţiile de munei dintre care spicuim: vine (Viorel Beucă). via Predoni şi altele. Ne-a i nafior
Cornel Prejban din Lun­ partid clin Negoiu şi din • Grearea unor unităţi cu Conferinţa organizaţiei vorbit, totodată, şl despre î mânie
ca Cernii de Sus, Ionel satul de reşedinţă a comu­ caracter industrial şi de de partid din Lunca Cer­ mecanicii din secţie, care | glorie
Brăila din Negoiu şi mulţi nei să cunoască îndeaproa­ mică industrie, care să du­ nii — dînd glas voinţei u- depun interes sporit pen- * Film 1
alţii, care înţeleg îndatori­ pe puterea economică a că la stabilizarea popu­ nanime a comuniştilor, a tru buna întreţinere şl | eret".
rea patriotică de a contri­ fiecărei gospodării şi să-l laţiei active (Aurel Şăroni) tuturor cetăţenilor comu­ funcţionare a utilajelor. Am . diouri
bui la buna aprovizionare convingă pe toţi cetăţenii • Instalarea cît mai grab­ nei — a exprimat deplina aflat şi consemnăm cu plă- I 21,50
a locuitorilor judeţului cu să crească animale şi să nică a noii reţele de apro­ adeziune la hotărîrea Ple­ cere că tot aici şi-a gă- J
produse agroalimentare. încheie contracte cu sta­ vizionare cu curent elec­ narei ■ C.C. al P.C.R. din sii împlinirea in muncă şi t
Conferinţa a relevat însă tul. S-a reliefat, totodată,
reale­
că aportul comunei la fon­ necesitatea sporirii numă­ tric a satului Meria (Mi- iunie a.c. privind Nicolae nora ei, Letiţia Oprean, ab- I
tovarăşului
gerea
ron Scorobete) # Deschi­
solventă a liceului agro- j
dul de stat şi cel de auto­ rului de animale mici şi derea unei căi de acces Ceauşescu, la cel de-al industrial din localitate. |
aprovizionare ar putea fi al familiilor de albine. A- spre satul Meria şi între-, XlV-lea Congres, în func­ De altfel, tot la această *
mai mare dacă toţi cetă­ cestui scop trebuie să-i fie ţia supremă de secretar întreprindere a lucrat ş) J SEU
CRAM
ţenii ar creşte animale. In ţinerea mai bună a dru­ general al partidului — ga­ tată] Valerici Oprean, care , progra
prezent, circa 100 de fa­ subordonată munca poli- mului dintre Lunca Cernii ranţia înaintării ferme a acum este pensionar, tă-1 Knspui
milii nu cresc bovine, iar tico-organizatorică, cultu- şi Topliţa (Moise Stroia) si n-d in schimb, in loc, pe J lor; l«
22 nici un fel de animale. ral-educativă, propaganda • Extinderea reţelei de României pe drumul lumi­ lingă fiică şi pe nepotul 10,05 S
10,30 C
Unii cetăţeni încheie con­ vizuală. Referindu-se la prestări servicii către nos al socialismului şi co­ Despre comunista Va- său, care este încadrat I 11.00 n
tracte, dar nu-şi onorează imperativul sporirii rolu­ populaţie în consens eu munismului — şi hotărîrea ierla Oprean nl s-a vorbit conducător auto. * Politic
Muzlc
obligaţia ce le revine. De lui organelor şi organiza­ cerinţele cetăţenilor (Ro- de a acţiona neabătut pen­ numai in termeni elogioşl, letin (I
aceea se cere acţionat cu ţiilor de partid în viaţa dica Săiăşan) • Organiza­ tru traducerea exemplară atit la biroul organizaţiei Interlocutoarea este | ta sec
mai multă răspundere pen­ localităţii — subliniat şi în rea unor acţiuni mai am­ în viaţă a sarcinilor ce le de partid, cit fi la condu­ bucuroasă să ne spună ‘ Trăim
tru sporirea numărului de proiectul Programului-Di- ple pentru curăţarea şi va adopta marele forum cerea I.P.I.L.F. Haţeg. In cum s-a modernizat între- I nirl u
comoa
animale în fiecare gospo­ reotivă şi Tezele pentru fertilizarea fîneţelor şi pă­ comunist din noiembrie a.c. cei peste 30 de ani de prinderea sub ochii săi, * J* ’a
cum au crescut dotările |
tic
cînd lucrează aici, ea a
S p ir it c o m b a t iv , d e în a lt ă e x ig e n ţ ă p e n t r u îm b u n ă t ă ţ ir e a în t r e g ii a c t iv it ă ţ i tehnice şi, o dată cu aces- I t>. ,ct
Florin
deprins mai multe meserii tea, producţia şi produc- J
specifice profilului unităţii, tivitatea muncii, cum s-au { puni);
român
(Urmare din pag. 1) — Nici C.A.P. Micia nu spiritul de ordine şi dis­ vinţa creşterii producţiei împreună cu maistrul Eu­ diversificat sortimentele şl - nai; 1 1
dio;
şi-a adus o contribuţie ciplină în muncă — rele­ vegetale, cît şi a celei zo­ genia Florea, acum lucrea­ îmbunătăţit calitatea pro- I cîntec;
ză la secţia de băuturi duselor realizate in aceas- '
—sonor
vărat unele recorduri, în­ sporită, pe măsura condi­ va loan Ştef. Să nu mai otehnice. Aceasta este pre­ răcoritoare, secţie model fă unitate, o parte din ele | . ■>. ţar
tre care şi la sfecla de za­ ţiilor şi posibilităţilor e~ îngăduim încălcarea nor­ ocuparea noastră de căpe­ de ordine fi disciplină, cum fiind destinate exportului. * 17,15 î
hăr, unde am obţinut pe­ xistente, la fondul de stat melor din tehnologii, am­ tenie, ţinînd seama de fap­ stă scris vizibil pe o pan­ Ţinînd pasul cu toate j de-al
10.00 O
ste 77 000 kg la hectar — — relata loan Nistor. A- plasarea necorespunzătoare tul că în anul viitor şi în cartă din incinta întreprin­ schimbările ce s-au petre- | sugestl
spunea Virginia Belea — ceasta deoarece nu am a unor culturi, să valori­ cincinalul 1991—1995 va derii. cut in întreprindere, Vale- J Intr-o
nu ne putem declara pe fost suficient de exigenţi ficăm mai bine posibilită­ trebui să obţinem rezul­ poetic:
deplin mulţumiţi cu rezul­ faţă de respectarea tehno­ ţile existente în vederea tate cu mult superioare, la „Dacă ar ii s-o iau de ria Oprean este mereu un | muzici
exemplu de conştiinciazi ta - «
letin 1
tatele înregistrate întrucît logiilor, de generalizarea extinderii irigaţiilor din nivelul cerinţelor noii re­ la capăt, fot aici mi-aş în­
potenţialul unităţii este experienţei unităţilor frun­ rîul Mureş. Putem reduce voluţii agrare. cepe activitatea" — ne fe şi răspundere in mun- i
mult mai mare. De aseme­ taşe. Ga urmare, unele lu­ mult cheltuielile de pro­ Asemenea probleme, în­ mărturiseşte, cu justificată că, un adevărat comunist J
care ştie să fie in primele »
nea, în zootehnie dispu­ crări — semănat, întreţi­ ducţie, în special la trans­ soţite de propuneri con­ mindrie Valeria Oprean. U Z
Am crescut şi m-am format rinduri ale întrecerii socia- *
nem de însemnate posibi­ nerea culturilor şi recol­ porturi, prin asigurarea a crete vizînd îmbunătăţirea liste, să-şi pună in vaioa- j
lităţi pentru a spori efec­ tat — au fost de «alitato cel puţin 10 atelaje la stilului şi metodelor de ca om adevărat în acest
tivele de bovine şi a îm­ necorespunzătoare, s-au de­ G.A.P., întrucît avem ani­ muncă ale comitetului co­ colectiv, care-şi onorează re talentul, priceperea şl | DEV,
hărnicia, atribute ce-/ ca- »
cum se cuvine sarcinile de
bunătăţi calitatea acestora păşit epocile optime sta­ male de muncă în unitate. munal de partid pentru a plan in cinstea celui de-al racteriiează întreaga acti- | grul I
HUNE!
pe seama prăsilei proprii, bilite şi nu s-au respectat — O contribuţie mai în­ ridica rolul conducător ăl vi ta te cotidiană. „Sigur - * timent
organizării mai bune a re­ in toate cazurile densită­ semnată la schimbul echi­ organizaţiilor de bază In XlV-lea Congres al parti­ ne relatează — mai sînt şl | Druim:
producţiei şi selecţiei, de­ ţile prevăzute la fiecare tabil de produse între sat întreaga activitate econo- dului. M-am simţit întot­ unele grefutăţi, in sensul J — n>:
oarece în condiţiile cînd cultură. Din aceste neajun­ şi oraş pot să şi-o aducă mico-socială s-au desprins deauna bine cu oamenii că nu totdeauna avem tu- ţ eăra);
liţlstul
indicele de natalitate se suri am tras învăţăminte­ şi gospodăriile populaţiei şi din cuvintul altor co­ de aici, deoarece fiecare buri de bioxid de carbon, I (Parîni
înţelege marea răspundere
' .
DIOX a 00
situează sub 60 de procen­ le cuvenite şi sîntem ho- din comună, prin sistemul munişti cum--sînt: Petru J nw/tov În ambalate suficiente -- . sau se ' brl,
te nu se poate aştepta să tărîţi să le înlăturăm. Nici de sontractări şi achiziţii Joja, Georgeta Mureşan, ce o are ca lucrător tn ivesc unele gaturi in apro- | a):
cucere:
avem o producţie ridicată în zootehnie nu ne am o- — spunea Andronic Mihuţ. Agneta Bota, Mircea Zas- sectorul Industrie! alimen­ vizionarea cu materie pri- * torni);
de lapte şi o activitate norat integral sarcinile, în Posibilităţile de dezvolta­ loţi, Toma Nearaţu, loan tare". mă, dar cu răbdare şi per- I după
rentabilă în sectorul zoo­ special la producţia de re a sectorului zootehnic Cîmpan. Cînd este vorba despre severenţă reuşim să ic în- , rol): I
tehnic. Stă în puterea noas­ lapte-marfă. Cu sprijinul nu sînt nici pe departe va­ Avînd stabilite jaloane succesele in muncă, Vale- vingem, să îndeplinim chiar | şi CIe<
tră, a organizaţiei de comitetului comunal de lorificate, eeea ce necesi­ clare, în lumina Tezelon rîa Oprean ne spune că in devans prevederile pia- J rul); 1
partid, să asigurăm folo­ partid vom insista să asi­ tă ca în viitor comitetul şi proiectului Programului- acestea se datoresc nu ei, nulul. întrucît aici ne-am terizea:
teznt);
sirea integrală şi eficientă gurăm îmbunătăţirea ra­ comunal de partid să ur­ Directivă pentru cel de-al ca şefă de echipă, ci pri­ format un colectiv bun de ( viespi
a pămîntului, astfel Incît dicală a activităţii în mărească mai îndeaproape -XlV-lea Son greş al parti­ ceperii şl hărniciei ce le muncă, eu mă simt la in- « GURA]
în anul şi cincinalul viitor G.A.P., sporind rentabili­ realizarea obiectivelor din dului, comuniştii din co­ dovedesc colegele cu care treprindere ca intr-o ade-1 malul
să sporim considerabil tatea pe seama creşterii programul de autocondu- muna Micia şi-au manifes­ lucrează de mat mulţi ani, vârâtă familie, unde fie- J ORAŞ’!
producţia vegetală şi ani­ producţiilor la hectar şi în cere şi autoaprovizionare tat hotărîrea de a-şi mo­ cum sini Tanţa Enâşescu, care ştie ce ore de făcut j pea co
netou
malieră să ne amplificăm zootehnie, a livrărilor la teritorială. biliza toate resursele în Dumitra Stan, Victoria Tă- şi face MISAR
aportul la fondul de stat, fondul de stat -şi dezvoltă­ — Rezultate mai bune vederea îndeplinirii in cele şală, cărora ti s-au alătu­ sur (C
la îmbunătăţirea aprovi­ rii proprietăţii coopera­ pot obţine şi cele două mai bune «ondiţii a sar­ rai cu nădejde şl tragere T. NICOLAE I şl creţ
zionării populaţiei eu pro­ tiste. ferme de stat — aprecia cinilor economico -sociale mâniei
duse agroalimentare =■» Trebuie să întărim Traian Mihăilă, atît în pri­ In profil teritorial- ca Iţi
(Dacia)
I SUCCESE In întrecerea socialistă i pentru li
Calo
IT-IA:
lor (Li
(Urmare tlin pag. 1) Mina Deva a îndeplinii pianul
pe patru ani din cincinal
Avansul de timp cişti- N i
gat permite harnicului Oamenii muncii de la la apropiatul forum co­ I
colectiv ca pînă la sfîrşi- Mina Deva, în frunte cu munist, în suprema func­
tul acestei luni să obţină comuniştii, acţionînd per­ ţie de secretar general al
o producţie suplimentară manent pentru îndepli­ partidului, chezăşia sigu­ I’entr
moaşă
de construcţii-montaj dc nirea şi depăşirea sarci­ ră a înaintării noastre şoară. (
50 milioane lei, concreti­ nilor de plan, a angaja­ neabătute pe calea con­ slab la
zată în importante plu­ mentelor asumate în în­ struirii visului dc aur al Tem per
vor ti
suri la lucrările de la trecerea socialistă, rapor­ omenirii, comunismul, pe şl 6 gl
furnalul nr. 4 din C.S. tează cu legitimă mîndrie pămîntul românesc". Linie ii
Hunedoara, reparaţia ca­ patriotică îndeplinirea Se estimează ca pînă ■de. Dir
ţă.
pitală a bateriei de coc­ planului pe patru ani din la finele' anului să fie
actualul cincinal. „Alătu­ obţinută peste prevede­ Pentr
sificare nr. 1 din G.S.V. răm acest succes — se rile celor patru ani din zile : \
Gălan, Ia alte capacităţi spune în telegrama adre­ cincinal o producţie mar­ ne frui
de producţie. De altfel, Cer do;
sată tovarăşului Nicolae fă dc 130 milioane Ici, rat d
constructorii au realizai Ceauşescu —, adeziunii concretizată în 70 tone Tem per
deja integral planul 3= fierbinţi şî depline faţă plumb, 90 tone zinc, 080 vor fi
nual de construcţii-mon­ dc istorica Ilotărîre n tone cupru în concentra­ şl 8 gr;
xlme
îi
taj de pe platforma in­ Plenarei G.<?. al P.C.R. te, alte substanţe utile de. (M
dustrială a combinatului din iunie a.e., privind re­ pentru economia naţio­ viciu r
I. anii norul de S00 mllimelrl al Combinatului siderurgic Hunedoara. O ultimă v<î* nală.
rifienrc a loturilor dc laminate înainte de expediere. din Călan. alegerea dumneavoastră,