Page 75 - Drumul_socialismului_1989_10

Pan. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 929 • SÎMBĂTĂ, 21 OCTOMBRIE

Toamna nc este frumos şi rodnic destfttj ţ
Mere de lumină Cărarea ei, semn adevărat âe împlinire,
Cu privirile deschise spre amiezile ce
■Iar e toamnă, iar cad frunze peste noi, vi©, ’
Anotimpu-i împodobit cu mere de Patriei îi dăruim, visul curat dc iubire./:
lumină,
Prin ferestre fragede mîngîintc de ploi, Iar c toamnă, iar cad frunze peste nofe.
Se-naiţă cumpăna neuitată de fîntînă. Anotimpu-i împodobit cu-mere de
luminii, ţ
Clipele timpului rămîn mereu în zbor, Prin ferestre fragede mingîiate de ploi#*.
Ne limpezim privirea cu zările de rîu, Sc-nalţă cumpăna neuitată dc firttbMfcl,
No trecem inima prin dragoste şi dor,
Cum pămîntul îşi trcec sămînţa dc grîn. MIRON TIC î! jj

„Colocviul artelor“
Agenda Intr-o desfăşurare gra­ Lucian Blaga o surprindea George inescii
dată, care a oferit posibili­ atît de bine în „Spaţiul interpret
tatea formării unei imagini mioritic". Diversitatea te­
de ansamblu asupra artei matică şi modalităţile de
plastice, după expoziţiile exprimare oferă posibilita­ O dată cu venirea toM|?
„Mari maeştri ai picturii tea urmăririi tendinţelor nei, raionul muzicaâ ly
româneşti" şi „Armonii de deschidere spre nou, ce magazinului „UJpia“, y-e@e
plastice contemporane" se menajat într-o arabiasm
caracterizează, dintotdeau- plăcută, nc oferă şi cSteVŞf
impunea şl organizarea u-
•> Un numeros public a na, arta românească în pei­ noutăţi din domeniul
participat joi, 19 octombrie, nei expoziţii care să cu­ sajul căreia, arta hunedo- cului. Dintre acestea, SSS
îa Centrul orăşenesc de cul­ prindă lucrări ale creato­
tură şi croaţie „Clntarca Ro­ reană, prin creaţii de cer­ ales pentru a vă prezent^
mâniei", din Haţeg, la simpo­ rilor hunedoreni. tă valoare, reprezintă o astăzi un disc de o deeasi
zionul „Congresul al XlV-lca Astfel, la <Sentrul muni­
— eveniment de Însemnătate realitate de care nu se bită valoare, care reuneşti
excepţională Sn viaţa partidu­ cipal de cultură şi creaţie ■poate să nu se ţină sea­ toate înregistrările rea3i*®s
lui şi poporului". La reuşita „Cîntarea României" din ma. te de George Eneseu
acţiunii au contribuit Ionel Hunedoara a fost vernisa­ Statele Unite, pentru fi
Codreanu, Rodica Badea, Ste­ Prezenţa la „Colocviul
luţa Rădoni, dr. Mircea Va­ tă expoziţia de piclură- artelor" a reputaţilor ar­ ma Columbia, ca virtudţ
lea, Rodica Andruş, Maria grafică „Ritmuri contem­ violonist. I
Basarab şi Adela Herban. Cu tişti' plastici Aurel Nedel,
acest prilej, biblioteca orăşe­ porane", care reuneşte pe Traian Brădean, Constan­ Paralel cu compoziţia sl
nească a organizat o Intere­ simeze lucrări semnate de tin Aadronic şi Dumitru activitatea pianistică, W*
santă expoziţie de caile so- nescu a îmbrăţişat şi ca­
cial-politică, în cadrul căreia Iosif Matyas, Mircea Bîtcă, Turlacu.a generat un viu
un loc aparte a îost rezer­ Eva Sutei, Elena Bianu, lo- şi incitant dialog. Subiec­ riera de violonist conce®*
vat lucrărilor de o Inestima­ sif Tellmann, Ion Tenghe- tist, abordînd un reperto­
bila valoare teoretică ale to­ tul discuţiilor l-a consti­ riu vast în ţară şi în prin­
varăşului Nicolae Ceauşescu, ru, Tiberiu Fazakas, Eu­ tuit arta amatoare, rolul,
secretar general al Partidului gen Bencău, Simion Cris- cipalele centre muzical#
Comunist Român. locul şi sarcinile creato­
tea, Adrian Samson, Ovi- rului amator în mişcarea de peste hotare, fiind con­
• Astăzi este o zl plin a diu Petca şi Gheorghe Po­ siderat de cei caTe l-au cu­
pentru iubitorii teatrului, nu artistică promovată de Fes­ noscut îndeaproape, ca Si­
mai puţin de trei spectacole gan. Creaţiile expuse In­ tivalul naţional „Cîntarea nul dintre cei mai mari
fiind prezentate publicului hu- cintă prin expresivitatea României".
nedorean. La Deva, Teatrul cromaticii şi generozitatea
de Comedie din Bucureşti pre­ O fericită împlinire a se-
zintă piesa „Scaiul" de Fey- subiectelor, compoziţiile
deau, iar la Brad, spectacolul figurative şi peisajele a- 5§1 a constituit-o prezenţa CRONICA DISCULUI
„Arma secretă" de Dumitru grupului vocal-instrumen-
Solomon. La'Hunedoara,"Tea­ trăgînd în mod deosebit
t r u l S . Bulandra" din Ca­ atenţia. tăî „Canon", al cărui reci­
pitală prezintă po scena cen­ tal s-a bucurat de o deo­
trului municipal de cultură şi Departe de a fi eonjunc- interpreţi ai timpului. Deşi
creaţie „Cîntarea României" — turală, expoziţia respiră sebită apreciere. piamil a fost singurul in­
„Slderurgiistul", piesa „Secre­
tul familiei Bosket" de Arthur acea căldură specifică su­ fon CaraîHîtn* ş» latina Dcmlan — doi actori de excep­ strument care i-a dăruli
Plrtero. fletului românesc, pe car# DAN CÂMPEAN ţie, prezenţi la nova, In festivalul „Sarmls". acele clipe de împliniri*
majoră a muzicii (cum sâ
exprima deseori marel#
CRONICA FILMULUI Schiţînd principalele di­ maestru) — vioara i-a
fieorge SbSfcea, „Cafeneaua recţii ale constituirii epo­ ferit şi ea, .cu generozita­
peii cinematografice naţio­ te, indiseutsbile satisfacţii
Viaţa ca o poveste nale — lupta pentru eli­ artistice ca interpret şi cg
cu poeţi şi amintiri" prim şi promiţător tru patrie" (1977), momen­ valorificarea moştenirii pedagog. 6a violonist, KJ-
berare socială şi naţională,
nescu s-a distins prin Si­
capitol al istoriei cinema­ te de referinţă ale filmului culturale, prezentul socia­ guranţa interpretării pi0;
Autorii de memorii îşi feneaua primeşte coordo­ tografiei româneşti este românesc de ieri şi de azi. list autorii exemplifică selor, prin frumuseţea te­
înţeleg tot mai mult ges­ natele unui univers autar­ acum accesibil cinefililor Uneori realizatorii s-au inegal, cu omisiuni fla­ nului, prin fermitate rit­
tul ca pe o datorie faţă de hic, „cafeneaua cu poeţi şi şi publicului larg. Film oprit asupra filmelor grante („Comoara din Va­ mică.
un timp şi faţă de oame­ amintiri", în caro discuţii­ de montaj, el cuprinde („Moara cu noroc" — Vic­ dul Vechi”, „Reconstitui­ „Pregătea, nuanţele, aş®
nii pe care i-au cunoscut. le devin, raportate la cul­ secvenţele antologice care tor Iliu, „O -noapte furtu­ rea"). cum îşi potriveşte pictor»
Perspectivele asupra unei tură, acte majore, tocmai i-au marcat drumul 'de la noasă" — Jean Georgescu, Necesară mai ales' tine­ paleta, după ce şi-a aîeft
fiindcă proiectele scriito­ hibrid al industriei, la „Pădurea spânzuraţilor" — rei generaţii pentru care' subiectul, tehnica lui er#
anumite perioade, mai
mult sau mai puţin subiec­ rilor ori comentarea căr­ artă. Selecţionate după cri­ Liviu ®iulei, „Scurtă isto­ filmele de ieri şi oamenii întotdeauna , in. slujba seu-,
ţilor de către confraţi terii cronologice, dar şi rie" — Ion Popeseu Gopo, ziedi,' subordonată ei. Pă­
tive, fragmentaro sau pă­ artistice, însoţite de co­ care le-au făcut sînt doar
trunse de ambiţia de a sur­ sînt privite de George mentariul Ecaterinei O- „Duminică la ora 6" — Lu­ o poveste, evocarea sem­ trundea pînţi in mic-srp)
Sbârcea eu seriozitatea şl cian Pintilie), alteori asu­ nată ele C. Ciubotaru şi mişcării son.ore - reţinlnd
prinde dimensiunile între­ proiu, fermecător, cald, po­ Al. G. Croitoru, proiecta­ din fluiditatea expresivă
gului, devin, fără îndoia­ gravitatea ou care trebuie lemic, secvenţele devin pra marilor actori ai tea­ tă în trei părţi, va include ceea ce avea să rănaSnă O,
privită realitatea însăşi,
prin
ta­
românesc
trului
lă, documente care, reuni­ componente ale unui an­ probabil şi titlurile men­ permanenţă. Tot timpul,
te şi citite în unitatea lor, „Cafeneaua ca poeţi şi samblu omogen — „Viaţa lentul şi măestria cărora
amintiri" nu rămîne la cea de-a şaptea artă a de­ ţionate şi va pătrunde era preocupat numai dţs
pot propune un mode] ca o poveste" — care tri­ venit mai puţin vulnerabi­ mult mai adine în lumea universul misterios al mu­
convingător al unei epoci. prezentarea celor ce-au mite, prin parafraza după lă <8. Nottara, A. Demc- de gînduri şi aspiraţii a zicii, în oare,îşi aflase rfl%.
O dovadă o constituie re­ fost ca simple figuri, fiind­ „viaţa ca o pradă”, de la tul cel mai înălţător SÎ
că amintirea, aşa cum est® primul pînă îa ultimul ca­ triad, A. Barbelian, M. Sa- oamenilor cărora le sîn-
centa carte a lui George dova, A. Romanescu, Ti- tem datori pentru miraco­ vieţii” (Ce)Ja DelavranceaJ»
Sbârcea, care oferă o în­ ea prezentă în cartea Iul dru, spre însăşi condiţia mică, T. Bulandra, L. S. Discul ne prezintă peffir»
George Sbârcea, dă viaţă, cinematografului. lele din „lanterna cu a
sumare atentă de profi­ Acolada poveştii cuprin­ Bulandra, C. Tănasc, A. mintiri". tru început .„Sonata în K#
luri ale unor personalităţi însufleţeşte, în pagini lu­ de, între „Independenţa Giugaru, Gr. Vasiliu Bir­ major, op. 1, ar, 13",
artistice din perioada in­ minoase, scriitorul şi ar­ României" (1912) şi „Pen- lic, N. Gărdescu şi alţii). GHEORGHE POGAN Haendel (1723), care 5#
terbelică. Unitatea volu­ tistul. Autorul reţine chi­ bucură dc- o interpretare
mului este asigurată în pri­ puri, reproduce cuvinte şl deosebită. Cu naturaleţe
mul rînd de o prezenţă notează gesturi, integrîn- Formaţia de dansuri pâ.iu- mul de o inimitabilă frumu­ şi sinceritate, Eneseu a iz­
reneşti clin Ruda ochelari) va seţe sînt aduse in scenă de butit s.ă confere valoare
discretă a autorului, care du-le convingător Intr-urs împlini nu peste mult timp Laureaţii noştri ansamblul folcloric „Cîntec şi artistică şi următoarelor
context mai Laţg, totul con­ patru decenii de la constitui­ joc pădurenesc" cu mlndria
lasă un spaţiu larg de ac­ re. Perioada de îndelungată de a fi posesorii unor aseme­ piese imprimate, majorii
ţiune scriitorilor cărora tribuind la conturarea at­ activitate şl titlurile de lau­ In timp, formaţia a crescut nea comori, cu grijă pentru tatea fiind miniaturi ce
mosferei culturale a peri­ reat cucerite In Festivalul na­ în planul calităţii interpreta­ păstrarea autenticităţii lor. făceau parte din reperto­
le-a fost contemporan. O- ţional „Cîntarea României" tive dar şi numeric. Alături Sentimente care -ii animă deo­
oadei dintre cele două riul violoniştilor virtuos!
chiul său surprinde sec­ justifică încadrarea sa în rîn- de generaţia iniţială au... cres­ potrivă po membrii celor trei
războaie. dul formaţiilor consacrate, cut şi S-au format alţi dan­ generaţii de dansatori — for­ din prima jumătate a Se­
venţe semnificative pe ca­ printre care la ultima ediţie satori: Gelu Sâlăşan, Simona
Nemarcat de orgoliul u- a ocupat locul 1 pe ţară. BistFian, Dănuţ şi Mlrela maţie ce a stat Ia baza con­ colului nostru. „La Follia*
re, în calitate de cronicar stituirii ansamblului, in ediţia de Arcangelo Coreii i, „So­
nui autor care se vrea eu Nucleul de bază al forma­ Popa, Dorin Lucaei, Dorin şi
atent, le transcrie cu fide­ ţiei cuprinde eîteva familii Ofelia Dăvîncă. Şi pentru că a Vll-a a Festivalului naţio­ nata în Re major, op.
orice preţ în centrul aten­ in lumea satului a şti să joci nal „Cîntarea României" — cit
litate pentru a le încre­ de dansatori: Petru şi Ileana e un titlu de mîndric, aproa­ şl pe componenţii tarafului nr. 3" de Pugnani, „Sere-
ţiei lumii evocate, scris din Popa, Dorel şi Aurica Viţă, pe echivalent cu cel de a fi
dinţa timpului. Ionel şl Mărioara Râdoane, condus do Sergiu Ifrlm şl pe nara op. 4" de Alfredd
respectul faţă de oamenii Nicuşor şi Niculina Popa, Mi- vrednic gospodar, paşii „Do- soliştii vocali Simona Bistrian d'Ambrosio, „Alb umbla ti".
La George Sbârcea, mai ron şl Tatiana Drăgulesc. Sînt iului", al „Brîului" sau „Ar- şl Dorel Sfilăşan. Căci toţi cei
de cultură pe care i-a cu­ delcnci" se deprind aici încă — în La bemol major — r
mult. decît ia alţii, cafe­ oameni ai muncii, angajaţi In din fragedă copilărie. Te 39 de membri al ansamblului
noscut şi din datoria de lupta cu duritatea stîncli pen­ slujesc cu aceeaşi pasiune de Ricliard Wagner, două
neaua devine un spaţiu tru a scoate din adineuri mi­ convingi, ca spectator, de a- frumosul artistic, doroso să
a-i păstra, prin carte, în cest adevăr văzîndu-i cum c- piese de Fritz Kreisler ş.ă,
simbolic: dintr-un spaţiu nereu de fior, sau în alte u- voluează po membrii celei valorifice potenţialul folclo­ O adevărată revelaţie O
adevărul lor, volumul lui nltăţi economico-sociale din ric din zonă, pentru ca, prin-
a
treia
închis, acesteia i se asigu­ comună, dar şi harnici ţărani de-a Dănuţ generaţii Dana forma­ tr-o interpretare de calitate, constituie în final interi
ţiei
Gcstlan,
Bă-
ra deschiderea spre cultu­ George Sbârcea oferă o şl gospodari la casele lor din bei, Marius Drăgulescu şi Iri- sâ-şl încununeze evoluţiile eu pretarea de excepţie S
lectură cu adevărat plă­ satul Ruda. Iar In timpul li­ „Poemului, op. 25" de 3£ai£
rii in primul r î n d A n u l î n - na Vătafu care, după orele dc laurii dobîndjti de formaţia
cută. ber neîntrecuţi dansatori, me­ şcoală, sînt şl pricepuţi inter­ de dansuri. nest Chausson. ţ
<lu-si vechile •■mn'l’if a ţ i i sageri ai folclorului pădure- preţi al dansului pădurcncse.
ncsc pa scenele judeţului şi Jocul cu ritm şi forţă spe­
în favoarea unora noi, ca­ MIRCEA MOJ 1 ale ţării. ________ ... cifice zonei, cîntecul, costu­ VIORICA ROMAN Prof. ELENA TÂMÂŞA|& .1