Page 81 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 81
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 929 « STMBĂTĂ, 21 OCTOMBRIE 1989'
Pag. S
«dinţa Comitetului Politic Executiv al
(Urmare din pag. 1] ducerea şi autoaprovizionarea cu produse partidului, al secretarului său general, Statutului partidului şi instrucţiunilor C.C.
toate
P.C.R.
organizaţiile
în
aproape
al
agroalimentare şi bunuri industriale de tovarăşul Nicolac Ceauşescu. de bază s-au depus mai multe candida
ferului Comerţului Interior, Comitetului consum pe anul 1990, Comitetul Politic Participanţii la dezbateri şi-au expri turi dccît numărul celor ce urmau să
Executiv A Consiliului Popular al Capi Executiv a stabilit ca acesta să fie supus mat deplinul acord cu proiectul Progra- fie aleşi în organele de partid res
talei pentru lipsurile manifestato în ac dezbaterii Plenarei Comitetului Central mului-Directivă cu privire la dezvoltarea pective.
tivitatea de asigurare şi desfacere a pro al partidului şi, apoi. Marii Adunări economico-socială a României în cincina O atenţie deosebită s-a acordat apli
duselor agroalimentare şi le-a cerut să ia Naţionale. lul 1991—1995 şi orientărilo dc perspectivă cării prevederilor privind înnoirea a ccî
toate măsurile pentru a introduce un înalt Comitetul Politic Executiv a analizat pînă în anii 2000—2010 şi cu Tezele pen puţin o treime din numărul membrilor
spirit de ordine şi disciplină în acest RAPORTUL PRIVIND MODUL IN tru Congresul al XlV-lca al P.C.R., do organelor de partid. Circa 45 la Sută din
domeniu. In centrul activităţii tuturor CARE S-AU DESFĂŞURAT ADUNĂRILE cumente programatice elaborate sub totalul comuniştilor aleşi în birourile
acestor organe trebuie să stea perma GENERALE ALE ORGANIZAŢIILOR DE directa conducere a tovarăşului Nicolac organizaţiilor de bază sînt nou promovaţi
nent preocuparea pentru realizarea pro BAZA PENTRU DĂRI DE SEAMA ŞI Ceauşescu, secretarul general al partidu în aceste organe.
gramelor stabilite şi buna aprovizionare ALEGERL lui, care deschid noi şi luminoase per
a populaţiei. în raport se subliniază că, în con spective pentru progresul şi înflorirea Au fost respectate, de asemenea, cri
S-a cerut Comitetului Executiv al formitate cu prevederile Hotărîrii Ple întregii ţări, ridicarea continuă a bună teriile Privind asigurarea compoziţiei
Consiliului Popular al Capitalei să re narei C.C. al P.C.R., au avut loc adunări stării materiale şi spirituale a întregului sociale a noilor organe de partid. Din
vadă şi să pună la punct întregul sistem pentru dări de scamă şi alegeri în toate popor. cei 375 856 membri ai birourilor organi
de desfacere a fondului de marfă, buna cele 59 554 organizaţii de bază ale parti Adunările au fost organizate în spi zaţiilor de bază, 49,6 la sută sînt munci
organizare a activităţii în fabricile de dului. ritul indicaţiilor şi orientărilor formulate tori, 15,3 la sută ţărani, 28,7 la sută In
produse culinare. Exprimîndu-şi nemărginita şl profunda de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta telectuali şi funcţionari, iar 6,4 la sută
In mod deosebit, secretarul general al recunoştinţă faţă de prodigioasa şî stră rul general al partidului, la şedinţa Co pensionari şi femei casnice. S-a acţionat,
pentru
mai
cu
multă
fermitate
totodată,
partidului a atras atenţia asupra nece lucita activitate teoretică şi practică des mitetului Politic Executiv al C. O. al
sităţii de a se respecta cu stricteţe pre făşurată de secretarul general al parti P.C.R. din 22 septembrie, şi s-au desfă creşterea ponderii femeilor în organele
vederile legale în acest domeniu, de a dului, consacrată propăşirii şi înfloririi şurat intr-un climat de inaltă răspun de partid nou alese, 39,1 la sută din to
membrilor
talul
nu se admite nici o abatere de la aces patriei noastre, cei aproape 3 800 000 mem dere şi exigenţă revoluţionară, consti- de bază fiind femei. birourilor organizaţiilor
tea, de a se adopta o atitudine fermă bri de partid, participanţi la adunările tuindu-sc în adevărate şcoli de educare Comitetul Politic Executiv a cerut
faţă de orice tendinţă de speculă şi furt, generale do dări de seamă şi alegeri, au politico-ideologică a comuniştilor, de a- comitetelor judeţene, municipale, orăşe
caro constituie acte contrarevoluţionare, dat glas, într-o atmosferă plină de însu naliză temeinică a întregii activităţi de neşti şi comunale de partid să acţioneze
ce lovesc în interesele poporului, ale în fleţire şi entuziasm, voinţei unanime a puse pentru realizarea planurilor şi pro pentru buna organizare şi desfăşurare a
tregii societăţi. Nimeni — a subliniat se întregului nostru partid şi popor ca, la gramelor de dezvoltare economico-socială
cretarul general al partidului — nu poate cel de-al XlV-lea Congres, tovarăşul a patriei, pentru perfecţionarea stilului conferinţelor organizaţiilor de partid res
da altă dostinaţie fondului de produse Nicolao Ceauşescu, cel mai stimat şi iubit şi metodelor de muncă şi întărirea con pective, pentru ca acestea să dezbată te
prevăzut pentru aprovizionarea populaţiei, fiu al naţiunii noastre, luptător ferm tinuă a rolului politic conducător al or meinic, cu înaltă răspundere, modul în
dccît cea stabilită. pentru triumful cauzei socialismului şi ganelor şi organizaţiilor de partid. care s-a acţionat pentru realizarea sar
Comitetul Politic Executiv a subliniat comunismului, să fie reales în suprema La adunări au participat peste 98 la cinilor ce Ic revin pe anul 1989 şi pe
că îndeplinirea prevederilor programului funcţie de secretar general al partidului, sută din numărul total al membrilor de întregul cincinal, precum şi planurile de
privind autoconducerea şi autoaprovizio- subliniind că această opţiune dc impor partid şi au luat cuvîntul peste 500 000 dczvoltaro cconomico-socială în profil
siarca impune participarea activă a oa tanţă istorică reprezintă cea mai sigură de comunişti, care au făcut peste 370 000 teritorial pe perioada 1991—1995, pentru
menilor muncii din industrie si agricul garanţie a înaintării neabătute a Româ dc propuneri privind mai buna organi transpunerea neabătută în viaţă a indica
tură la sporirea producţiei şi ridicarea niei spre cele mai înalte culmi de pro zare a producţiei şi a muncii, perfecţio ţiilor şi orientărilor stabilito de secre
calităţii acesteia, întărirea răspunderii gres şi civilizaţie. narea activităţii organizatorico şi politi- tarul general al partidului, tovarăşul
consiliilor populare, a tuturor unităţilor Prin întreaga lor desfăşurare,^adună co-cducativc, rezolvarea unor probleme Nicolac Ceauşescu, şi pentru a întîmpina
economice în asigurarea bunei aprovizio rile generale de dări de seamă şi alegeri de interes social-gospodăresc. marele forum al comuniştilor români eu
nări a populaţiei, în conformitate cu o- au dovedit, încă o dată, unitatea, forţa noi şi importanto succese în toate do
bicctivele generale ale politicii partidului şi tăria partidului nostru, capacitatea or Alegerea membrilor birourilor orga meniile construcţiei socialiste din patria
şi statului nostru, care situează în prim- ganizaţiilor sale de a mobiliza masele de nizaţiilor de bază, a delegaţilor la con noastră.
plan creşterea nivelului de trai, a cali oameni ai muncii la înfăptuirea politicii ferinţe şi desemnarea candidaţilor pentru Comitetul Politic Executiv a soluţio
tăţii vieţii întregului popor. partidului, strînsa coeziune şi unitate a organele do partid imediat superioare nat, de asemenea, probleme curente ale
Aprobînd Programul privind autocon comuniştilor, a întregului popor, ia jurul s-au făcut cu respectarea prevederilor activităţii de partid şl do stat.
vind realegerea tovară
crete adoptate de autori- C.E.E. va avea o altă o- triva intrării reprezentanţi şului Nicolae Ceauşescu
tătile nicaraguane - re pinio, Austria nu va de lor formaţiunii neonaziste în înalta funefio do se
levă documentul - demon veni membră a ei". Tot „Republicanii" în Consiliul cretar general al Parti
strează că membrii Con odată, cancelarul austriac municipal, informează a* dului (Comunist Român
siliului electoral au asigu a relevat necesitatea unor gentia ADN. Pe pancartele ® 13,00 Telex • 13,05 şi a documentelor pen
rat condijiile necesare pen măsuri de combatere a purtate de manifestanţi se La sfîrşit de sâptâmînâs tru Congrosul al XlV-lca
K NAŢIUNILE UNITE. - tru participarea largă a şomajului, care afectează putea citi s „Să fie Inter * Muzică populară^ * • 19,45 Sub tricolor,
Secretarul genera! a! grupărilor politice şi a ce în special tineretul. zise toate partidele neo Repero ale modernizării sub roşu steag » 19,55
O.N.U., Javier Perei de tăţenilor la procesul elec fasciste !“ şi „Pentru o re * Desene animate * Şlagăre '89 e 20,35 Film
Cuollar, a difuzat la sediul toral din Nicaragua. @ PHENIAN. - Ziarul publică fără republicani 1". Melodii în premieră cu artistic: „Âl doilea
tfin Now York al Naţiunilor „Nodon Sinmun" condam forma)ia „Savoy" * start". Produe}io a stu
Unite, primul raport al HŞ VIENA. - Preşedintele nă într-un articol manevrele B WASHINGTON. - Au Toamna în parcurile diourilor cehoslovace •
Misiunii do observatori Partidului Socialist din >navale de amploare desfă torităţile din S.U.A. au a- bucure şteno. Poezie şi 22,05 Telejurnal • 22,15
O.N.U. pentru supraveghe Austria (P.S.A.), cancelarul şurate cu participarea restaf pe criminalul de muzică * Armoniile cla Romanfe şi melodii de
rea procesului electoral din Frani Vranitxky, a subliniat S.U.A. în imediata apro; război nazist Bruno Karl pelor: Fr. Chopin * Din neuitat • 22,30 închide
Nicaragua. In atribuţia a- necesitatea ieşirii din cli pioro a coastelor Coreii. Blach, informează agenfia Fono-Filmoteca dc aur rea programului.
cestui organism - alcătuit matul de ameninţări şi Cotidianul arată că aceste ADN. Blach a fost supra * Farmecul dansului *
la cererea guvernului ni- descurajare pentru a reali manevre constituie o ame veghetor la un lagăr na Telesport * Autograf pe
caraguan - intră suprave za „un model al păcii, po ninţare la adresa păcii zist, făcîndu-s'e vinovat de portativ: Horia Mocu-
Icscu • 14,45 Sâptâmî-
gherea accesului neîngră baza cooperării". Vorbind şi securităţii din regiune torturarea şi uciderea unor na politică # 15,00 în
dit al tuturor partidelor la Congresul P.S.A., ale - relatează agenţia ACTC. dejînuji. chiderea programului • Numerelo etxrase Ia
politice la mijloacele de cărui lucrări se desfăşoară 19,00 Telejurnal ® 19,30 tragerea dtn 20 octom
informare şi a dreptului la Graz, el a subliniat că Partid şi }ară - o u - brie 1989 :
Extr. I : 40, 70, 19, 87,
de organizare şi desfăşu Austria îşi va menfine po M BONN. - în localita nicâ voinţă. Deplină a- 30, 74, 45, 36, 56.
rare a activităţii preelecto litica de neutralitate, chiar tea vest-germană Dussel- probare do către între Extr. a n-a : 32, 52,
rale din fără. Analiza o- dacă va intra în Piafa Co dorf a avut loc o mani gul noslru partid şi po 85, 39, 34, 67, Ct, 3, 20.
Fond total do ciştiguri :
biectivă a măsurilor con mună, precizînd că „dacă festaţie de protest împo por a propunerii pri 623 561 lei.
VAVZAViW,V,%Y,V,W,VAV,VAVrf - W,V,",YiV,V,YA,VW^afVi^VVVVVVVWVyVVWŞ(VWVVVVl«ViWX*WNWWWWVWVW! iftfWtfyVWVVVVWWVVVWWVWWVVWWtfWWrfVVWVVW
Sigur, meciul Corvinul — curenţă „de chin", aflată in campioana Europei. De a- cu tot ce o avut mai bun miez de toamnă. Toamnă înapoi după e! precum după
Steaua nu este un derbi în aceeaşi situaţie, ceea ce în tund, Corvinul nu a mal fiecare formulă de echipă bogată, înfrumuseţată în copilărie. Şi ne bucurăm
înţelesul cuvîntului, dar în seamnă alt punct 'pierdut învins-o pe Steaua, dar cu aliniată în acesta meciuri. fotbal, miercuri, de Steaua precum copiii, fiindcă fot
interesul echipei hunedo- acasă — fapt intimplat con ea a făcut cele mai bune Ne amintim cu plăcere cu i Drnamo, cu preţioase evo- balul este totuşi un joc. AS
rene, in obiectivele ei acest cret cu Conrinul in campio meciuri, mereu s-a autode- cită forţă şl dăruire a jucat uţii şi victorii in cupele unor oameni mari, cu inimi
meci devine mult mai impor natul trecut. Aşa avem me păşit, şi a reuşit, chiar con Cojocaru la 2-3, de exacti europene. Şi dacă schim tinere, sporind mereu in ma
tant, depăşind atributele u- ciuri mari in campionat: dusă cu 3-0, să termine Ia tatea lui Bardac in toate barea calendaristică a me rea victorie, căutînd bucuria
nu: „cap" de etapă. Şi, nu ,,U" Cluj-Napoca moare pe ciului cu Steaua s-a produs, de a te măsura şi a-1 în
numai pentru că este firesc, teren pentru a face egal cu in sfîrşit, atunci să aş trece pe ce! mai buni. Aşa
ca în faţa echipelor mari Steaua, demonstrînd o ca „Obsesia martie".,» teptăm şi schimbarea date cum vor încerca, nu ne în
toţi să se mobilizeze supli pacitate de mobilizare care, lor acestei partide, in sen doim, copiii mari al Hune
mentar, pentru a-şi tace un menţinută intr-un campio sul că e timpul ■= fiind doarei, cîţl mal sînt pe aici,
titlu de glorie din a învin nat întreg, ar feri-o de emo limită, 2-3 (martie ’87) cu partidele, anihi‘indu-1 me vremea marilor recolte — ca Gabor, Pateu, Nicşa, loniţă,
reu pe marele Hagi, de rai
ge un campion. Ci şi pentru ţiile retrogradării; pentru campioana, ca şi în martie durile lui Gabor şi subtili şi rezultatul să fie in ton. Cojocaru, Tirnoveanu, Bar
simplul, tristul şi adevăratul Poli. Timişoara, idealul corn- ’88 (0-1) sau martie '89 tăţi ie Iu! Pe teu, de decizia E timpul deci ca F.C. Cor dac şl, împreună cu ei, Strofa,
motiv că intr-un campio pe ti ţi o nai e, de ani de zile, (1-2). vinul, In formula sa actuală Cocan, Bănică, Ufeşan, Che-
nat ca ai nostru, vizita a să învingă pe Dinamo, chiar „Obsesia martie". Patru Iul Tirnoveanu, de precizia cea mal bună, cu efectivul zan, toţi ceilalţi care se var
2-3 „mari", atîţia cit nu dacă retrogradează pentru primăveri la rind, sezonul excelentului portar lor. iţă, pregătit şl mobilizat in spi afla in teren pentru a adu
mără competiţia, înseamnă că se epuizează in acel de iotba! a început, la Hu ca să nu mai rememorăm ritul tradiţiei partidelor ca ce... primăvara in miez de
practic un minus de 4 sau ideal; pentru Corvinul, la nedoara, cu marele med golurile lui Maieu!, forja marea campioană, să schim toamnă ; pentru a oferi su
6 puncta, echivalentul unei fel, să bată pe Steaua, în compania cetei mai mad Iul Klein... be ş! tradiţia rezultatelor porterilor, spectatorilor ha-
sigure retrogradări dacă din fiindcă în ’86, in martie, a echipe româneşti de pînă Mereu echipa juca bine întîlnirllor, să dobîndească nedoreni plăcerea de a a-
deplasări nu se recuperează fost prima echipă din ţară acum ! In unu! singur a cîş- in martie, dar nu cîştiga. în miez de toamnă străluci plauda şi a se bucura da
nimic şi, în plus, mai inter care o învinsese (cu 3-1) ti gat Corvinul, dar in toate Acum nu mai e martie, în rea din martie '86. Obse fotbal.
vine un ,,accident" cu o con pe cea care avea să devină patru a jucat extraordinar, ceput da primăvară, d pMn sivul martie ‘861 Alergăm NICOLAE STÂNC1U
COLEGIUL DE REDACŢIE .• Mine! Bodea, Sabin Cerfau, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Ssîraîe (redactor şefi, Ghecrgha Parei (redactor şef adjunct], Nicolae Tîreofo. j 44i)fis |
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane; 11275, 12157, 11535. Telex; 72233, TIPARUL Tipografia Deva, şţr, 23 August, ar. 275.