Page 82 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 82
Plenara Consiliului National al Ştiinţei
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
si Invătămfntului
i *
Sub preşedinţia tovarăşei Politehnic Bucureşti, Mir- tar general al partidului
[jUOtţUl HUUIDOIBA academician doctor inginer cea Drăgulin, directorul — opţiune de importanţă
Elena Ceauşescu, membru Institutului de cercetare fundamentală pentru toate
al Comitetului Politia E- şitinţifică şi inginerie teh domeniile vieţii politica,
xecutiv al C.G. al P.C.R,, nologică pentru sectoare social-economice, ştiinţifice
prim viceprim-ministru al calde şi metalurgie, Ion şi culturale — reprezintă
guvernului, preşedintele Dodu Bălan, rectorul Uni cea mai sigură garanţie a
Gonsiliului Naţional al versităţii Bucureşti, Ioan construirii cu succes a
ORGAN flt COMITETULOIf ilUDETIftN HUMEDOflBft AL P C Ştiinţei şi Invăţămîntului, Folea, şeful Centralei De societăţii socialiste multi
sîmbătă a avut loc în Ca partament a Geologiei, Ca- lateral dezvoltate pe păr
pitală Plenara Gonsiliului meluţa Beldie, rectorul mîntul patriei, a înaintării
Naţional al Ştiinţei şi Institutului Politehnic Iaşi, neabătute a României pe
învăţmîntului. Ion Badea, preşedintele calea luminoasă a comu
La lucrările plenarei au Consiliului Naţional al nismului.
Anul XLI, nr. 9 930 DUMINICĂ, 22 OCTOMBRIE 1989 8 pagini - 50 bani luat parte miniştri, membri Apelor, Alexandru Puiu, A fost subliniat în mod
ai conducerilor Academiei rectorul Academiei de pregnant rolul hotărîtor
Republicii Socialiste Româ Studii Economice, Marin al secretarului general al
nia şi academiilor de Ivaşcu, director general al partidului în vastul pro
ştiinţe, institutelor cen Institutului central de ces revoluţionar, unitar şi
trale şi unităţilor de cer fizică, Gheorghe Marcu, neîntrerupt pe care l-a
cetare ştiinţifică, proiec directorul Institutului de parcurs patria noastră în
tare şi inginerie tehnolo chimie Gluj-Napoca, Flo epoca de împliniri fără
gică, alţi specialişti din rin Tănăsescu, directorul egal deschisă de istoricul
acest domeniu, profesori Institutului de cercetare Gongres al IX-lea al Parti
universitari, secretari ai şitinţifică şi inginerie teh dului Comunist Român, in
comitetelor judeţene de nologică pentru electro edificarea grandioaselor
Conferinţele de dări de seamă partid, din comitetelor do tehnică, Corneliu Rizeseu, ctitorii ce conferă o nouă
de
ai
institutele
partid
cercetare şi de învăţămînt, director general al Insti strălucire chipului Româ
niei
asigu-
contemporane,
tutului central de eercetări
şi alegeri—analiză temeinieă stituţii centrale, unor in metalurgice, Maria Nichita, rîndu-i un binemeritat
reprezentanţi
ai
organi
Institutului
Agro
zaţii de masă şi obşteşti. rectorul Timişoara, EmanoLl prestigiu în rîndul naţiu
nilor lumii.
nomic
a activităţii, şcoală a educaţiei zultatele obţinute în acti Dogăroiu, inspector şcolar Plenara a evidenţiat me
re
analizat
a
Plenara
vitatea eonsacrată reali general al judeţului Brăila, ritul de uriaşă însemnătate
conducătorului
al
partidu
Petrcscu,
directorul
Iulia
politice, revoluţionare zării planului de cerceta Institutului de cercetări lui şi statului nostru în
re ştiinţifică şi de intro
şi
ducere a tehnicii noi pe textile, Cristian Hera, di elaborarea planurilor ştiin
programelor
realiste,
rectorul
de
Institutului
Pentru un stil de muncă dinamic, adaptat actualelor perioada 1986—1989, în cercetări pentru cereale şi ţific fundamentate, multi
de
făptuirii
programelor
de
intensivă,
dezvoltare
tehnice
Fundulea,
dezvoltare şi perfecţionare plante Ivan, director ge laterală a ţării, pe baza
Doina
cerinţe şi exigenţe a învăţămîntului precum ac şi neral al Institutului cen celor mai noi cuceriri ale
în
tualul
cincinal,
sarcinile ce revin acestor tral de biologie, Vlad Bîl- revoluţiei căror tehnico-şliinţifi-
ce,
înfăptuire
a
a
bîie,
Institutu
directorul
— Avem mari răspun cinilor ce le-au revenit din tivitatea desfăşurată în a- sectoare, pe baza orien lui „Cantacuzino". făcut posibilă atingerea u-
deri în realizarea impor hotărîrile Congresului al ceastă direefie de birourile tărilor cuprinse în proiec Participanţii ia dezbateri nor ritmuri înalte de dez
tantelor sarcini stabilite XlII-lea şi Conferinţei Na organizaţiilor de bază din tul Programului-Directivă au dat expresie sentimen voltare economico-socială,
astăzi —, ne spunea tova ţionale ale partidului, din satele Bucureşci şi Şesuri, şi Tezele pentru Congresul telor de aleasă dragoste şi înflorirea fără precedent
răşa Floarea Giurgiu, la cuvîntările şi expunerile care au reuşit să găseas al XlV-lea al Partidului a ştiinţei, invăţmmtuluî şi
puţin timp de la înche secretarului general, tova că modalităţi şi forme de Comunist Român. preţuire, de profund res culturii, factori de însem
ierea conferinţei organiza răşul Nicolae Seauşescu, acţiune pentru mobiliza Urmărită cu deosebit pect pe care cei ce lucrea nătate deosebită în con
ză în domeniul ştiinţei şi
ţiei comunale de partid exprimînd, totodată, ade rea cetăţenilor la realiza interes şi deplină apro struirea societăţii socia
Bucure.şci, care a realcs-o ziunea totală la politica rea planului de contractări bare, a fost prezentată învăţmîntului le nutresc, liste şi comuniste.
î» fruntea comitetului co internă şi externă a parti şi achiziţii al localităţilor. Hotărîrea Plenarei C.G. al asemenea întregului po Participanţii la plenară
de
munal de partid. Ele se dului şi statului nostru, ia Şi, aşa cum este firesc, în P.G.R. din iunie a.c. eu por, faţă Ceauşescu, tovarăşul au adus un cald omagiu
recu
Nicolae
vor amplifica simţitor în istorica iiotărîre a Plena fruntea lor se află comu privire la realegerea tova tovarăşei Elena Ceauşescu,
perioada ce urmează, Pro- rei G.G. al P.C.R. din iu niştii comunei, între caro răşului Nicolae Ceauşescu, noştinţei profunde ce i-o eminent savant şi om po
grasiul-Directivă şi Tezele nie a.c. privind realegerea, Aron Oprişa, Lazăr Ghi- la Gongresul al XlV-lea, poartă pentru modul e- litic, reliefînd contribuţia
pentru Congresul al XIV- la Congresul al XlV-lea, lean, Gheorghe Bogariu, în funcţia supremă de se xemplar în care şi-a con sa deosebită la elaborarea
lea- al partidului punînd a tovarăşului Nicolae Florean Stănean, Ilie Dă- cretar general al partidu sacrat şi îşi consacră, de şi înfăptuirea politicii
în
aproape
şase
decenii,
in faţa noastră noi şi deo Seauşescu, în funcţia su răbanţ, Severian Circo, lui. partidului şi statului nos
sebite obiective, exigenţe premă de secretar general Eleonora Vlad, Nicolae Pe marginea problemelor treaga viaţă şi activitate tru, modul strălucit în
şi cerinţe de. mare însem al Partidului Comunist Borza, Nicolae Cătălin, aflate pe ordinea de zi, revoluţionară progresului care acţionează, cu pa
nătate. De aici necesita Român — garanţie a mer Constantin Cimpeanu şi au luat cuvîntul tovarăşii şi prosperităţii poporului siune revoluţionară, in
tea reconsiderării întregii sului ferm al patriei pa mulţi alţii Aurel Sandu, director ge român, cauzei independen vederea dezvoltării cer
munci, abordarea într-un calea socialismului şi co In cadrul conferinţei neral al Institutului cen ţei şi suveranităţii ţării, cetării ştiinţifice şi ingi
spirit nou, revoluţionar a munismului. însă, atât darea de scamă, tral pentru industria elec socialismului şi păcii, în neriei tehnologice, înflo
activităţii organelor şi or Ca rezultat al acestor cît şi vorbitorii au adus trotehnică, Ion Anton, rec ţelegerii şi colaborării in ririi necontenite a invăţă
ganizaţiilor de partid. eforturi, an de an au cres în atenţie, deopotrivă, lip torul Institutului Politeh ternaţionale. mîntului şi culturii româ
Dar să relatăm cum au cut producţiile din secto suri şi neajunsuri, deficien nic Timişoara’, Nicolae Cei care au luat cuvîntul neşti, pentru utilizarea
decurs lucrările conferin rul vegetal, precum şi e- ţe în stilul de muncă al Bărbulescu, director ge au pus în lumină convin cuceririlor geniului uman
ţei. Darea de seamă pre fcctivele de animale, iar organizaţiilor de bază, al neral al Institutului cen gerea că realegerea tovară exclusiv în slujba păcii,
zentată, cel care au luat pe această bază şi contri biroului şi comitetului co tral de chimie, Rodica şului Nicolae Ceauşescu în
cuvîntul în cadrul dezba buţia comunei la fondul munal de partid, cu impli- Vîlcu, rectorul Institutului funcţia supremă de secre (Continuare în pag. a 8-a)
terilor au relevat eforturi centralizat al statului şi
le susţinute ale comuniş la fondul de autoaprovi- VALENTIN NEAGU
tilor, ale cetăţenilor comu zionare. In cadrul confe j SUCCESE In întrecerea socialista
nei pentru a da viaţă sar rinţei a fost remarcată ac (Continuare în pag. a 2-oJ i
Angajare responsabilă a comuniştilor în scopul i! AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE PATRU ANI DIN CINCINAL pentru {
toate
înfăptuirii programului de dezvoltare I de transporturi nist, în suprema func sarcinilor forţele plan, a
întreprinderea
îndeplinirea şi depăşirea
ţie de secretar general
de
al
partidului,
garanţia
armonioasă a comunei i auto Deva sigură a înaintării nea în întrecerea socialistă,
asumate
angajamentelor
a
României
bătute
pe
Aeţionînd permanent calea socialismului şi raportează cu mîndric
Desfăşurată In climatul cum a cerut secretarul ge lor de animale în sectoa pentru îndeplinirea şi comunismului". şl profundă recunoştin
ele puternică efervescenţă neral al partidului, tova rele zootehnice —, s-a re depăşirea sarcinilor de Se estimează ca pînă ţă într-o telegramă a-
revoluţionară, generat de răşul Nicolae Ceauşescu, levat că un aport însemnai plan, a angajamentelor la finele anului 1989 să dresată C.C. al P.C.R.,
apropiatul forum comu un puternic centru econo- la obţinerea acestor sue- asumate îu întrecerea se realizeze peste pre t o v a r ă ş u l u i Nicolae
nist din noiembrie a.c., de mico-social, demn de so cese l-au avut organizaţii socialistă, comuniştii, vederile celor 4 ani ai Ceauşescu, îndeplini
dezbaterea Programului- cietatea socialistă şi comu le de bază, consiliile de toţi oamenii muncii din cincinalului, uu volum rea p l a n u l u i pe
Directivă şi a Tezelor pen nistă. conducere ale celor două cadrul întreprinderii do suplimentar de 54 mi patru ani din actualul
tru Congresul al XlV-lea, Activitatea comitetului unităţi agricole, care au transporturi auto Deva lioane lei venituri bru cincinal, urmînd ca pî
conferinţa organizaţiei co comunal de partid, a or reuşit să realizeze o amplă raportează cu mîndric te, concretizate în 2,6 nă la finele Iui 1989 să
munale de partid Sîntan- ganizaţiilor de masă şi ob mobilizare Ia lucrările din îndeplinirea planului pc milioane tone de măr realizeze o producţie
drei a analizat în mod exi şteşti — sublinia darea actuala campanie agricolă, patru ani din cincinal. furi transportate, 138 marfă suplimentară de
gent activitatea comuniş de seamă — a fost orien îndeosebi în rîndul săteni „Alăturăm acest succes milioane de călători/ 119 milioane lei.
tilor, a tuturor locuitorilor tată în direcţia realizării lor din Sîntandrei, Bîrcea — se arată în telegra kilometri, precum şi în Intr-o telegramă adre
din satele aparţinătoare indicatorilor de plan în Mare, Săuleşti şi Sristur. ma trimisă Comitetului satisfacerea mai depli sată Comitetului Cen
pentru îndeplinirea sarci toate unităţile din terito S-a subliniat, de aseme Central —- adeziunii nă a necesităţilor de tral se exprimă adeziu
nilor economico-sociale şi riu. nea, modul în care organi noastre fierbinţi, patrio transport alît pentru nea totală la Hotărîrea
politieo-educative ce le-au Constatînd cu satisfacţie zaţia comunală de partid tice la Hotărîrea Ple cerinţele economice, Plenarei C.C. al P.C.R.,
revenit în perioada de cinci că realizările în 1989 se s-a implicat în conducerea narei C. C al P.C.U., din cît şi pentru populaţia din iunie a.c., privind
luni şi jumătate care a tre situează la cote superioa întregii activităţi economi iunie a.c., privind rea judeţului nostru. realegerea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, Erou
cut de la înfiinţarea co re, respectiv creşteri însem co-sociale, apreciindu-se legerea iubite dumneavoastră, Cariera minieră între eroii neamului, la
mult
şi
stimate
munei, ca urmare a îmbu nate la producţiile de grîu că în cadrul adunărilor ge t o v a r ă ş e Nicolae Congresul al XlV-lea,
nătăţirii organizării adml- şi orz obţinute de C.A.P. nerale au fost prezentate Ceauşescu, Erou între Micia-Mintia în funcţia supremă de
nistrativ-teritoriale a ţării, Gristur şi, respectiv, la po materiale analitice, cu re Comuniştii, toţi oa secretar general al
JS jalonat căile şi direc- rumb şi cartofi la C.A.P. feriri concrete la activita- eroii neamului, persona a menii muncii din cadrul partidului.
litate
proeminentă
de
viitoare
acţiune,
g el ca noua unitate ad- Sîntandrei, livrarea Ia fon ESTERA ŞINA lumii contemporane, la Carierei miniere Micia- (Continuare în pag. a 7-a)
dul de stat a unor canti
Mintia, aeţionînd cu
istrativ-teritorială să tăţi mai mari de produse apropiatul forum comu l
Aă în scurt timp, aşa agricole, sporirea efective [Continuare în pag. a 2-a)
