Page 89 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 89
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 930 © DUMINICĂ, 22 OCTOMBRIE 1989
«a * n
tara Consilii Iul National ai § S I
»
(Urmare din pag. 1) să conducă la reducerea tate, România devenind în Participanţii la dezba XlV-lea Gongres al P.G.R., în domeniile noastre do
Vn»' ....................... ' ' 11 1 - ' ■■■—— şi sporirea deceniul următor o puter teri au relevat atenţia deo în funcţia de secretar ge activitate, un program de
importurilor
© progresului şi bunăstării exportului, la asigurarea nică forţă în domeniile sebită ce se acordă ce neral al partidului. acţiune limpede şi ferm,
popoarelor. bazei tehnico-materiale .ştiinţei, învăţămîntului şi rinţei ca prin procesul de Aducînd un fierbinte o- un îndrumar de cea mai
Analiza exigentă, res pentru noi 1 a obiestive de culturii. învăţămînt să se acţione magiu genialului ctitor al mare valoare teoretică şi
2
ponsabilă a activităţii des investiţii din toate ramu în cursul plenarei au fost ze cu consecvenţă pentru României socialiste mo practică.
făşurate în cursul actua rile economiei naţionale. evidenţiate, totodată, rea a sădi în mintea şi inima derne, care a deschis Măreţele realizări obţi
lului cincinal în domeniul S-a subliniat, in acelaşi lizările importante cîobîn- elevilor şi studenţilor dra ştiinţei şi învăţămîntului nute de poporul nostru
cercetării ştiinţifice şi in timp, preocuparea stator dite în instituţiile de în- gostea fierbinte faţă do românesc perspectiva însu- sub conducerea partidului,
troducerii tehnicii noi a nică manifestată în a- văţămînt de toate gradele, patria noastră socialistă, fleţitoare de a îndeplini a secretarului său gcheral.
Evidenţiat faptul că aceasta ceastă perioadă faţă de care, beneficiind de o- hotărîrea de a sluji cu un rol de frunte în asigu în epoca inaugurată de
& avut la bază prevede îmbinarea mai strînsă a rientările şi sprijinul ne abnegaţie, prin muncă şi rarea progresului multi Congresul al IX-lea —
rile Planului naţional unio cercetărilor fundamentale mijlocit al tovarăşului creaţie, cauza partidului şl lateral al patriei, partici încununate în acest an de
de dezvoltare economico- cu cele aplicative, în Nicolae Ceauşescu, au poporului, de a aplica panţii au reafirmat — In evenimentul, de cea mai
socială a României, fiind vederea sporirii aportului pregătit în primii patru ani neabătut în viaţă nor aceste momente deosebite mare însemnătate, al li
orientată cu prioritate spre ştiinţei la realizarea pre ai cincinalului actual un mele eticii şi echi lăţii so — angajamentul solemn al chidării .datoriei externe a
îndeplinirea programelor vederilor actualului cin mare număr de muncitori, cialiste. tuturor celor ce lucrează ţării —, ne umplu inimile
de modernizare a produc cinal, la asigurarea solu maiştri, specialişti pentru S-a arătat că — potri în domeniul cercetării de legitimă mîndrie pa
ţiei, accentuarea caracteru ţiilor tehnice necesare dez toate sferele vieţii eco- vit proiectului Programu ştiinţifice, al instruirii şi triotică, ne îndeamnă să
lui intensiv al dezvoltării voltării în perspectivă a nomico-sociale, contribu lui—Directivă al Congre educării tinerei generaţii muncim mai mult şi mai
economiei naţionale, creş tuturor domeniilor de ind, în acelaşi timp, - la sului ăl XlV-lea al parti de ă dovedi că ştiinţa şi bine pentru înfăptuirea
terea nivelului tehnic- activitate. perfecţionarea profesională dului — cuprinderea tu învăţămîntul din patria obiectivelor strategice ale
calitativ şi de competitivi In cursul dezbaterilor a personalului muncitor. turor tinerilor ţării în noastră îndreptăţesc înalta etapei actuale — trecerea
tate al produselor româ s-a apreciat că se puteau S-a reliefat că dezvoltarea forme de pregătire cores încredere şi sprijinul ce României într-un stadiu
neşti, sporirea participării obţine realizări şi mai şi perfecţionarea reţelei punzătoare cerinţelor ni le sînt acordate, acţio- superior de dezvoltare,
creaţiei ştiinţifice proprii mari, dacă s-ar fi acţionat învăţămîntului de toate velului de dezvoltare a nînd în strînsă legătură transformarea ţării, aşa
la progresul multilateral cu mai multă fermitate gradele a asigurat accesul economiei naţionale se cu întregul popor pentru cum ne-a cerut-o condu
aT ţării. în direcţia valorificării de tuturor fiilor ţării la învă desfăşoară in condiţiile per continua înflorire a patriei cătorul iubit al partidului
S-a subliniat că, sub pline a puternicului po ţătură, ştiinţă şi cultură, fecţionării şi modernizării noastre socialiste, potri nostru comunist, într-o
conducerea directă, de tenţial de care dispun creînd premisele generali în continuare a învăţă vit prevederilor cuprinse mare putere a ştiinţei.
înaltă competenţă a tova institutele centrale şi uni zării învăţămîntului de mîntului de toate gradele, în Programul Partidului Vă exprimăn, din toată
răşei academician doctor tăţile de cercetare, pro 12 ani. urmărindu-se integrarea Comunist Român. inima, întreaga noastră
inginer Elena Ceauşescu, iectare şi inginerie teh-' • Dezbaterile au subliniat organică a acestuia cu In încheierea lucrărilor recunoştinţă pentru con
s-a acţionat permanent nologică, a colaborării lor că acţiunea de perfecţio producţia şi cercetarea. plenarei, întîmpinată cn tribuţia de excepţională
pentru înfăptuirea pro mai strînse cu întreprin nare şi modernizare a con Prin perfecţionarea planu îndelungi aplauze, a luat valoare şi însemnătate pe
gramelor adoptate de Con derile productive. ţinutului învăţămîntului, cu rilor şi programelor de cuvîntul tovarăşa acade care o aduceţi la înfăp
gresul al XIH-lea al parti Un loc important în ca accent pe integrarea efi învăţămînt se va urmări mician doctor inginer tuirea politicii partidului
dului, asigurîndu-se parti drul lucrărilor l-au ocu cienţă a procesului in- îmbinarea armonioasă a Elena Ceauşescu, membru nostru în toate domeniiie
ciparea activă a institu pat problemele privind în structiv-educativ cu cerce pregătirii fundamentale, de al Comitetului Politic E- şi, cu deosebire, pe ţăr
telor centrale, a unităţilor deplinirea sarcinilor ce tarea şi producţia — desfă cultură generală şi social- xecutiv al C. C. al P.C.R., mul ştiinţei şi învăţămin-
de cercetare ştiinţifică, in revin cercetării ştiinţifice şurată sub directa îndru politică, cu pregătirea prim viceprina-ministru la tului, pentru deplina a-
ginerie tehnologică, proiec în anul 1990 şi în cinci mare a tovarăşei Elena tehnologică şi de speciali guvernului, preşedintele firmare în viaţă a înaltei
tare şi de producţie, a ca nalul următor, reliefîn- Geauşescu — s-a concre tate, pentru a contribui — Consiliului Naţional al concepţii a secretarului
drelor de specialitate din du-se însemnătatea pre tizat în îmbunătăţirea pro printr-un proces complex Ştiinţei şi învăţămîntului. general al partidului, pre
învâţmîntul superior la vederilor referitoare la gramelor analitice ia toate şi unitar — la formarea Cuvîntarea tovarăşei şedintele Republicii, mult
îndeplinirea sarcinilor ce dezvoltarea bazei de ma nivelurile de pregătire, multilaterală a viitorilor Elena Geauşescu a fost iubitul şi stimatul nostru
revin creaţiei ştiinţifice terii prime prin punerea în prin incorporarea celor mai muncitori şi specialişti. urmărită cu muită atenţie conducător, t o v a r ă ş u l
din toate ramurile şi do valoare a noi resurse mi noi realizări ale ştiinţei, şi deosebită satisfacţie, Nicolae Geauşescu, asupra
meniile activităţii econo- nerale şi elaborarea do tehnicii şi culturii, reflec Participanţii la plenară fiind subliniată cu puter rolului şi sarcinilor noas
«mco-sociale. tehnologii cu randamente tarea tezelor, ideilor şi au dat expresie angaja nice aplauze. tre în înfăptuirea Pro
Dezbaterile au reliefat superioare de extracţie, a- orientărilor de inestimabilă mentului tuturor celor ce Adresînd tovarăşei Elena gramului partidului d<*
faptul că cercetarea ştiin tragerea in circuitul eco valoare teoretică şi practi lucrează pe tărimul cerce Ceauşescu cele mai calde făurire a societăţii so
ţifică, angajată nemijlocit nomic a surselor recupe că cuprinse în opera se tării ştiinţifice şi învăţă mulţumiri pentru cuvânta cialiste multilateral dez
în realizarea programelor rabile de materiale şi e- cretarului general al parti mîntului de a-şi mobiliza rea rostită in cadrul ple voltate şi înaintare a pa
de îmbunătăţire a organi nergie, sporirea produc dului, realizarea unei gîn- întreaga energie crea narei, tovarăşul Ion Ursu, triei spre comunism.
zării şi modernizară a tivităţii muncii, îmbună diri economice avansate, toare pentru înfăptuirea prim-vicepreşedinte al Con într-o atmosferă de pu
proceselor de producţie, tăţirea tipizării şi standar dozarea mai judicioasă a exemplară a importantelor siliului Naţional al Ştiin ternică angajare politică,
şi-a adus o importantă dizării, reducerea consu cunoştinţelor şi sporirea sarcini ce stau In faţa a- ţei şi Invăţmîntului, a participanţii au adresat
contribuţie la dezvoltarea murilor specifice şi mă accesibilităţii acestora. O cestor domenii de activi spus : tovarăşului NICOLAE
mai accentuată a ramurilor preocupare sporită s-a ma tate în cincinalul viitor şi Magistrala analiză pe CEAUŞESCU, secretar ge
de vîrf, extinderea meca rirea eficienţei economice. nifestat faţă de activităţile în perspectivă. care aţi întreprins-o cu neral al Partidului Co
nizării şi automatizării S-a evidenţiat că realiza practice-aplicative cu e- După încheierea dezba privire la calitatea muncii munist Itomân, preşedin
fluxurilor de fabricaţie, in rea exemplară a Progra levii şi studenţii, pentru terilor, au fost aprobate, desfăşurate pe tărîmul cer tele Republicii Socialisto
vederea obţinerii unei înal mului de cercetare ştiin însuşirea cunoştinţelor şi în unanimitate, documen cetării ştiinţifice şi in România, o telegramă in
te eficienţe economice, în ţifică şi introducere a deprinderilor pe care . Ie tele înscrise pe ordinea de troducerii tehnicii noi, al care este clar reafirmată
concordanţă cu sarcinile tehnicii noi în anul 1990 şl incumbă fiecare meserie şi zi. invăţmîntului, sarcinile pe hotărîrea celor ce-şi des
de creştere a productivită în cincinalul viitor va specialitate, folosirea cit Gu vii şi entuziaste a- care le-aţi jalonat cu făşoară activitatea în sfera
ţii muncii, a calităţii pro reprezenta o importantă mai eficientă a timpului plauze, într-o atmosferă excepţională claritate şi ştiinţei şi învăţămîntului
duselor, de diminuare a contribuţie la intrarea pa afectat practicii producti vibrantă, participanţii la exigenţă revoluţionară, in de a acţiona, strins uniţi
consumurilor materiale şi triei noastre într-o etapă ve, îndrumarea şi contro plenară au adoptat, în dicaţiile prin care aţi dat în jurul partidului, al se
energetice, a costurilor de nouă, superioară, a pro lul acestei activităţi, în unanimitate, Hotărîrea Ple preţioase orientări concre cretarului său general,
fabricaţie. întreaga activi gresului său econmico- tărirea ordinii şi discipli narei Consiliului Naţio te muncii pentru aduce pentru înfăptuirea exem
tate de introducere a teh social, marcată de creşte nei, intensificarea conlu nal al Ştiinţei şi Învăţă rea la îndeplinire a o- plară a planurilor şi pro
nicii noi a fost orientată rea puternică a rolului crării între instituţiile da mîntului privind realegerea biectivelor ce ne stau în gramelor de dezvoltare
spre crearea de produse ştiinţei şi tehnologiei în învăţămînt şi unităţile e- t o v a r ă ş u l u i Nicolae faţă constituie pentru noi, multilaterală a României
rioi şi modernizate, care toate sectoarele de activi- conomice. Geauşescu, la cel de-al pentru toţi cei ce muncesc socialiste.
; n naţiunile unite. - examinarea situaţiei din Chissano, a cerut forjelor nar în problemele ştiinţei DIN ŢĂRILE SOCIALISTE j
} La Naţiunile Unite t-au America Latină sub aspect rebele Ronamo să renuri şi tehnologiei caro a avut
* încheiat lucrărilo primei politic, social şi economic le la actele do violentă loc la Dar es Salaam. \
I sesiuni a Comisiei O.N.U. şi adoptarea unor măsuri împct.iva populaţiei paşni „Nu vom putea progresa o BERLIN. — Valori O BEIJING. — Lulnd l
„ împotriva apartheidului în pentru depăşirea dificultă ce şi tâ pună capăt răz dacă vom continua să ficarea deşeurilor în in cuvîntul în cadrul unei ?
Q
I sport. Participanţii la lu ţilor din economiile naţio boiului civil din t râ. Gu depindem de Nordul indus dustrie este una din o- conferinţe pe tema pro- )
crări au adoptat raportul nale. vernul va continua să u- trializat", a spus el. Ară- rientările economice de ducţiei industriale, desfă- ţ
Beijing,
( Adunării Generale a O.N.U. tînd că Jărite dezvoltate ultimă oră ale R.D.G., în şurată la Consiliului pre- i J
de
în care este subliniată im- oferă ajutoare statelor „lu cadrul acesteia un accent mierul
J portanta îndeplinirii Con mii a treia" însofite de deosebit punîndu-se pa Stat, Li Peng, a relevat ţ
venţiei internaţionale îm- condiţii oneroase, Nyerere cea a fierului vechi. Po că situaţia economică din i
* potriva apartheidului în trivit statisticilor, fierul China se schimbă rapid /
| sport, care a intrat în vi- Bl PHENIAN. - Intr-o zeze de toate metodele a cerut acestora să res vechi reprezintă 67 la în direcţia stabilităţii. 1
* goare anul trecut. Conven „carte albă" dată publici pe care le are la dispo pingă asemenea oferte. sută din materia primă După ce a prezentat |
it ţia, la care au aderat pînă tăţii la Phenian, Asociaţia ziţie pentru a convinge pentru industria meta realizările obţinute ca «
l în prezent 43 de ţări, nu a Juriştilor Democraţi din H CARACAS. - Preşedin lurgică. urmare a programului J
» fost semnată de numeroase Coreea acuză regimul de for}ele rebele să renunţe tele Venezuelei, Carlos An- Sarcina colectării aces de austeritate, Li Peng |
1 state occidentale, între la Seul că, sub pretextul la violenfă, a spus pre dres Perez, a inaugurat, tui material revine orga a arătat că au apărut |
J care se numără S.U.A., „politicii pentru securita şedintele Mozambicului, printr-un discurs, lucrărilo nizaţiei Tineretului Liber dificultăţi, cum ar fi Lip- |
§ Marea Britanie, R.F.G. şi tea naţională", a reîntronat unei reuniuni sindicalo re German care. în cinstea sa de fonduri, de energie ţ
Franţa. „sistemul de represiune fas ^ DAR ES SALAAM. - gionale, la caro iau parte celei de a 40-a aniversări şl de mijloace de trans- |
cistă", transmite agenţia Comisia Sud-Sud a mişcă delegaţii din Bolivia, Co a creării R.D.G.. a lan port, precum şl o slăbire |
I pq SAN JOSE. - 20 do ACTC. Dorinţa de dialog rii de nealiniere va reco sat o amplă acţiune în a pieţei. El a cerut între- |
| şofi de stat vor li pre- cu partea de nord a re manda o serio de măsuri lumbia, Ecuador, Peru şi această direcţie. Pe pri prinderilor să sporească |
î zenţi la lucrările Conferin- publicii pentru reunificarea ţărilor membro pentru a-şi Venezuela - transmite a- mul loc In cadrul aces eficienţa economică prin |
î tei regionale la nivel înalt ţării divizate este consi folosi în interesul propriei genjia Pronsa Latina. O- tei acţiuni s-au situat ti îmbunătăţirea continuă a J
| ce va avea loc la San Jo- derată „o crimă", se spu dezvoltări resursele lor na biectivuî reuniunii este nerii de la combinatul calităţii produselor, di- |
2 se (Costa Rica), în zilele ne în „cartea albă". promovarea cooperării re metalurgic de la Unter- versificarea lor sortimea- |
| de 26 şi 27 octombrio turale - a arătat Julius gionale, examinîndu-se ro weUenborg, care au reu tală şl să facă gconcMil |
* au anunţat organizatorii. M MAPUTO. - Preşedin Nyerere, preşedintele co lul sindicatelor în_ stimu şit să strîngă 100 000 to de energie şi materii J
Reuniunea are drept scop tele Mozambicului, Joaquim misiei, în cursul unui semi larea acestei activităji. ne fier vechi. prime. |
4
COlEGUJi DF R-D4CŢIE Minei Bodca. Sabin Cerbu. Ion Cioclci, Dumitru Gheonea, Tiberîu fsiraîe (redactor şef). Gheorgho Pevei (redactor şei adjunct), Nîcolao Tîrcoî». [| itcflfŢj
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ; 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 33. Telefoane: 11373, 12157, 11585. Telex; 72288. ŢIPARFft Tipografia Dpva,jgţ& 2,3 ĂUgiSlţ, ^ 212,