Page 90 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 90
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ
„TROFEUL MINERULUI"-ediţia 1989
In fiecare an, cei mai zîndu-i, practic, pe toţi cei metaliferelor Bucureşti şi
pricepuţi, mai talentaţi şi ce lucrează în domeniu. Combinatului minier Gura *
mai conştiincioşi lucrători Fazele preliminare şi-au Humorului. \
din extracţia şi prepararea desemnat cîştigătorii, în Concursul se va desfăşu- ^
minereurilor din ţară se urma unor concursuri dina ra în zilele de 24-27 oc- i
întunesc în cadrul unui mice, interesante, în care tombrie a.c. şi va cuprin- '
concurs final pentru a-şi au învins, cum era firesc, de probe teoretice şi prac- \
disputa întîietatea. cei mai buni. tîce, constituindu-se, în a- l
Este vorba despre ma Acum a venit ora finalei, celaşi timp, într-un nece- /
nifestarea intitulată „Tro a cărei gazdă este Centra sar şi util schimb de ex- 1
feul minerului" — înscrisă la minereurilor Deva, mai perienţă pentru perfecţîo- ţ
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAAI HUNEDOARA Al P C în generosul Festival al exact spus, una dintre sub narea pregătirii profesio- i
unităţile sale fruntaşe —
muncii şi creaţiei „Cînta-
nale a personalului mun- J
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N rea României" —, care se Mina Coranda-Certej. cito-r din ramura extracţiei '
desfăşoară în etape — la fn faţa juriului se vor şi preparării minereurilor ^
nivelul brigăzilor şi sectoa prezenta reprezentanţii cen din ţară. ţ
relor, întreprinderilor, cen tralelor minereurilor Baia
Anul XLI, nr. 9 931 MARŢI, 24 OCTOMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani tralelor, ramurii — cuprin- Mare şi Deva, sării şi ne (Continuare în pag. a 4-a} \
Adunările generale ale oamenilor muncii —
ÎS f F R E O lT IB » C O H G R E S U L U f A l H S T M S t cadru de manifestare a democraţiei socialiste,
autoconducerii şi autogestiunii
în Întreaga activitate
Angajare fermă pentru sporirea
Conferinţele de dări de seamă şi alegeri— producţiei de cărbune
Adunarea oamenilor mun raţie cu aceeaşi perioadă
cii de la întreprinderea a anului trecut, depăşirea
analiză temeinică a activităţii, şcoală a educaţiei minieră Lupeni s-a desfă cu 2 047 mi a sarcinilor
adeziu
de
semnul
sub
şurat
de
plan
la
lucrările
nii depline a întregului co pregătiri, obţinerea unor
lectiv al acestei presti importante economii prin
politice, revoluţionare gioase unităţi la Hotărirea reducerea consumurilor re-
e-
de
extracţie
recuperarea,
a
nergetice,
cărbunelui
Plenarei 6. S. al P.C.R. condiţionarea şi refolosirea
şi
P a r t ic ip a r e ş i r e s p o n s a b ilit a t e P r in m u n c a c e t ă ţ e n ilo r c h ip u l privind realegerea tovară pieselor utilaje. subansamblelor
şului Nicolae Ceauşescu în
apreciat
unor
S-a
suprema funcţie de secre că în întreprindere exis
tar general, al partidului, tă multiple posibilităţi ne
c o m u n is t ă , a c e e a ş i n ă z u in ţ ă , c o m u n e i s e în n o ie ş t e p e r m a n e n tal angajării unanime la valorificate pentru ridica
înfăptuirea neabătută a rea întregii activităţi la
a c e e a ş i v r e r e comunale de partid Vaţa care a trecut de la con importantelor obiective pe un nivel superior de ca
organizaţiei
Conferinţa
litate şi eficienţă.
lipsu
ferinţa
precedentă,
— localitate care a cunos rile şi neajunsurile ce care le va adopta apro în cuprinsul dării de
piatul Congres al XlV-lea.
Caracteristica esenţială materializarea în atitu cut o dezvoltare puternică s-au manifestat, precum şi In cadrul lucrărilor adu seamă, consiliul oamenilor
a Conferinţei de dare de dinea comuniştilor parti pe toate planurile vieţii măsurile ce trebuie luate nării, minerii de la Lupeni muncii şi-a făcut, pe bună
seamă şi alegeri a orga cipanţi la dezbateri, con economico-sociale în anii în viitor pentru continua şi-aU propus să acţioneze dreptate, autocritica, re-
nizaţiei orăşeneşti de vinşi fiind că numai o care au trecut de la Con îmbunătăţire a muncii. cu perseverenţă şi înaltă cunoscînd că n-a acţionat
partid Aninoasa a fost analiză exigentă a muncii gresul al IX-lea al parti Comuna Vaţa a benefi răspundere pentru perfec în permanenţă, cu fermi
responsabilitatea comunis- - — cu roadele şi minusurile dului —, a adus un fier ciat an de an de însem tate, pentru întărirea dis
tă cu care participanţii'au sale — poate conduce la binte omagiu tovarăşului nate fonduri de inyestiţii ţionarea activităţii de vii ciplinei tehnologice şi a
analizat,- prin intervenţii îmbunătăţirea activităţii Nicolae Ceauşescu, ctitorul — se arăta în darea de tor, creşterea producţiei de muncii, înlăturarea cu o-
directe, concrete, prin pro viitoare, în lumina proiec de ţară nouă, alăturîndu- seamă. Au fost extinse şi cărbune, sporindu-şi astfel perativitate a cauzelor u-
puneri şi soluţii, aspectele tului Programului-Direc se voinţei întregului partid modernizate secţiile de contribuţia la înfăptuirea nor lipsuri şi neajunsuri,
legate de dezvoltarea eco- tivă şi Tezelor, documen şi popor ca la ' apropiatul cherestea şi calcită, co programului de dezvoltare apreciind că la originea
nomico-socială a locali te programatice ale eelui forum al camuniştilor muna şi-a conturat un nou economico-socială a pa rămînerilor în urmă faţă
tăţii. Analiza a avut de al XlV-lea Congres al români, omul care ne con şi modern centru civic. triei. de prevederile de plan ia
semnificaţii deosebite In partidului. Ei şi-au ex duce destinele de aproape S-au construit un sediu In bilanţul activităţii e- producţia de cărbune se a-
viaţa aşezării, fiind prima primat, din adîncul ini un sfert de secol să fie pentru poştă, şcoală gene conomico-financiare din flă, in ultimă instanţă,
conferinţă a organizaţiei de milor, adeziunea unanimă reales în funcţia supremă rală, blocuri cu peste 79 perioada care a trecut din cauze care puteau fi înlă-
partid din oraşul Ani la hotărirea Plenarei C. G. de secretar general al de apartamente, au fost acest an au fost înscrise
noasa, cea mai tînără lo Partidului Comunist Ro efectuate lucrări de mo o serie de realizări, între VIOREL STRÂUŢ
calitate urbană din jude al P.C.R. din 27—28 iunie mân. în deplină unanimi dernizare a staţiunii bal care creşterea producţiei
ţul nostru, mărturie elo»- a.c. cu privire la realege tate participanţii la lucră neoclimaterice, oare este medii zilnice, în compa- (Coniinuaro în pag. a 2-a)
ventă a grijii pe care con rea tovarăşului Nicolae rile conferinţei şi-au ma tot mai solicitată. In ul
ducerea partidului, tova Ceauşescu, la cel de al nifestat convingerea ne timii 20 de ani; peste 1 700
răşul Nicolae Ceauşescu, o XlV-lea forum comunist, strămutată ca avlndu-l In
acordă dezvoltării econo- în funcţia supremă de se de familii s-ău mutat tn
noi,
mico-sociale şi edilitar- cretar generai al partidu fruntea partidului pe cel case sprijinul multe construite
Ce
starului.
mai stimat şi iubi*, fiu al
cu
urbanistice a Văii Jiului, lui, chezăşie a ascensiunii tăţenii comunei Vaţa sînt
a tuturor localităţilor pa patriei noastre spre împli naţiunii, Erou între eroii posesorii a 140 de auto Duminică—acţiuni susţinute
triei. De aceea, în cuvin- nirile de mîine. neamului, t o v a r ă ş u l turisme, 650 televizoare,
tul lor, delegaţii la con Realizările obţinute do Nicolae Ceauşescu, patria frigidere, aragaze etc.
ferinţă au adus calde mul poporul român în epoca ce noastră va înainta ferm pe pe ogoare
ţumiri ctitorului de ţară poartă cu mîndrie nuraela drumul progresului şi civi — Noi, cei care lucrăm
nouă, iar îndemnurile ctitorului ei, „ E p o c a lizaţiei socialiste, spre co în agricultura comunei, Ilotărîţi să transpună în ieri pe ogoarele C.A.P.
cuprinse în concluziile Nicolae Gcauşescu", au fost munism. putem raporta conferinţei Bretea Română. înţeli-
t o v a r ă ş u l u i Nicolae simţite şi de oamenii mun- Comitetul comunal de că producţiile la hectar au viaţă chemările adresate
Ceauşescu la şedinţa Co partid a prezentat în faţa oamenilor muncii din a- gînd răspunderea ce le ra-
mitetului Politic Executiv LUCIA LICIU conferinţei darea de seamă GH. I. NEGREA gricultură de către secre vine pentru ridicarea po
al e. al P.C.R. din 22 care a consemnat rezulta tarul general al partidului, tenţialului productiv al
pămîntului
mecanizatori
Nicolae
o
v
l
t
ş
ă
a
u
r
septembrie a.c. şi-au aflat (Coniinuaro în pag. a 3-a) tele dobîndite în perioada (Coniinuaro în pag. a 3-a)
Ceauşescu, cooperatorii şi Petru Tomotaş — lucrînd
mecanizatorii din judeţul cu IFRONUL. Grigore
Înaltă răspundere faţă de dezvoltarea comunei, nostru au acţionat cu for Hoza, Ioan Şervenschi. Vă-
ţe sporite, duminică, pen lean Giolea şi Artemu
de creşterea recoltelor tru a încheia cît mai re Alionescu — cu maşinile
*
lucrările
de
posibil
pede
dc
amendamen
împrăştiat
sezon pe ogoare. „Una din
acţiunile importante ce le te, asigură corectarea a-
In lumina orientărilor bitorii au relevat conti ganice s-a dublat. In pe ţaţele bune obţinute se a- cidităţii solului pe o su
Programului-Directivă şl nua preocupare şi căutare rioada analizată au sporit daugă cele ale şantierului efectuăm în această pe prafaţă de 20 de hectare.
Tezelor pentru măreţul pentru îmbunătăţirea sti considerabil producţiile în de drumuri şi poduri rioadă — ne-a spus ingi O altă formaţie de meca
forum al comuniştilor lului şi metodelor de sectorul vegetal, în 1989 Păuliş, care şi-a depăşit nerul şef al S.M.A. Gulan. nizatori, cea de la S.A P.
români din acest an, a muncă ale organelor şi C.A.P. Şoimuş realizînd an de an planul, ale Petrescu Poienar — este Ruşi, condusă de Marin
indicaţiilor secretarului ge organizaţiilor de . partid, producţii de 8 09G kg orz C.P.A.D.M.-ului şi uni aplicarea amendamentelor Achim, din care se re-
neral al partidului, tovară obiectivul central consti- la ha, faţă de 6 300 plani tăţii S.M.A., ale celor calcaroase pe solurile a-
şul Nicolae Ceauşescu, con tuindu-1 întărirea rolului ficate, 5 800 kg grîu Ia ha lalte unităţi şi instituţii cide. O asemenea acţiu NICOLAE TIRCG3
ferinţa organizaţiei comu lor de conducător politic, şi 5 900 kg orzoaică, faţă din comună. ne a fost organizată du
nale de partid Şoimuş a pentru a deveni factori de 5 700 şi, respectiv, 4 200 Cum este şi firesc însă, minică şi a continuat şi (Continuare în. pag a 4-a)
analizat în profunzime acti tot mai dinamici în mo kg la ha planificate. Unele în cadrul conferinţei s-a
vitatea privind înfăptuirea bilizarea comuniştilor, a rezultate pozitive au fost
hotărîrilor Congresului al dobîndite şi în zootehnie stăruit asupra aspectelor TRANSMISIUNE DIRECTĂ LA RADIO
XlII-lea şi Conferinţei tuturor cetăţenilor la în unde, au fost efectuate im negative, a lipsurilor şi Şl TELEVIZIUNE
Naţionale ale partidului, a făptuirea obiectivelor noii deficienţelor care şi-au
stabilit măsuri şi direcţii revoluţii agrare. Rezul portante lucrări de mo făcut loc în munca orga Astăzi, în jurul orei 16,00, posturile de Radio si
practice de acţiune pentru tat al unor aseme dernizare, s-a îmbunătăţit nelor şi organizaţiilor de Televiziune vor transmite, direct, Expunerea tovară
perfecţionarea muncii şl nea preocupări faţă de- balanţa furajeră, au cres partid din comună. Iar şului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti
realizarea importantelor 1987, suprafaţa irigată a cut efectivele şi produc una dintre cele mai im- dului Comunist Român, preşedintele Republicii So
sarcini ce revin comunei sporit cu 171 ha, cea su ţiile animaliere. A sporit cialiste România, Ia şedinţa de deschidere a lucră
în prezent şi în perspec pusă lucrărilor de desecări şi contribuţia comunei Ia VALENTIN NEAGU rilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al Parti
tiva viitorului cincinal. cu 70 ha, iar cea fertili fondul de autoaproviziona- dului Comunist Român.
Darea de seamă şi vor- zată cu îngrăşăminte or- re. De asemenea, la rezul- (Coniinuaro în pag. a 3-ctj
