Page 92 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 92
I, 24 OCTOMBRIE 1989 Pag. I
ws?>
Din nou la Ţebea, sub
IZIUNE gorunul lui Horia
ilejurnal ® In acordurile autumnale lancu, Ioan Buteanu şi unde}
şi ţară - ale unei zile de excepţie, la 5 decembrie 1935 a fost
|ă » 19,45 semnat Acordul popular ani
ale do ara- plină de culoarea şi lumi tilasclst.
patri'' •ic, na anotimpului, tinerii hu-
Documcn- P a r t ic ip a r e ş i r e s p o n s a b ilit a t e P r in m u n c a c e t ă ţ e n ilo r c h ip u l vatra fierbinte a Jehei pen pace şi împliniri, in a cai
• 20,00 nedoreni au venit, iarăşi, la Din vremurile noastre d&
Congresul tru a aduce un pios omagiu loc încărcat de istorie OII
I Partidului c o m u n is t ă , a c e e a ş i n ă z u in ţ ă , c o m u n e i s e în n o ie ş t e p e r m a n e n t eroilor neamului românesc. adus tinerii emoţionantul lofj
ian • 20,20 Din nou în acest panteon, omagiu. Alături, în cunoscuî
„Familia" în care nestinsă străluceşte tul amfiteatru natural s-fiţ
an • 21,50 a c e e a ş i v r e r e (Urmare clin pag. 1) la porci cu 280 capete. deslâşural un spectacol dei
22,00 ln- r Bineînţeles, posibilităţi mai jertfa înaintaşilor noştri, ti dicat acestui eveniment şi
jramului. (Urmare din pag. 1) demnurile adresate între crescut de la un an la al avem. Dar aş propune să neri şi vîrstnici, au venit intitulat „lurămînt sub goruţ
tul — spunea Avram Fur-
să-şi umple inimile de' emo
gului popor de secretarul dui, preşedintele S.A.P. se rezolve şi situaţia apro ţionanta evocare, să aşeze nul libertăţii".
agri
vizionării
cu
unelte
cii din Aninoasa. Vechea general al partidului pen Vaţa. Este adevărat, la une Cu un libret de aleasa,
localitate minieră dintre tru a întîmpina cu fapte le culturi nu am realizat cole specifice zonei noas coroane de Hori la căpătiiul sensibilitate, scris de Eugew
dealuri — se. subliniază demne apropiatul forura cantităţile planificate. Sîn- tre deluroase. celui care este un crimpei Burza, in regia talentatului
din pro- în darea de seamă — a comunist, am reuşit să tem însă pe deplin con Alţi delegaţi la confe din frămîntata noastră isto Vasiie Chevereşan, spectai
0,00 Radio- ajuns astăzi la o produc creştem, în ultima vreme, rinţă — Sabin Selagea, rie — Avram lancu. colul a întrunit pe scena da
aincţii; 6,15 ştienţi că dacă vom lucra
lui; 6,30 La ţie marfă industrială de media realizărilor zilnice mai bine pămîntul putem Pavel Petruş, Dora Furdui, Devenită tradiţională, o- la Jebea formaţii artistice,
ră; 7,00 Ru- peste 1,5 miliarde lei. Au la producţia minei Am- obţine recolte şi mai mari. Ilie Mîţiu, Emil Drăgoi — coastă acţiune, aliată acum şi recitatori de la şcolile get
10 Revista fost ci-cate noi unităţi eco noasa cu 300 tone, să ne
urierul mc- în acest scop am executat au stăruit în mod critic la a patra ediţie, a reunit, nerale din Baia de Criş}
Uuletin do nomice — făbrica de oxi îndeplinim planul la lu desecări pe aproape 700 şi autocritic asupra unor in organizarea Comitetului Brad, Ribiţa şi Vaţa, de la
puntfcm ns- gen, staţia de epurare, crările de pregătire, ceea hectare, am administrat
10, po Bulc- brigada geologică a I.P.E.G., ce va conduce la sporirea probleme nesoluţionate pe judeţean Hunedoara al Liceul „Avram lancu" diii
10,05 Micro- amendamente caîcaroase pe deplin în comună, în sa U.T.C. şi Consiliului judeţean Brad, de la Casa pionierii
ilor; 10,35 întreprinderea minieră Is- producţiei de cărbu 118 hectare, lucrări de tele ei (transportul în al Organizaţiei pionierilor,
o muzică croni, ferma „Avicola", ne". „Noi, minerii din scarificare pe 55 de hecta lor şi şoimilor patriei Bradj
; l’ublicita- U.F.E.T., Autobaza U.T.L. brigada comunistului Flo- comun, întreţinerea dru tineri utecîşti şi pionieri, oa Clubul muncitoresc din Gui
•Jn de ştiri; re, am afinat 61 de hee- murilor, dezvoltarea re
teren pnrti- —, s-a dezvoltat capacita rea Ionescu, c i n s t i m tare. Toate acestea ne meni de toate vîrstele veniţi rabarza, Clubul tineretului,
ulul popor: tea de extracţie a între prima conferinţă a organi dau garanţia că roadele ţelei prestatoare de ser aici din Brad, Deva, Hune din Deva, tulnicâresele ditŞ
ogrnmului- prinderii miniere Aninoa zaţiei noastre orăşeneşti vicii, buna aprovizionare
rezele pen sa, minerii de aici be cu un plus dc 15 300 tone pămîntului nostru vor a unităţilor comerciale, ur doara, Orăştio, Simeria, Co BuJzeşti. In continuare, ini.
al XlV-lea spori mult lan, Haţeg, Petroşani, pio terpreţii de muzică popui
cele şi dan neficiind şi de peste 500 cărbune şi promitem — gentarea lucrărilor la bru
ilor; 12,00 de apartamente noi, de un se angaja şeful de schimb — Aşa cum ne-a indicat tărie etc.), cerînd noului nieri invitaţi din judeţele în Iară — Mariana Angliei, Drăi
tiri; 12,05 Lascăr Ciocan — să dăm secretarul general al parti vecinate, participanţi la ac gan Muntean şi Lenuţa Ev-
dă radio ; magazin general a cărui dului, tovarăşul Nicolao organ ales să întărească ţiunea purtind numele „Prie
loara [ol- suprafaţă depăşeşte întrea patriei, pînă la cel de al legătura cu comuniştii, cu sei, actorii Teatrului de cai
De Ia l la ga suprafaţă a unităţilor XlV-lea Congres al parti Geauşescu, acordăm cea teni de pe Criş". Ca un sim medie din Bucureşti - Sili
rentieră ra- dului, 20 000 tone cărbune mai mare atenţie realiză toţi cetăţenii, pentru ca bol al unităţii tuturor ro
Bec : ’ dc comerciale din anul 1965. rii producţiei pentru ex printr-o mai bună conlu viu Stănculescu, Stela Po-
0 eu. Darea de seamă, model de peste sarcinile de plan". mânilor, ou ţinut să lie pre pescu, Şlelan Tapalogăj
ăniel, i6,00 analiză temeinică, critică „Comuniştii din colectivul port — releva în cuvîn- crare comuna să se dez zenţi in acest Joc de recu
6,15 In dcz- şi autocritică, ca şi dez- celei mai tinere mine a tul său tovarăşul Marcel volte permanent în toate Ceorge Mihâiţă şi îndrăgita
lului, a în- Sbîrcea, şeful secţiei che domeniile — economie, legere, de reflecţie adincă" solistă de ■ muzică uşoară,
: Proiectul terile, au relevat că la Văii Jiului — mina Iscroni restea. Prin modernizarea după cum spunea profeso
ircctiva şl toate aceste împliniri au —mi-au încredinţat man- . social, edilitar-gospodă- Oana Sirbu, împreună cu
Congresul contribuit oamenii muncii datul,'arăta Traian Ragea, procesului de fabricaţie şi resc şi al înfrumuseţării. rul Dorin Crişan, de la Li Virgil Popescu au olerit mai
5,35 Muzică diversificarea producţiei, ceul „Aviam lancu" din Brad,
Buletin dc în frunte cu comuniştii, de a aduce angajamentul Prin programul adoptat, mente de incintare răsplătite
tcrpre,' do că în centrul preocupări nostru ferm ca la al XIV- anul acesta exportul a conferinţa comitetului co in emoţionanta evocare o cu îndelungi aplauze, închei
Iară;' -7,30 lor comitetului orăşe lea Congres al partidului sporit cu 16,3 la sută, pro celor ce au luptat pentru
— o unică ducţia marfă industrială şi munal de partid a stabilit ind astiel o zi de sărbătoa
’întece pa- nesc de partid a stat per să raportăm un plus de măsuri concrete pentru îm binele naţiunii. A lost rele re la Jebea, puternică vai
oluţionare ; fecţionarea stilului şi me 10 ml la săpări, în secto beneficiile cunoscînd, de bunătăţirea activităţii în vată semnificaţia istorică a
erii; 19,00 todelor de muncă In ve rul I, şi 20 ml la betonări, asemenea, creşteri însem tră de istorie a neamului ro
iri * Con- toate sferele vieţii econo- acestui loc de unde Horio mânesc.
IV-Iea al derea creşterii calităţii în sectorul II. nate. La obţinerea acestor mico-sociale, prefigurînd, s-a adresat mulţimii, unde
Congresul actului de conducere a Responsabilitate comu realizări comuniştii şi-au NICOLAE GHEORGHIU
1 socialiste; întregii activităţi ecor.o- adus o contribuţie deo pe baza documentelor pro işi află mormîntul Avram
■nai; 20,15 nistă, aceasta a fost do gramatice pentru Congre
imului ro- mico-sociale. minanta intervenţiilor tu sebită. sul al XlV-lea al parti — o _ » _
La sugestia Dînd dovadă de un turor participanţilor la — Cunoaştem cu toţii că
zi într-o dezbaterile conferinţei or gospodăriile populaţiei au dului, noi dimensiuni dez
■mont poe- pronunţat spirit critic şi
■turnă ntu- autocritic, de responsabi ganizaţiei de partid Ani datoria să participe mai voltării . acestei aşezări, Tirgul meşterilor
21,90 Itulc- litate comunistă, delegaţii noasa — Ioan Niculescu, mult la constituirea fon care a cunoscut înnoiri
s-au referit la probleme Clara Rujoi, Dumitru Mo- dului de stat şi a celui de fără seamăn în anii înmă
concrete, insistînd asupra raru, Constantin Prisecaru, autoaprovizionare — sub populari -
aspectelor negative şi a Ioan Leliuga, Aurora Stai- linia tovarăşul Gheorghe nuncheaţi Epocii de Aur,
măsurilor ce se impun cu, Leontin Iîangan ş.a. Frăţilă, ţăran cu gospodă care poartă numele ctito
pentru eliminarea lor. Ei au făcut propuneri şi rie individuală din satul rului ei, tovarăşul Nicolae prilej de reintîlnire cu creaţia
st-udlo In „Concluziile din dezbate recomandări în vederea Ceauşescu, pentru a cărui
vedete ‘I*a- rile conferinţei noastre îmbunătăţirii 'muncii de Ciungani. Aşa cum s-a
cu . c şi subliniat în darea de sea realegere, la Congresul al
porte ,-); sini pline de învăţăminte partid şi obţinerii unor mă, anul acesta de Ja gos populară autentică
: Comisarul pentru activitatea "viitoare. rezultate economice supe XlV-lea, în înalta funcţie
rţiune (Mo- Minusurile din munca rioare. podăriile populaţiei s-a li de secretar general al
lonte Carlo vrat cu 550 hl de lapte Duminică, Piaţa Unirii Golea (Hălmăgel — Arad),
(Modern noastră cu omul — arăta într-un climat de vi Partidului Comunist Ro Sorin Nedea, Leonîe Bor
etul armei Pavel Vladislav — au con brantă şi emoţionantă trăi mai mult ca în aceeaşi din Deva a devenit un ve
lira); RE- dus şi la fluctuaţia forţei re patriotică, participanţii perioadă a anului trecut, mân, s-a aclamat cu însu ritabil centru de interes za, Sorin Marc (Obîrşa —
rijiniţi-1 pe au adoptat textul unei te numărul bovinelor a cres fleţire, cu cea ma’’ aleasă pentru o bună parte dintre Hunedoara) ş.a.
! Colosul dc muncă şi la abateri dis localnici ca şi pentru oas Diversitatea obiectelor
seriile 1-11 ciplinare. însufleţiţi de în legrame. cut cu 250 de capete, iar stimă şi preţuire.
; Figuranţii peţii municipiului reşedin tor din ceramică, rod al
(Unirea); ţă de judeţ. Motivul l-a unei măiestrii cu totul
rro — se- înaltă răspundere faţă de dezvoltarea comunei, aparte, marea specificitate
(Cultural) ; constituit deschiderea tra
irintul (Lu- diţionalului tîrg al meşte izvorîtă din... specificul
\ T EA; Stra- rilor populari, a unor ves centrului de unde provin,
r (Minc- de creşterea recoltelor tiţi ceramîşti veniţi din cu al motivelor şi culorilor
: .Şcoala »
Lori auto noscute centre ale ţării. cu care sînt ornate, smăl
ANINOA- (Urmare din pag. 1) întrucât, deşi în acest an mai mare, devenind un ciu. în principal, pro Munca, mai precis rezul ţuite sau nesmălţuite, au
ană [Carte am obţinut cele mai bune puternic centru agroin punerile vizează sporirea tatele muncii lor, vorbesc trezit deopotrivă interesul
(Munclto- competenţei şi capacităţii specialiştilor şi ai publi
■71: Tema portante concluzii izvorîte rezultate, în munca noas dustrial. Tocmai de aceea, cum nu se poate mai sem
VD : Trans- din darea de seamă şi dez tră, a celor care sîntem sarcinile şi răspunderile noului comitet ales în so nificativ despre o îndelet cului.
os (Steaua bateri a fost aceea că re puşi să coordonăm acti ce revin comitetului co luţionarea problemelor, im nicire milenară, care de-o Să ne bucurăm pentru
(TE : Călă-
irl — scril- zultatele puteau fi consi vitatea din agricutură s-au munal de partid, organe plicarea întregului activ lungul secolelor ne-a ofe prezenţa acestor oameni
i; Omul de derate superioare dacă manifestat o seamă de lor şi organizaţiilor sale de partid în realizarea rit extraordinare docu minunaţi şi meşteşugul loi?
Capucinilor toate organizaţiile de par neajunsuri care au dus la sînt superioare. Or, fără sarcinilor, întărirea vieţii mente ale dăinuirii noas pe care se străduiesc să-î
IRMISAHA- interne de partid şi inten ducă mai departe din ge
l alb (Cen- tid acţionau cu mai multă efectuarea unor lucrări de contribuţia sporită a tu tre pe aceste melea
i şl creaţie fermitate, Lipsurile şi slabă calitate, nefolosirea turor comuniştilor, a tu sificarea activităţii poli- guri, începînd cu stră neraţie în generaţie, pen
omău(r!“; ; neajunsurile manifestate judicioasă a pămîntului turor locuitorilor comunei, tico-ideologice şi educati vechii daci — baza deve tru că aşa simt că e bine.
n sport se- şi la o activitate necores ele nu vor putea fi în ve, creşterea exigenţei faţă Şi mai ales au o datorie
: BRAZI; în activitatea economico- nirii noastre ca popor şi
rem; CA.- socială, politico-organizato- punzătoare în zootehnie". deplinite". de munca fiecărui comu naţiune cu o istorie atît de suflet pentru cei car©
i general 1- rică şi educativă, în stilul „Este necesar să înţelegem, Desigur, problemele dis nist şi a cadrelor de con de bogată şi glorioasă, cu vor veni după, pentru mo
[-11 (Ccn- de muncă al organizaţiilor sublinia îa rîndul lui ducere. un prezent demn de o destele dar neasemuitele
i şl ereaţie cutate în cadrul conferin
omănlei“) ; de partid şi comuniştilor Iorga Boloiu, că planul ţei au fost multe, abor Exprimîndu-şi deplina a- epocă fără egal deschisă documente ale existenţa!
ştenirc eu au dus la nerealizarea pro economic al comunei este darea lor de pe poziţii deziune la Hotărîrea Ple de Congresul al IX-lea al noastre pe care le lasă pen-,
o I-II (Mu- ducţiilor planificate Îb planul nostru, al fiecărui narei C. C. al P.C.R. din partidului. tru viitorime.
Sora 13 critice şi autocritice du-
sectoarele vegetal şi de cetăţean eare, în funcţie cînd la o analiză exigentă iunie a.c.. privind realege La Tîrgul meşterilor,
creştere a animalelor, pre de posibilităţi, trebuie să şi constructivă a activităţii rea tovarăşului Nicolae prilej minunat de afir !■<
.A.
cum şi la livrările la fon acţioneze şi să participe îa organizaţiei comunale de ©eauşescu, la Congresul mare a inegalabilei arte
dul de stat realizarea lui. In această partid, stabilind, totodată, al XlV-lea, în funcţia de populare, organizat cu e- In acelaşi loc, cei pre
Iată cîteva opinii ale direcţie, birourile orga priorităţi de acţiune pen secretar general al parti forturi, dar mai ales cu o zenţi au avut posibilita
participanţilor la dezbaterii nizaţiilor de bază să fie tru eliminarea grabnică a dului, în numele comu stăruinţă demnă de laudă tea să asiste Ia un izbutit
Vremea se mai active, să desfăşoare deficienţelor. Au venit eu niştilor, al tuturor locui de către Comitetul jude program do muzică de
a să şl cal- „Ga membru al comitetu promenadă oferit de fanfa
1 mai inuit lui comunal de partid —» a mai intensă activitate propuneri concrete în a- torilor comunei Şoimuş. ţean de cultură şi educa
,-a sufla în arăta Aurel Luea, pre politi-co-cducativă, pentru cest sens Victoria lonaş, delegaţii la conferinţă s-au ţie socialistă, erau pre rele întreprinderii chimice
Temperatu» s-i face pe toţi să înţe Vineliu Buneasă, Ioan angajat să acţioneze cu zenţi unii dintre cei Orăştie, minerilor din Glac
vor Ji cu- şedintele S.A.P. Şoimuş =» mai cunoscuţi creatori: iari şi Deva, GJ.G.S.L.
şi îl gra- nu întotdeauna ana acţio leagă cum şi clnd să par Henţ, Itu Silviu, Adriana întreaga lor capacitate, eu
.xime intre nat sa adevărat comunist ticipe îa muncă". „în anii Greţu, Anghel Bozan, Aurel dăruire fi abnegaţie pentru Dumitru Mischiu, Gheorghe Deva. Un lucru bun care
Dimineaţa viitori, remarca Elena Po- Dobîrlă, Nicolae Fotescu, materializarea importan Iorga (Horezu—Vîlcea), merită toată lauda.
ceaţă îs nu am fost suficient de telor hotărîri ale Congre Mate Denes, Vitoş Lazslo
exigent cu propria acti tinteu, comuna noastră va Corel Lugoj an, Eugenia MINEI BODEA
vitate. Spun acest lucru, cunoaşte o dezvoltare mult Păunescu şi Ileana Dan- sului al XlV-lea ai P.C.R. (Corund—Harghita), Aurel