Page 99 - Drumul_socialismului_1989_10
P. 99
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 9
T e l î
0 19,0C
19,40 Part
unică voin
tivitatea
tivă şi fi
laterală i
» 20,20
,l
îr -un»e
Adunările generale ale oamenilor muncii — tori i - sp
muzicalco
cadru de manifestare a democraţiei socialiste, 20,55 Agi
grame pri
autoconducerii şi autogestiunii File de gl
« 21,45
22,00 Inch
(Urmare din pag. 1) zarea tuturor lucrărilor din neajunsurile semnalate se întărirea spiritului revolu Sporirea cantităţilor mului.
lanţul tehnologic în peri datorese faptului că biroul ţionar, al răspunderii pen
neţărmurită recunoştinţă şi oadele optime — au dus organizaţiei de partid, con tru averea obştească, la
fierbinte dragoste faţă de la sporirea producţiilor la ducerea colectivă nu s-au mobilizarea comuniştilor, a de minereu — obiectiv KAP
ctitorul României socialis hectar la toate culturile. implicat cu întreaga răs celorlalţi locuitori ai sa
te moderne, exprimîndu-şi Cel mai elocvent exemplu, pundere şi fermitate în ve telor în realizarea ample
deplina adeziune ia Hotă- în acest sens, îl dă C.A.P. derea întăririi ordinii şi lor programe de dezvolta SELECŢI
rîrea Plenarei G.G. al P.G.R. Romos, care, de mai mulţi disciplinei în rîndul lucră re economico-socială, a o- major al colectivului GltAMlJL
din 27—28 iunie a.c. pri ani, prin producţiile mari torilor, a spiritului gospo biectivelor noii revoluţii a- programul
vind realegerea tovarăşu de grîu, orz, porumb şi al dăresc, pentru realizarea grare. Subliniind, în cuvîn- In climatul de puternică cea Giava, şeful sectorului Sfatul med
zi in ngriei
lui Nicolae Ceauşescu, la tele obţinute la hectar, se zilnică, în cele mai bune tul lor, realizările din a- efervescenţă creatoare, ge Musariu II) e Lucrările de diojurnal;
Congresul al XlV-lea, în situează constant în frun condiţii a programului de ceste domenii importante nerat de apropiatul forum pregătiri au creat un in presei; 8,l(
suprema funcţie de secre tea întrecerii între unită îngrijire şi furajare a ani ale muncii de partid, co comunist, adunarea gene dice de normalitate şi a- lodiiior; 9,
ştiri: 9,05
tar general al partidului — ţile agricole din judeţ. malelor, a tratamentelor muniştii Gheorghe Bunea, rală a reprezentanţilor oa vem garanţia îndeplinirii cultătorilor
garanţie sigură a mersului Apreciind cum se cuvi fitosanitare ş.a. La rîndul Ana Iager, Veturia Kuczik, menilor muncii din cadrul sarcinilor de plan în anul tin de ştiri
ferm al patriei noastre pe ne aceste realizări, atât da lor, comuniştii Delia Lascu, Nicolae Cătănie!, Ioan To- întreprinderii miniere Bar viitor (ing. Gandin Ştefan, cutezători t
de aur are
drumul dezvoltării multi rea de seamă, cît şi cei Carmen Nonn, Maria Va- dor şi alţii au arătat şi li za a raportat îndeplinirea şeful sectorului Valea Mo ce patrioţi
laterale, al ridicării bună care au luat cuvintul în silcu, Sofica Ştefan, Ioan nele aspecte negative, ce- înainte de termen a pla rii) • Din punct de vede nare : ll,<
ştiri; ii,05
stării întregului popor. cadrul conferinţei au ana Vlăduţ şi Ilie Ionaşcu s-au rînd comitetului de partid nului pe 10 luni din an. re tehnic, mai sînt greu tră; 11,35 I
O atenţie permanentă a lizat în spirit critic şi au referit, în lumina exigen nou ales să se implice cu — Acest succes de pres tăţi cu minereul supraga- 12.00 llul
icordat comitetul comunal tocritic neîmplinirile şi ţelor şi obiectivelor cuprin mai multă răspundere în baritic, dar le vom înlătura 12,03 Ştiillţf
12,25 Trâin
organizaţiilor de partid neajunsurile care s-au fă se în Proiectul Programu- coordonarea tuturor activi tigiu — sublinia ing. Gheor cînd se va pune în func împliniri r
Roşea,
ghe
în
directorul
lin unităţile agricole în cut simţite în viaţa şi lui-Directivă şi Tezelor tăţilor politico-educative. treprinderii — ne bucură! ţiune staţia de reconcasare Din comoa
erioada analizată, punerii munca tuturor, căutînd pentru Congresul ai XIV- Analiza în spirit critic şi el constituind un puternic • Cu realizările sîntem în 13.00 De li
in valoare a potenţialului cauzele reale ale nereali- lea al partidului, la activi autocritic a întregii activi suport material pentru a- scadenţă, la anul vom a- Avanpremii
15,r tel o<l
uroductiv al pămîntului, zărilor şi, piecînd de la a- tatea din colectivele pe ca tăţi, formularea unor pro deziunea noastră fierbinte, tinge milionul de tone de „iv D
orin folosirea cu eficienţă cestea, propunînd măsuri re le reprezintă, arătînd puneri temeinice pentru minereu de cupru (ing. Au Oda .-rllliii
maximă a fiecărui metru bine gîndite şi temeinic deschis, în spirit partinic, îmbogăţirea programului patriotică, la istorica Ho- rel Ţoina, şeful Carierei Radlojurna
ţa radio ;
ătrat de teren. în acest argumentate, menite să neajunsurile şi greutăţile de dezvoltare economico- tărîre a Plenarei G.G. al Valea Morii) • Solicităm re în cînte
,ens, s-au efectuat, la ni ducă la eliminarea lor întîmpinate, cauzele aces socială în cincinalul viitor P.G.R., din iunie a.c., pri să se'facă intervenţiile ne gazeta eco
velul comunei, lucrări de grabnică, la îmbunătăţirea tora, făcînd propuneri me al comunei a constituit un vind realegerea tovarăşului cesare pentru ca furnizorii Partid şl ţ.
17,
voinţă;
ombatere a eroziunii set activităţii în toate dome nite să ducă la realizarea moment de înaltă respon Nicolae Geauşescu, la Con de materiale (saci de hîr- celui dc al
ului pe 115 ha, afînări a- niile. exemplară, în continuare, sabilitate pentru toţi de gresul al XIV -lea, în func tie, pînză, combustibil) să-şi greş — ci
iînci pe 145 ha şi deşe Astfel, referindu-se la a sarcinilor ce le revin din legaţii la conferinţă. Nu ţia supremă de secretar îndeplinească obligaţiile ce, revolu
Orele
uri pe 50 de hectare. Tot producţiile necorespunză programele de autocondu- mitorul comun al dezbate general al partidului. în contractuale (ing. Constan jurnal; serii
2i,i
odată pentru sporirea po toare de lapte obţinute în cere şi autoaprovizionare rilor l-a constituit angaja perioada care a trecut din : tin Hărăguş, şeful brigăzii dv. * '^.OO
1989, productivitatea' mun-
tenţialului pajiştilor şi pă cadrul complexului zooteh teritorială. mentul comuniştilor de a cii a crescut cu 2245 Iei/ nemetalifere Vaţa) • în 23,10 Noctu
ră. *23,00 1\
şunilor n'aturale s-au efec nic, la nerealizarea celorlalţi Referiri concrete s-au face din organizaţia comu prezent, sectorul Brusturi 23,55—21,00
tuat defrişări şi fertilizări indicatori de plan, fapt ca făcut în timpul dezbateri nală de partid o puternică persoană, fapt ce a per are depăşiri de 1560 tone ştiri.
pe 240 hectare de fineţe ŞJ re situează A.E.I. Vaidei lor la munca organizatori forţă mobilizatoare, care mis obţinerea unei produc minereu complex, 2 tone
păşuni montane. Toate a- pe o poziţie codaşă în rîn- că şi politico-ideologică, la să-şi aducă o contribuţie ţii marfă suplimentare de plumb, 13 tone zinc în
peste 19 milioane lei —
■estea — la care s-au a- dul unităţilor de profil din activitatea cultural-educa- mereu sporită la înfăptui concretizată în 23 tone cu concentrate, 303 ml la lu
dăugat în fiecare unitate judeţ, Ioan Susan direc tivă, menită să ducă la ri rea politicii partidului, la pru, 2161 tone sulf, 2 tone crările de pregătire — re
igricolă o mai mare preo torul asociaţiei, a arătat dicarea gradului de con realizarea obiectivelor cu plumb, 23 tone zinc, 1117 zultate ce dau certitudinea
cupare pentru creşterea ca şi cauzele obiective, dar a ştiinţă în rîndul tuturor prinse în documentele tone calcită, 32 tone utiiaj îndeplinirii sarcinilor pe
DEVA :
lităţii lucrărilor, buna or recunoscut în faţa confe cetăţenilor comunei şi, în pentru Gongresul al XlV- minier şi piese de schimb, 1990. Propun să fie îmbu de curse <1
ganizare a muncii, reali- rinţei că o mare parte din deosebi al tinertului, la lea al partidului. nătăţit transportul munci DOARA: <
alte produse. torilor pe traseul Brad— done în ai
S p ir it a n a lit ic , c o n s t r u c t iv , a u t e n t ic ă r e s p o n s a b ilit a t e c o m u n is t ă consiliului oa Brusturi, în sensul de a fi — A); M
Raportul
seriile I-II
menilor muncii a oferit şi
alte rezultate pozitive ob asigurate autobuze de ca Secretul
(Flacăra) ;
litate şi o circulaţie ritmi
(Urmare din pag. 1) nor propuneri de larg in la o muncă permanentă şi „Să utilizăm mai eficient ţinute în acest an : la ga că (Ilisie Ana, miner şef Spriiiniţi-I
teres, stabilirii priorităţilor de calitate. Bazîndu-ne pe întreaga dotare tehnico- lerii de cercetare — un de brigadă, sectorul Brus r ir Colt
jjliiico-organizatorică, per şi modalităţilor concrete învăţămintele reieşite din materială de care dispu plus de 118 ml, la lucrări turi) » Deşi am realizat — lle 1
Cel
bric,,
manente eforturi şi căutări de acţiune. Cu deosebire neajunsurile din trecut, nem, pentru îmbunătăţirea de pregătire 1128 ral, la producţia marfă, nu am letta (Unii
in vederea ridicării între acestea au vizat activitatea este necesar să trecem cu activităţii din agricultură" descopertă 123000 mc, re reuşit să încasăm o mare O vară cu
ral) ; LON
gii munci la înălţimea ce din agricultură, domeniu răspundere şi fermitate la (Virgil Mocan) \ „Atenţie ducerea cheltuielilor mate parte din faoturile pentru lor (Miner
rinţelor, a sarcinilor tot in care s-au manifestat se perfecţionarea stilului şi mai mare realizării în to riale la 1000 lei producţie mărfurile expediate la be O farsă
mai mari ce au revenit rioase neajunsuri privind metodelor de muncă, pen talitate a programelor spe marfă cu 39,1 lei, economi neficiari. Trebuie să acţio (Retezat);
asumă
îşi
comunei în diferite dome organizarea muncii şi a tru sporirea rolului con ciale de dezvoltare a agri sirea a 7285 MWh energie năm cu fermitate în scopul roşie) ;
nii. Numai pe această ba producţiei, neîncadrarea în ducător al organizaţiilor culturii" (Mihail Aliones- electrică, 914,4 tcc ş. a. rentabilizării întregii acti Taina rej
(Minerul) ;
ză au fost obţinute şi suc perioadele optime de se de bază, a eficienţei între cu); „O mai strînsă legă „Toate succesele colectivu vităţi (Ioan Almăşan, con Martori dis
cesele cu care, pe bună mănat, plantat şi recoltat, gii activităţi. tură a activităţii politico- lui unităţii noastre — ară tabilul şef al întreprinde- Flăcări pe
dreptate, oamenii comunei nerespectarea tuturor ve De altfel, creşterea ca organizatorice cu realităţi ta ing. Mircea Popa, şeful 'rii « In 1990, pe linie de căra); GE)
se mîndresc. Au crescut rigilor tehnologice, efectua pacităţii de acţiune, a ro le şi cerinţele producţiei" sectorului Ruda — consti investiţii, avem sarcini spo Winnctou şi
cultură
producţiile agricole, s-a rea unor lucrări de slabă lului de conducător politic (Eugen Lăzărescu); „Im tuie o bază solidă pentru rite cu 15 la sută — şi la rea Româr
modernizat baza materială calitate, inconsecventa preo al comitetului comunal, al plicarea permanentă şi res abordarea planului pe 1990. G+M şi la activitatea geo Alerg <twp
din zootehnie, a sporit cupare a conducerilor uni tuturor organelor şi orga ponsabilă a birourilor or De pildă, sectorul Ruda logică — Insă, pe structu cia); BRA
secret;
SD
contribuţia oamenilor la tăţilor pentru mobilizarea nizaţiilor de partid a re ganizaţiilor de bază în bu trebuie să realizeze pentru ră, nu avem fondurile asi de aur (IV
fondul de autoaproviziona- cooperatorilor la muncă venit constant în materia nul mers al treburilor" anul viitor un plus de 4000 gurate. Deci, trebuie ur Matia şl
re, s-au dat în folosinţă ş.a. Toate acestea, s-a ară lele prezentate şi luările de (Ion Ilieş) ; „Sporirea e- tone de minereu. Avem gentată circulaţia documen Tranzistor!
noi blocuri de locuinţe, s-a tat în conferinţă, au făcut cuvînt. Acest lucru, întru- xigenţei şi fermităţii faţă condiţii şi ne vom îndepli taţiilor # Avem un corp
extins, modernizat şi îm ca, în afară de Staţiunea cît munca în direcţiile a- de abateri şi încălcarea le ni sarcinile".
bunătăţit capacitatea Sta de cercetare şi producţie mintite nu a avut un ca gislaţiei în vigoare, faţă de Pe parcursul lucrărilor de specialişti, trebuie doar
ţiunii Germisara-Băi etc. pomicolă, nici o unitate a- racter permanent, nu s-a felul cum munceşte fieca forumului muncitoresc au ca activitatea de cercetare
Toate acestea au făcut ca gricolă să nu-şi realizeze ridicat la eficienţa sconta re comunist" (Emil Groza) ; fost făcute multe propu- să fie mai bine organizată
astăzi comuna să se pre toţi indicatorii de plan. tă, a avut adeseori un con „Mai buna valorificare a j neri, s-au formulat anga- şi reorientată spre proble Pentru i
zinte cu un chip tot mai Serioase lipsuri s-au ma ţinut sărac. resurselor şi potenţialului j jamente care dau garanţia mele esenţiale ale între menţine ii
Înfloritor, să facă paşi im nifestat şi în legumicultu- In acelaşi cadru, o sea existent în domeniul cer | că sarcinile ce revin I.M. prinderii (ing. Gheorghe dă, cu ce
portanţi spre viitorul sta- ră, unde, cu tot sprijinul mă de critici au fost adu cetării ştiinţifice, în vede i Barza din planul naţional Bînţu, şeful sectorului in senin. Vi
lut de centru agroindus acordat, nu s-a reuşit în se activităţii politico-ideo- rea îmbunătăţirii soiurilor I unic de dezvoltare econo- vestiţii). slab la m
torul
vesti
trial. lăturarea lor, cu deosebire logice şi educative, de for şi perfecţionării tehnolo j mico-socială a României In întregul lor, lucrările rile minin
Referindu-se la rezulta la fermele unităţilor coo mare a unei înalte con giilor de lucru 1 (Nicolae j pe anul 1990, se vor rea- adunării generale a repre prinse Snt
tele bune dobîndite în pe peratiste din Germisara şi ştiinţe socialiste. S-au for Simţea). ! liza în totalitate. Iată, în zentanţilor oamenilor mun de, iar ce
tre 18 şi i
rioada analizată, la ceea ce Aurel Vlaicu. mulat propuneri concrete Exprimînd totala adeziu continuare, cîteva secvenţe cii de la I.M. Barza s-au ceaţă dim
a fost bun şi viabil în ac privind îmbunătăţirea des ne a comuniştilor, a tutu din discuţiile purtate : ® constituit într-un angaja
Ea mun
tivitatea comuniştilor, a — Deşi în acest an pro făşurării învăţămîntului de ror locuitorilor comunei Să se îmbunătăţească apro ment unanim pentru în fi caldă ş
tuturor cetăţenilor, vorbi ducţiile obţinute au fost partid, propagandei vizua la Hotărirea Plenarei G.G. vizionarea la front cu ma făptuirea neabătută a sar cerul deg;
torii au luat atitudine fer superioare anilor trecuţi — al P.C.R. din iunie a.c. pri teriale şi utilaje de cali cinilor trasate pentru in sufla mod
mă, intransigentă faţă de arăta în cuvîntul său Ene le şi muncii de la om la om, vind realegerea tovarăşu dustria extractivă de se ve.'* şi m
tate • Să fie stabilit un
materialist-şti-
lipsurile şi neajunsurile Samson, secretarul organi a educaţiei moral-cetăţeneşti. lui Nicolae Ceauşescu în sistem intern de retribuire cretarul general al parti ceaţă.
şi
inţifice
manifestate în munca or zaţiei de bază de la G.A.P. înalta funcţie de secretar a oamenilor în corelaţie dului, tovarăşul Nicolae Pentru i
ganelor şi organizaţiilor de, Aurel Vlaicu, rezultatele Dar şi pentru îmbunătăţi general al partidului, noul Geauşescu, realizarea şi de zile: Vrer
dominant
partid, inclusiv a comite dobîndite sînt sub posibi rea celorlalte domenii ale comitet ales s-a angajat să cu metalul rezultat (ing. păşirea nelimitată a pla caldă. Cei
tului comunal. Abordarea lităţile noastre. Aceasta vieţii economice şi sociale acţioneze cu dăruire şi res Dorel Oprean, şeful secto nului, în scopul creşterii şi jat. Vîntu
deschisă, realistă şi respon înseamnă că nu ne-am fă din comună au fost făcute ponsabilitate comunistă rului Măgura — Brădişor) dezvoltării continue a ba la moder;
sabilă a greutăţilor şi de cut datoria aşa cum tre propuneri. Iată cîteva din pentru transpunerea în • Prin completarea efecti rile minir
Iar
grade,
ficienţelor, a felului în care buie, că nu am găsit cele acestea : „Este necesar să viaţă a istoricelor hotărîri velor şi îmbunătăţirea a- zei de materii prime a între 15 ş
au muncit comuniştii pen mai nimerite căi şi moda creştem calitatea asistenţei ale Congresului al XlV-lea provizionării cu materiale, ţării. mlneaţa,
tru înlăturarea lor, a dat lităţi de acţiune pentru sanitare şi a actului medi a! Partidului Comunist Ro sarcinile din 1990 sînt pe .. MARIN NEGOIJA ţă in zon
posibilitatea formulării u antrenarea cooperatorilor cal" (d.r. Leonid Iftenie) i mân. deplin realizabile (ing. Mir= m