Page 10 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 10
OtUMUL SOCIALISMULUI N*. 9 940 <
Km. 2
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Snecese In întrecerea socialistă
: STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ ». GJ.G.CL HUNEDOARA-DEVA A ÎNDEPLINIT PLANUL
PE PATRU ANI Şl 10 LUNI DIN CINCINAL
• 19,1
Comuniştii, oamenii porteze la marele forum ai muncii din cadrul u- 19,30 Pa
‘fiică v<
Fiecare om a! muncii-participant activ muncii din cadrul Gru comunist al ţării îndepli comunală şi locativă din -v.rjrie r
de
gospodărie
nităţilor
pului dc gospodărie co
(
anual, iar
planului
nirea
munală şi locativă Hune pînă la sfîrşitul anului judeţ îşi exprimă prin ric! •
adeziunea
succese
aceste
- Ceau$
sl conştient ia edificarea noii orînduiri doara—Deva, comunistă ş* să realizeze suplimentar deplină la Hotărîrea C.C.. 20.20 In
aeţionînd
cu
dăruire
» T angajare revoluţionară, o producţie marfă indus al P.C.R. din iunie a.c., cunicrilc!
trială dc 12 milioane lei,
(Urmare din pag. 1) pe popularizarea ideilor spori preocupările pe linia raportează cu tnîndrie iar la activitatea totală privind realegerea, la grosul i
din Expunerea tovarăşului întăririi caracterului poli- îndeplinirea planului pe Congresul al XlV-lea al Parlidulu
gata în înfăptuiri din isto Nieolae Ceauşescu, a pre tico-educativ al gazetelor patru ani şi 10 luni din de producţie-prestări un Partidului Comunist Ro mân •
ria patriei —, a dragostei vederilor din proiectul de perete, al muncii de la actualul cincinal. plus de 00 milioane Ici. mân, a t o v a r ă ş u l u i tâ patrii
4e ţară, partid şi popor, de Programul ui-Dircctivă şl om la om, vom atrage mai Acest succes le îngă între unităţile cu con Nieolae Ceauşescu, în 21,00 In
viitorul luminos al Româ Tezelor pentru Son greşul mult oamenii din sectorul duie ca, aşa cum s^au an tribuţie substanţială la funcţia supremă de se cotare -
niei. de producţie La conduce gajat în adunările gene aceste realizări se înscrie cretar general al partidu 21.20 l
Am întreprins deja mă al XlV-lea, ca şi pe sarci rea şi buna desfăşurare a rale şi conferinţele dc da î.G.C.L. Petroşani, I.J.T.L. lui văzînd în aceasta che viaţă •
suri pentru împrospătarea nile ce-i revin unităţii activităţii, subliniind tripla re de seamă şi alegeri, zăşia edificării eu succes • 22,00
propagandei vizuale din noastre în viitorul an şi în lor calitate de proprietari, In adunările generale ale şi I.G.C.L. Orăştie. a socialismului şi comu gramului
întreprindere ce este axată cincinalul 1991—1995. Vom producători şi beneficiari. oamenilor muncii, să ra Colectivele dc oameni nismului în România;
Activităţi politico-educative
Oameni ee făuresc o nouă cale
cu caracter permanent— GRAMUL
SKI.KC1
albastră a tării programu
de calitate, eficiente nuictin ii
pundem
[Urmare din pag. 1) lul sting, depoşindu-şt cu nest Binder, Viorel Cristi ...Este un adevăr ce nu io,(to nu
10.05 Un
(Urmare din pag. 1) XlV-lea al P.6.R., o am regularitate normele zilni an, Ghcorgbe Neamţu, A- poate li contestat: oame ghiozdan
ploare apasrte. Dezbaterilor greiler. Cîte 10-12 orc zil- ce. lexandru Gapie, Dumitru nii loc un „tot" bine 'în stema (ăi
de ştiri ;
eonomico-sociale simeriene, documentelor programatice nic. Buldozeristul Mor cel - Pe baza pontaielar, c Radu, - a precizat jelui chegat cu forţa mecanico, pitorcasci
avînd largi valenţe educa ale marelui forum ai co numărului de curse efectua autocoloanei, Virgil Silvă- 0 forţă unitară care se a- rea muu
(Ji“ —
tive. muniştilor li s-au alăturat Suciu face numai lucrări te in fiecare zi, cei mol şan. Prin modul in care daptează zilnic Io cerinţe >2,00 llll
Iar toamna, cînd noiem şi manifestările ocazionate de cea mai bună calitate, vrednici şoferi se dovedesc muncesc ţi işi îngrijesc ma le şantierului, la tozeic 12.05 Din
brie îşi scutură ploile reci de Festivalul culturii şi e- Iar excavatorisiul Viorel /ur Teodor Mencu, Candln Mi şinile ei asigură creşterea concrete de luau de la nilul; |2,
peste oraş, simerienji sînt ducaţiei socialiste hunedore- că se prezintă cu cele mal ■na tării
artistice,
invitaţi la festivalul, de- ne „Sarmis ’89“, ce au avut ca, loan Scrob, VictoreI Bă ritmului de excavaţii la „Kilometrul hunedorean" de-a Vil
acum tradiţional şi el, de lor în unităţi economice şi bune randamente pe ma lan, loan Herghelegiu, Er- tronsonul nostru ds canal. 01 Canalului Dunăre—Bucu tiv aiului
romanţe şi umor, care se instituţii ale oraşului. reşti. rea ltom
Ia î la :<
bucură de o participare in Mai puţin bine stau lucru Acţionind cu răspundere mici- Ra
terjudeţeană şi de prezen rile în privinţa formaţiilor şi dăruire, in ordine şi Hi
ţa unor cunoscuţi solişti ai artistice. Exceptînd fanfa disciplină, intr-o bună or le mc
te-a seri
genului. Festivalul deschide ra, formaţia de muzică u- ganizare, brigadierii hune- jurnal ;
o adevărată stagiune a şoară „Maris”, alte citeva doreni se allă in avans cu economic
li.. '.JlUIII'i
serilor de romanţe, care au formaţii muzicale şi, mai ir.u soi
loc lunar, pînă în iunie a- ales soliştii de la „Marmu l toate lucrările, cu planul Pentru
rml următor, fiecare ase ra", cooperativa „Presta anului îndeplinit, fiind ferm Partid şi
menea manifestare fiind rea" şi Depoul G.F.R., care hotăriţi să cinstească mă voinţă; >
celui de-
consacrată unui eveniment susţin spectacole în unităţi, I gres ; IS
din viaţa colectivelor de vara la zonele de agre 1 reţul forum al comuniştilor 21.00 l.a
22.00 O zi
oameni ai muncii din uni ment, sau în afara judeţu români cu cele mai mer; Moment i
tăţile oraşului. lui, alte forţe artistice nu realizări. Aceasta este op turnă m
Inaugurată în decembrie pot încă reprezenta oraşul ţiunea lor dc inima şi su 21.00 llui
anul trecut, „Săptămîna la un nivel competitiv. A- l flet ca Io Congresul al
educaţiei materialist-ştiin- cest lucru va fi posibil de ) Esr-'vm
ţifice", cum ne spuneau sigur, atunci cînd va e- \ XlV-lea, cel mai iubit şi
activiştii culturali sime- xista un Centru de cultu stimat fiu al naţiunii, cel I|]IN
rioni, s-a bucurat de o lar ră şi creaţie „Cîntarea \ care a inlţiot şi această
gă audienţă şi a avut efec României", care să coordo \ nouă ctitorie pentru Româ
tul scontat în rîndul par neze manifestările atît în \ nic OK V A .
(Pai
ticipanţilor. plan tehnico-ştiinţific cît şi nia socialistă, tovarăşul IlA: Via
Anul acesta a fost bogat artistic şi să găzduiască în \ Nieolae Ceauşescu, să fie (Modern
(Modern
în evenimente politice de bune condiţii spectacolele \ reales in funcţia supremă hat, alt fi
o deosebită importanţă formaţiilor proprii, dar şi \ de secretar general al (Flacăra)
pentru poporul nostru, <jle ale unor prestigioase co Partidului Comunist Român Rocky i
fiind marcate şi la Sime- lective din viaţa culturală \ şi Mirab
ria prin manifestări de a ţării. Acest fapt va con \ — chezăşia înaintării pa rie **
profund fior patriotic. Ma feri vieţii spirituale sime \ triei noastre pe drumul t* 1 is)
nifestările cunosc în aceas riene noi valenţe şi un ri Marcel Suciu, Viorel .furca, un excavatorist «Ic elită la progresului, civilizaţiei şi LUi r.’Nl:
mare adî
tă perioadă de puternică dicat nivel calitativ, iar ac \ dc la canal. „Kilometrul Jiunedorcan" al Canalului Dună
emulaţie spirituală, pre ţiunilor organizate eficien s re — lîucureştl. bunăstării, spre comunism. t VULCAN (i
mare
mergătoare Congresului al ţă. NK.A : N
PKTHJL/
VA%WZA > .V.W.’A»,WJ'AW.W.V/'A»AW/AXV.WZA V.W.V/r.V.W.'A'.VAW.V.VA'.VAWZZ.-.W.V.-.V
răsit (Mt
în oraşul Ilaţog, primul unde sini identificate re MOAŞA :
popas l-am făcut la pri Acţiuni eficiente pentru colectarea şi recireuitarea materialelor surse importante. (MuncJlo
Pisica î.ş
mărie. „Este ştiut — ne-a Am mai consemnat exis le (Retez
declarat tovarăşul Gheor- tenţa unor „stocuri" de trecerea
glxe Popcscu, vicepreşedin mai bune. Trebuie ca toa lorificarea materialelor re tecţie, şi tot ce este ne la Întreprinderile de ber* fier vechi pe traseul OKAŞTI1
te al Biroului executiv a) te centralele, toate jude folosibile Haţeg am con cesar pentru ca activitatea şi de prelucrare a fructe C.F.R. Subcetate — Baru, lui de pu
consiliului popular oră ţele să se angajeze serios semnat, în ziua raidului nos să se desfăşoare în mod lor — care vehiculează în depozitul cen'ral, pe nul dinţi
şenesc — că organelor lo in realizarea programelor tru o vie animaţie. Cîteva u- corespunzător. După cum foarte multe sticle —, ci diferite platforme ale bri căra); ti
cale ale puterii şi admi stabilite". Noi, cei din tilaje se aflau în mişcare, se vede, în curtea noastră şi prin colectarea de la găzilor şi în autobaza din Expediţia
cultură
nistraţiei de stat le revin Haţeg, am căutat să ma nu mai sînt multe de populaţie. Pînă acum avem cadrul A.C.II. Rîu Mare-
tarea
Hc
sarcini deosebite in ce pri terializăm cît mai eficient gata să iasă pe poarta făcut şi trebuie să dăm o circa 7 tone de cioburi Retezat, la sectorul mi ŢEG : C
veşte recuperarea şi valo aceste sarcini şi să punem unităţii, iar în caroseria mînă de sprijin La Petro de sticlă colectate de la nier Boiţa—Haţeg ş.a. ne în ac
rificarea tuturor materiale la dispoziţia economiei unei maşini se puteau ob şani". populaţia oraşului şi a Deşi cele mai multe for BRAZI: :
lor refolosibile. Pentru a naţionale însemnate canti comunelor care aparţin do ţe aie centrului din Haţeg Petrecere
marca importanţa acestei tăţi de materii prime. centrul nostru. De mare au plecat în ziua docu cultură
însemnătate
activităţi, aş dori să rea De pildă, la fier vechi, Fierul vechi - colectat, sortat, expediat operativ oţeliriilor I sînt punctele mentării noastre La Petro tarea Ho
mintesc faptul că secreta din cele 300 tone cît de colectare... şani, activitatea de recu HI A: Ale
rul general al partidului, avem în planul anual, am — Există şi la comune perare de aici nu a înce (Mureşul)
(Lumina)
t o v a r ă ş u l Nieolae colectat şi predat 280 to serva diferite unelte spe — Cum a acţionat colec astfel de puncte ? tat. în jurul orei 12, pe
Ceauşescu, a atras de ne. De mare eficienţă, în cifice prelucrării fierului tivul centrului din Haţeg — Da. La Traian, Rîu de cîntarul-platformă de la
nenumărate ori atenţia acest sens, sînt acţiunile vechi. „O formaţie com pentru îndeplinirea sarci Mori, Bo.şorod, Bretea intrare a „parcat" o remor
asupra necesităţii recupe organizate pe cartiere, cu pletă de lucru, împreună nilor ce i-au revenit in Română, Sîntămăria Orlea că încărcată cu fier vechi.
rării şi refolosirii mate sprijinul deputaţilor şi cu mine — ne-a explicat perioada care a trecut ş.a. există puncte de co „Este cea dc-a doua re CBN. *SSS&Ş
rialelor, a subansamblelor asociaţiilor de locatari”. tovarăşul Cornel Diconi, din acest an ? lectare cu o contribuţie morcă pe care o adus
şi pieselor. „Acestea — Am mai notat că in şeful centrului —• ne de — Ne prezentăm cu un astăzi — ne spune meca ...nlru
sublinia conducătorul parti oraşul Haţeg funcţionează plasăm pentru o perioa bilanţ pozitiv la majori însemnată la reintroduce nicul Tiberiu Marinescu. fl In ge
dului şi statului nostru — două puncte-model pentru dă de timp la subunitatea tatea sortimentelor. Au fost rea în circuitul economie Muncesc la S.M.A. Haţeg. cerul var
cădea pic
au o pondere importantă colectarea oricăror ma din Petroşani a între recuperate şi predate în a valorilor incorporate în Pînă la sfîrşitul schim şi caracte
în asigurarea bazei tch- teriale refolosibile. Pen prinderii noastre pentru a plus 786 tone de oţel, 86 materialele refolosibile. bului voi mai transporta ales in p
nico-mafcriale şi trebuie tru o cunoaştere mal sprijini activitatea de re tone de fontă, 1,1 tone do Profit de acest dialog pen încă două remorci de zonei. V
să asigurăm creşterea, exactă, iată şi adresa cuperare a materialelor, cupru, 1,9 tone de plumb, tru a cere sprijin din jenţi, blocuri motor spar predomin
sud-vest.
chiar peste prevederile punctelor respective do cu precădere a fierului 1,4 tone de textile ş.a. Aţ partea consiliilor populare te, diferite axe şi alte re minime
planului, a recuperării şi colectare: unul este pe vechi atît de necesar oţe- comunale în vederea în pere vechi din fontă. Avem între D ş
mas
cele
refolosirii tuturor acestor str. Aurel Vlaicu, nr. 6, vrea să mai arăt că, la resurse şi vrem să ie 21 de gra
surse, o dată cu elabo iar celălalt pe str. Cloşca, lăriilor hunedorene. Ple capitolul cioburi de sticlă, fiinţării unor puncte de valorificăm cum se cu de servic
rarea de tehnologii co n r. 25. căm cu utilajele şi unel la noi se realizează peste colectare la Sarmizegetusa, vine!" roseu).
respunzătoare pentru fo în incinta Centrului tele necesare, cu combusti 80 la sută din planul ju Bara, Pui, Sălaş. Densuş
losirea lor eu rezultate eît pentru recuperarea şi va bilul, materialele de pro deţului. Şi nu numai de şi Răehitova — localităţi M A R I N NEGOIŢA