Page 101 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 101
„Aşa cum se subliniază în Programul—Directivă, producţia-
marfâ industrială urmează să crească cu 30—35 la sută, dar este
necesar să avem în vedere că, în cadrul dezbaterilor în partid şi cu
întregul popor, s-a subliniat că este necesar să considerăm acest
spor ca minim — şi trebuie să acţionăm pentru o creştere mai ac
centuată a producţiei industriale pe baza dezvoliăr’i intensive şi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al a valorificării superioare a materiilor prime şi materialelor, a muncii
poporului nostru".
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XLI, nr. 9 962 MIERCURI, 29 NOIEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani
Hotărîrile Congresului al XîV-lea al P. C. R. -
însufletitor de acţiune al întregului popor
/
Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — Schele înălţate spre noi
amplă analiză ştiinţifică, vast program pentru construcţia \ Succese în \
împliniri socialiste
socialismului şi comunismului în ţara noastră întrecerea
Comuniştii, toţi oamenii voltate şi trecerea la în
socialistă muncii din brigăzile între făptuirea visului de aur ai
Etapele făuririi socialismului în România - prinderii antrepriză pentru omenirii — comunismul.
construcţii şi reparaţii side
Congresul marilor victoriI
i „Patriei — mai mult) rurgice Hunedoara, dezbat te socialiste a prilejuit con
un proces revoluţionar continuu, dialectic cărbune !" — meinic, în aceste zile, tezele, structorilor '■ hunedoreni re
ideile şi orientările de ex
memorarea înfăptuirilor gran
o chemare onorată cepţională însemnătate cu dioase pe care numai socia
Subliniind că făurirea so săracă, slab dezvoltată, la August 1944 - 30 Decem prin fapte prinse in magistralul Raport lismul Ic-a făcut posibile şl
cialismului este o cerinţă le care s-au adăugat şi dis brie 1947, în care au fost prezentat Congresului al in acest colţ de ţară, îm
gică a dezvoltării societăţii trugerile provocate de ulti îndeplinite obiectivele re Oamenii muncii de Ia XlV-lea de secretarul gene pliniri la care am contri
româneşti, tovarăşul Nicolae mul război mondial. In a- voluţiei popular-democratice. întreprinderea minieră ral al partidului, tovarăşul buit şi noi, cu ascuţimea
Ceauşescu, în Raportul pre ceste condiţii, clasa munci In această perioadă, Româ ţ I.onca, avîndu-i în frun- \ Nicolae Ceauşescu, ctitorul minţilor şi forţa braţelor
zentat în fa}a marelui fo toare, în alianţă cu ţărăni nia a participat cu toate for t te pe comunişti, s-au l de geniu al României soda-, noastre. Avem tot dreptul
rum democratic al comu mea şi intelectualitatea, în ţele la războiul antifascist ' mobilizat exemplar, ? liste moderne, Erou intre să lim mindri de ceea ce
niştilor, reliefează cu rigoa frunte cu Partidul Comunist pînă la înfrîngerea Germa \ sporindu-şi eforturile 1 eroii neamului, personalita am înălţat frumos şi durabil
re ştiinţifică principalele e- Român, şi-a asumat înalta niei hitleriste. La 6 martie l pentru a obţine noi şi ^ te marcantă a vieţii politice in anii luminoşi care au ur
tape ale grandiosului pro misiune de a edifica cea 1945 a fost instaurat guver | importante realizări în i internaţionale, comunistul mat istoricului August 1944
ces revoluţionar de edifica mai dreaptă dintre orîndui- nul democratic, muncitoresc- 1 producţie — omagiu de ţ înflăcărat care, de aproape şi, mai cu seamă, in peri
re a noii orînduiri în patria rile cunoscute în istorie - ţărănesc, iar la 30 Decembrie ţ faptă revoluţionară adus ^ şase decenii, îşi dedică im oada de prefaceri înnoitoa
noastră. societatea socialistă şi co 1947 a fost abolită monar i măreţului forum al co- l presionanta sa capacitate re fără precedent în isto
Timp de mai multe secole munistă. hia şi proclamată Republi ' muniştilor români. / de gîndire şi acţiune revo ria multimilenară a patriei,
- arată secretarul general In concepţia partidului ca. Anul 1948 a marcat tre \ Pînă în dimineaţa 1 luţionară binelui şi fericirii in „ E p o c a Nicolae
al partidului - poporul nos nostru, a tovarăşului Nicolae cerea la a doua etapă - e- l zilei de ieri, 28 noiem- ţ întregului nostru popor, înăl
tru a suferit, sub diferite Ceauşescu - cum se relevă fapa revoluţiei socialiste. 1 bric, din abatajele a- i ţării patriei pe noi culmi de Ceauşescu". Chipul de as
forme, dominaţia imperiilor în Raportul prezentat la Crearea partidului unic al 1 ccstci unităţi miniere ' progres şi civilizaţie. De u- tăzi al municipiului Hune
străine care i-a frînat dez Congres şi în Expunerea la clasei muncitoare, în februa (j fruntaşe din Valea Jiu- ţ nanim' interes se bucură şl doara, diversitatea şi forţa
voltarea social-istorică, fiind Plenara lărgită a C.C. al rie 1948, a asigurat forţa t lui au fost extrase su- l celelalte documente adop unităţilor sale economice
obligat să plătească zeci de P.C.R. din 24-25 octombrie politică conducătoare a po ' plimentar planului lu- / tate de măreţul forum al co
miliarde lei aur drept tribut. a.c. „Cu privire la proble porului pe calea socialismu ţ nii în curs 1 700 tone 1 muniştilor români, care ja GHEORGHE SGONDEA,
După formarea statului na mele socialismului, ale acti lui. In iunie 1948 au fost na l de cărbune, cantitate i lonează cu deosebită clari maistru constructor.
ţional român, timp de aproa vităţii ideologice, politico- ţionalizate principalele mij care se adaugă plusu-! tate drumul pe care îl avem Brigada nr. 61 a
pe un secol, capitalul şi mo educative, de dezvoltare a loace de producţie, act re ) lui pe 10 luni, de 22 700 1 de parcurs în continuare I.A.C.R.S. Hunedoara
nopolurile străine au pus conştiinţei revoluţionare, de voluţionar prin care a fost i tone. Pentru contribuţia ţ pentru edificarea societăţii
mîna pe principalele bogă formare a omului nou, con lichidată proprietatea bur- ! deosebită adusă la ob- 1 (Continuare în pag. a 2-a)
ţii ale ţării şi ie-au exploa structor conştient al socia ghezo-moşierească, exploa ţ ţinerea acestor rezul- ' socialiste multilateral dez
tat nemilos în folosul lor. lismului şi comunismului în tarea omului de către om 1 tate ing. Viorel Boantă, 1
Numai între cele două răz România" - adoptat de re şi s-au pus bazele dezvoltării * directorul minei, re- / Obţinerea de beneficii-deziderat
boaie mondiale, acestea au centul forum comunist ca industriei socialiste şi a ce \ marca brigăzile con-1
jefuit poporul român de cir program privind activitatea lorlalte sectoare de activi l duse de Grigorc IVIîn- î
ca 100 miliarde dolari. Aşa ideologică şi politico-educa- tate. In 1962 s-a încheiat } druţ, Anton Florea, i al întregii activităţi a cooperativei
se explică de ce, în anul tivă a partidului - în fău procesul de cooperativizare 1 Gheorghe Lipşa, Ion )
înfăptuirii revoluţiei de eli rirea socialismului, poporul a agriculturii, care a marcat 1 Boteanu — din secto- / agricole
berare socială şi naţională, nostru a parcurs mai multe trecerea ţărănimii pe calea i_ rul IV, Cornel Ţîr, 1
antifascistă şi antiimperia- etape. Prima dintre acestea V Gheorghe Poenar, Ilie ţ
listă, România era o ţară este cea cuprinsă între 23 (Continuare în pag. a 2-a) i Mihoc — din sectorul 1 Din magistralul Raport niturilor membrilor coope
I I, coordonate de sing. / prezentat la Congresul al ratori.
Petru Nemeş şi, res- ţ XlV-lea de secretarul ge Un accent deosebit pu
pcctiv, ing. Daniel Dioa- i neral al partidului, tova nem pe folosirea cu ran
ne. i răşul Nicolae Ceauşescu, dament ridicat a pămîn-
se desprinde cu claritate tului, asigurînd an de an
Productivitate necesitatea ca în fiecare fertilizarea unor însemna
unitate agricolă să fie va te suprafeţe cu îngrăşă
sporită prin lorificate cu eficienţă ri minte organice, utilizarea
unor seminţe cu caracte
mecanizare dicată toate rezervele e- ristici biologice superioa
xistente pentru creşterea
După o pregătire in- j producţiei agricole. înfăp re, respectarea tehnologii
tensă, judicioasă, a fa- 1 tuite neabătut obiectivele lor şi densităţilor stabilite
bricaţiei şi sedevistieii, ţ noii revoluţii agrare şi a- pentru fiecare cultură. în
pe linia mecanizată de i sectorul zootehnic, care a-
turnare a întreprinderii ' plicate cu consecvenţă cum cuprinde peste 800
de piese de schimb şi \ principiile autoconducerii. bovine, urmărim. în aceas
reparaţii utilaj minier t autogestiunii şi autofinan tă perioadă, gospodărirea
I .• Deva s-au realizat su- ţării. în scopul transpune judicioasă a furajelor, res
1 plimentar, în această i rii în viaţă a unor aseme pectarea programului de
l lună, 50 tone de blin- | nea deziderate, lucrătorii lucru în fermă, obţinerea
■ daje destinate morilor i ogoarelor de la C.A.P. unui indice ridicat de na
de măcinare a minereu- J Cristur se preocupă cu talitate.
rilor. Noua linie de \ răspundere de valorifica O importantă resursă de
turnare confirmă în a- l
.• cest fel creşterile în- / rea în condiţii tot mai venituri ce contribuie Ia
ţ semnate ale productivi- ) bune a posibilităţilor ce echilibrarea situaţiei fi
î taţii muncii la opera- i le avem pentru creşterea nanciare a unităţii noastre
? ţia de turnare, compa- i producţiei şi livrărilor la
1 rativ cu metoda clasică, 1 fondul de stat, în scopul
ţ permiţînd, totodată, tre- \ întăririi proprietăţii coo GRAŢIELA TÂRAPOANCA,
cerca la executarea în I peratiste, ca temelie sigu contabil şef
\ ■ serie a numeroase re- al C.A.P. Cristur
îoan Huh, mereu Intre participanţii cu buno rezultate la concursurile pe meserii, ră a consolidării econo-
r&nîne printre fruntaşii ia întrecerea socialistă la nivelul secţiei reparaţii a I.F.S.R.U.IVI. ţ pere şi piese de schimb. )
mico-n’-ganizatorioe n uni
Deva. Foto NICOLAE GHEORGHIU
tăţii şi de ridicare a ve (Continuare în pag. a 2-a)
