Page 106 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 106
Pact 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 963
© 19,01
19,30 Coi
tea - Coi
victorii
v
I?; i Agi
nească
Programu
doptat d<
al comun
o 20,05 (
fria şi pc
Ţara în <
lui al XI'
r 20,50
slav; B
Sad ® 21
(Urmare din pag. 1) giu - rambursarea în între Sarcinile tot mai comple (Urmare din pag. 1) strădaniile, toate acţiunile şirilor din producţie a u-
gime a datoriei externe, pen xe izvorîte din hotârîrile muncii organizatorice şi nor capacităţi cu intrarea rial: „Ex
Radu Bel
cial-poiitice, dezvoltarea de tru prima dată în îndelun Congresului al XlV-lea al Asemenea întregului po politico-educative din în In exploatare a altora este ghe Dini
mocratei muncitoreşti-revo- gata sa istorie România ne- partidului, determinate de por, şi minerii de la Lu- treprindere. Comitetul nos o permanenţă a muncii ragiu, C
luţionare, creşterea rolului maiplătind nimănui tribut, înaintarea societăţii româ peni aprobă deplin docu tru de partid, consiliul noastre, pe care o vom ac Jean Cor
statului, afirmarea partidului devenind cu adevărat inde neşti spre fazele superioare mentele istori.ee adoptate oamenilor muncii, comite centua şi perfecţiona în ge Motoi
ca forjă politică conducătoa pendentă, atît economic, cît ale societafii socialiste mul de Congresul al XlV-lea tul sindicatului îşi con continuare. Aş menţiona triu, Colc
re, centru vital al najiunii, şi politic. tilateral dezvoltate cer în al partidului şi au trecut centrează cu perseverenţă că la acest capitol avem ga Oltca
dezvoltarea ştiinţei, învăţă- Asemenea întregii }ări, ju tărirea în continuare a acti la materializarea lor ne activitatea în direcţia mo unele rezultate pozitive, rin Piersi
mîntului şi culturii ş.a, deţul Hunedoara a cunoscut vităţii teoretico-ideologice şi abătută în întreaga activi bilizării colectivului la în respectiv un plus de 300 conu, Cc;
Infr-o perioadă istorică re în anii eroici ai „Epocii politîco-organizatorice a or tate productivă. Din ma deplinirea sai'cinilor de ml la lucrările de deschi Mircca
lativ scurtă, România s-a Nicolae Ceauşescu" profun ganelor şi organizaţiilor de gistralul Raport prezentat plan, creării condiţiilor co deri şi de 1500 ml la cele Cioranu.
transformat într-o Jară in- de transformări înnoitoare, partid, perfecţionarea ne Congresului de iubitul con respunzătoare desfăşurării de pregătiri, în perioada te o 21,5
dustrial-agrară, obţinînd re împliniri fără precedent. Va contenită a stilului si meto ducător de partid şi de fluente şi eficiente a pro care a trecut din an.
zultate remarcabile în întrea loarea fondurilor fixe a spo delor de muncă, promovarea stat, Minerul de Onoare ducţiei. Conştienţi de sarcinile
ga dezvoltare economico- rit de cinci ori, producfia a- spiritului revoluţionar, a al ţării, tovarăşul Nicolae Pe plan tehnic, sîntem importante, tot mai mari
socială. La sfîrşitul actua gricolă de 2,9 ori, desface luptei împotriva vechiului, a Ceauşescu — a cărui re Îiî faza reciclării a două care ne revin în 1990, în
lului cincinal, industria pa rile de mărfuri s-au triplat, rutinei şi afirmarea consec alegere în suprema func complexe mecanizate de întregul cincinal viitor, de
triei va fi de 145 de ori mai iar retribufia medie lunară ventă a noului, a tot ce este ţie de secretar general al susţinere şi tăiere a căr rivate din documentele şi SELECŢI
mare decît în 1945, din care a sporit de 2,8 ori. Au fost valoros, înaintat. îndeplini partidului ne-a umplut bunelui în sectorul III şi hotârîrile celui de-al XIV- GRAMUL
progrumul
de 128 de ori realizată du puse în funcţiune 2 388 obiec rea în cele mai bune con inimile de bucurie şi mîn- a altuia în sectorul IV, lea Congres al partidului, Sfatul in.
pă cel de-al IX-lea Con tive, din care 568 capaci diţii a importantelor obiecti drie patriotică — am re care vor intra în funcţiu minerii din Lupeni se an Revista pi
inc
Herul
gres al partidului. Agricul tăţi de producfie, s-au creat ve din minerit, siderurgie, ţinut că „O atenţie deose ne în ianuarie 1990, astfel gajează să le îndeplineas Ruletln <1<
tura a cunoscut o creştere 67 000 noi locuri de muncă energetică, investiţii, con bită va trebui să sc acor îneît, din prima lună a a- că întocmai, să crească an Riispundeii
însemnată a producjiei - de şi au fost construite 106 000 strucţii şi agricultură presu de lărgirii mai puternice nului viitor, să putem rea de an producţiile de căr lor- M" v
peste 10 ori faţă de 1945 - apartamente şi case noi. pune implicarea activă, cu a bazei proprii de materii liza o producţie de 7000 bune cocsificabil — hra 10,
10,3. „Part
din care de mai bine de 6 „Fără hotârîrile Congre întreaga răspundere, într-un prime şi resurselor ener tone de cărbune în subte nă indispensabilă a side ile slavă",
ori după 1965, în acest on sului al IX-lca al partidului, climat de ordine şi discipli getice, exploatării cu ran ran. rurgiei —, sporindu-şi ast lujionare;
realizînd cea mai mare pro - se subliniază în Raportul nă, a tuturor organelor de damente sporite a substan De fapt, preocuparea fel contribuţia la dezvol tate; ti,
ducţie de cereale din isto prezentat de tovarăşul partid, a fiecărui comunist ţelor utile din zăcăminte". pentru asigurarea în timp tarea neîncetată a bazei ştiri; 11,03
(ră; 11,35
ria României - 60 milioane Nicolae Ceauşescu Congre şi om al muncii din judeţul Acestor imperative ma optim a liniei de front ac proprii de materii prime zică uşonri
tone. De asemenea, după sului al XlV-lea - fără aceas nostru. jore le subordonăm toate tive, pentru corelarea ie a ţării. dc şUrl; 1
Congresul al IX-lea al parti tă nouă orientare revoluţio coI-.J„l X.v
decenii
de
dului, fondurile fixe înregis nară, care presupune apli reje". Cin!
trează o creştere de peste carea fermă a principiilor 1 ; 12,10 Din i
nosti
rului
19 ori, au fost realizate 9 650 socialismului în toate dome ) Succese în întrecerea socialistă l la 3 ; 1!
capacităţi de producţie, spo niile de activitate, nu am fi 1 mleră radi
ruri însemnate cunoscînd in putut obţine marile realizări *1 Ritmuri avansate la pereto „I
vestiţiile, venitul naţional, pe care Ic avem astăzi, nu lucrările feroviare J ciut" de <
drino;
15,4
exportul etc. am fi putut înfăptui cu suc \ De la începutul acestui la tronsonul INIerişor — J române; i
in luna martie a acestui ces socialismul şi trece la t an, activitatea colcctivu- Baniţa, ultimul din ani- ţ nai; 10,15
on, poporul român a înre făurirea societăţii socialiste lui Antreprizei de con- pla şi importanta lucrare l 10,45 Metal
17.00 Radi
gistrat un succes de presti multilateral dezvoltate !". i strucţii căi ferate Pe- de realizare şi clectrifi- ) mică; 17,31
^ trosani s-a desfăşurat în care a căii ferate duble ' XlV-lcn a
i ritmuri susţinute, fiind Simeria—Petroşani. I Congresul
Congresul
' înregistrate depăşiri de Angajainentui construc- I rii socialis
Obţinerea unor producţii mari ţ plan la principalii indica- (orilor este ca pînă la 1 triotiee,
tori.
In
i
1H,00 Orele
desfă- cea de a 42-a aniversare ţ
zilele
zi într-o
, şurării l u c r ă r i l o r a proclamării Republicii 1 meni poet
si stabile - obiectiv esenţial i Congresului al XIV- să termine lucrările de I 21.00 Iîulet
turnă urni
9
»
a
\
^ lea al partidului, oamc- consolidare
zidurilor
t nii muncii dc aici au dc sprijin, podurile şi po- i
al muncii cooperatorilor ' raportat finalizarea tron- dcţelc, astfel îneît obicc- i -vasm
\ sonului dc cale ferată tivul să poată fi predat 1
(Urmare din pag. 1) Intrucît unitatea noas l dublu electrificată I\Ie- integral, anul viitor, la \
tră dispune de o bună ba Scoţia" îmbutoliere a între prinderii de berc Haţeg. tn ' rişor — Crivadea, forţele termenul planificat — 1 deva :
Viile de acţiune pentru în ză tehnico-materială şi de această zonă se efectuează ultimul control al sticlelor dc i fiind concentrate acum trimestrul al Jl-Iea. / Ticlc (Pai
DOARA: I
făptuirea obiectivelor noii o experienţă valoroasă în bere înainte de aşezarea în ambalajele pentru transport. dem — A)
revoluţii agrare. privinţa utilizării eficiente lui de puş
Experienţa unităţii noas a acesteia, organizaţia de U); Ultima
tre a reliefat cu pregnanţă partid şi consiliul de con Educăm tînăra generaţie in spiritul tradiţiilor revoluţionare ale herezadel
TROŞANI:
faptul că obţinerea unor ducere au stabilit o scrie ring): Căi
producţii sigure şi stabile de măsuri politico-organi- tică (7 Noi
la toate culturile este ho zatorice şi tehnice menite poporului român, cultivînd sentimentele patriotice şi dragostea de patrie gois Villon
LUPENI:
tărî tor condiţionată de să asigure sporirea în con I-II (Cultul
modul cum folosim pămîn- tinuare a producţiilor la Maria şi :
LO
fărui);
tul, de acţiunile pe care hectar şi în sectorul zoo Reînvestirea tovarăşului structorii de mîiite ai so activitate răspund prin pectului faţă de trecutul vă rog (ii
ie întreprindem In vede tehnic. In acest scop am Nicolae Ceauşescu în su cialismului şi comunismu fapte concrete chemărilor glorios de luptă al poporu RICANl: I
rea ridicării potenţialului pregătit temeinic recolta prema funcţie de secretar lui în patria noastră, aşa lansate de secretarul ge lui nostru, am luat iniţia dina cu p
productiv al acestuia. Rea anului viitor, efectuînd a- general al partidului, de cum se menţionează şi-în neral al partidului, tova tiva ca primirile în orga BRAD: Re
na cu piti-
lizarea în anul 1989 a ce rături adînci de toamnă către cel de-al XlV-lea Raport, în spiritul tradiţii răşul Nicolae Ceauşescu, nizaţia de pionieri să se şle); GUR/
lor raai mari recolte de pe toată suprafaţa. De a- forum al comuniştilor ro lor revoluţionare ale po de la înalta tribună a ma desfăşoare in locuri de a- muri neun
ORA:
rul);
pînă acum reprezintă o semenea, pe 45 de hectare mâni, constituie pentru porului nostru, o atenţie relui forum comunist, în dîneă rezonanţă istorică, aşa rul Cardon
expresie concretă a preo din cele 110. destinate cul întregul corp didactic de deosebită acordăm cultivă cadrul cercului de dezba cum sînt Muzeul mineritu (Patria); \
cupării ce am avut-o pen turii cartofului am aplicat la Şcoala generală nr. 3 rii sentimentelor patrioti tere politică am organizat lui din Petroşani, statuia de ce am
tru aplicarea cu rigurozi îngrăşăminte organice, ac din Lupeni, ca dc altfel ce, dragostei faţă de pa studierea şi cunoaşterea lui „Decebal" din Deva, ra): CEP
Puştiul
(C<
tate a noilor tehnologii. La ţiunea urmînd să. o mai pentru toată ţara, prilejul trie, la toţi elevii şcolii istoricelor documente a- Castelul de la Hunedoara. tură şi crc
cultura cartofilor, care de realizăm pe încă 5 ha. în de a ne manifesta cele mai noastre. Conştienţi de ro doptate.de Congresul al Conştiente că avem da României")
ţine ponderea în structu acelaşi timp, pentru între fierbinţi sentimente de sti lul instructiv-educativ pe XlV-lea al partidului. De toria de a intensifica pro can(â la 1
BRAZI: D<
ra producţiei vegetale, gul efectiv de animale am mă şi dragoste faţă de se care-1 are propaganda vi asemenea, am organizat cesul instructiv-educativ pea coadi
s-au înregistrat recolte su asigurat necesarul de fu cretarul general al parti zuală în cunoaşterea mă un concurs gen ;,Cine ştie, privind formarea tinerei Noile pove
perioare, ceea ce ne-a per raje şi acordăm atenţie dului, adeziunea deplină reţelor împliniri socialiste, cîştigă” în care cei mai generaţii, cu un vast ori rezadei. I-
ILIA: Joc :
mis să livrăm o cantitate permanentă bunei îngri la acest act, cu profunde a istoricelor documente a- bine pregătiţi, din punct zont de cultură generală mina).
de sămînţă cu aproape 20 jiri şi hrănirii animalelor. implicaţii istorice, prin doptate de cel de-al XIV- de vedere politico-ideolo- şi o înaintată conştiinţă
ia sută mai mare faţă de Măreţul act istoric în care poporul nostru a op lea Congres al partidului, gic, s-au dovedit a fi ele revoluţionară, toate cadre
prevederile planului. făptuit de Congresul al tat pentru înaintarea ne am reactualizat panourile vii clasei a VlII-a A. le didactice se angajează
Rezultate notabile am XlV-lea prin realege abătută a României pe ca care prezintă, în cifre şi Măsura sentimentelor
•fobîndit şi în dezvoltarea rea tovarăşului Nicolae lea socialismului şi comu imagini elocvente, gran patriotice care-i animă pe să nu precupeţească nici
Pentru
sectorului zootehnic, înde Ceauşescu în suprema nismului. dioasele realizări, precum elevii şcolii noastre a fost un efort pentru formarea va fi fi'um a
plinind integral planul a- funcţie de secretar gene Magistralul Raport pre şt obiectivele economico- dată, în aceste zile, de pro omului nou, constructor geroasă no;
nual la efectivul de bovi ral al partidului ne dă cer zentat de secretarul nos sociale ale viitoarei etape gramele artistice susţinu conştient al socialismului neaţa. Cei
ne — 900 capete — şi de- titudinea că programele de tru general, în faţa între de dezvoltare pe care o va te de ei la grădiniţele nr. şi comunismului în patria mult senin
sufla Sn gc
păşindu-1 cu 70 de capete edificare a societăţii socia gii ţări, conţine teze şi idei parcurge ţara noastră, în 1, 7 şi 8 din oraş, pe care noastră, liberă, suverană rat, eu Int
la ovine. O dată cu spo liste multilateral dezvolta de o deosebită valoare vederea atingerii unor noi le patronăm, cu ocazia şi independentă. eătoare de
rirea producţiilor şi livră te şi înaintare a Româ teoretică şi practică, ce culmi de progres şi civili primirii în rîndurile orga din sectorul
nizaţiei „Şoimii patriei" a
3
zaţie.
peraturile
rilor la stat, s-a dezvoltat niei spre comunism vor fi vor jalona o perioadă în copiilor din grupa mijlo Inv. OLGA CACEU, cuprinse tn
permanent avuţia obşteas neabătut transpuse în via delungată activitatea noas în această perioadă de cie. secretarul şi minus
sole
maxim
că a unităţii, care acum ţă, spre binele şi prosperi tră viitoare. Avînd nobila puternică efervescenţă po organizaţiei de partid 4 şi plus u
este de peste 11 milioane tatea întregului nostru po misiune de a educa şi for litică, în care oamenii mun Pe linia cultivării în rin- de la Şcoala generală
iei. por. ma tînăra generaţie, con cii din toate domeniile de ( i f t l tinerei generaţii, a res nr, 3 Lupeni