Page 14 - Drumul_socialismului_1989_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9941

Vatră de eroi Gînd pentru ţară J

Ni-i gîndul împlinirii mai ager, mai curat, ţ
Venim dinspre izvoare, pe noile făgaşe
In marea Epopee bogată in victorii; ţ
AJo Canalelor ee scaldă-ntinsul gliei, « 13,0
Umăr la umăr cu Marele Bărbat i
Şi dinspre şalele care devin oraşe, Păşim cu fruntea sus, prin iile dc istorii- j La sfîrşil
* Toam
Adăugind noi stele pc harta României. ’* Mclod
Acelaşi ţel şi-nceeaşi voinţă milenară ţ
Zidirile înalte nc sînt a noastră fală Nc-a unit la greu şi n-am dat înapoi, ţ-Sate.
efi * Tin
Prin fulgerarea timpului măreţ, Gu braţele şi mintea am construit o ţară 1 muzică i
O nouă Dîmboviţă şi-o nouă Capitală Carc-şi trăieşte vîrsta prin jertfe de eroi. ţ nc anim
Itenaşte-acum sub cer dc Voroneţ. Cinstind mereu prin muncă al timpului S lirice *
tezaur ţ fcca dc
poezia noastră, in proza şl In toate c un suflet, şi-o inimă fierbinte Ni-i numele renume ca şi un viu ecou, 1 dansului
Mesajul teatrul nostru, fără formalism Ce a făcut din ţară, o vatră de croi, Cu gîndul şi cu fapta, o Epocă de Aur Autograf
Mihacla
şi festiv ism, nu pe ocolite, cl
in spirit revoluţionar, atunci Trăiască România şs-al ţării Preşedinte, Noi construim alături, de marele erou. 1 14,45 So
al creaţiei noastre cînd este cazul să polemi­ Făuritorul vremurilor noi. tON TAGÎRŢĂ S că « 1
program
zăm cu manifestările retro­
grade, ori cu tendinţele străi­ Icjurnal
In magistrala Expunere a gresiste, de trăsăturile in­ ne socialismului, ştiut fiind şi fără ■
secretarului general al parti­ destructibile, definitorii ale că un cuvînt poate avea, po­ Arta plastică amatoare — contribuţie fă ® 19
dului, tovarăşul Nicolae poporului nostru. Eu cred că tenţat de o înaltă simţire sub roşi
Ceauşescu, la Plenara lăr­ aceasta înseamnă inclusiv o artistică, patriotică, tălşu! u- Steaua I
gită a C.C. al P.C.R. din preocupare ardentă, perma­ nul bisturiu. importantă la creşterea gradului de siune coi
24-25 octombrie a.c., primi­ nentă pentru frumuseţea, pen­ Putem afirma, cu deplină uşoară
tă cu viu şi îndreptăţit inte­ tru expresivitatea limbajului, îndreptăţire, că orientările cultură al oamenilor muncii fistic <
res de întreaga ţară, o aten­ deoarece tezaurul limbii ro­ fundamentale reieşite din poştă. I
ţie deosebită se acordă lo­ mâne este unul din cele mai Expunerea secretarului gene­ diouritoi
cului şi rolului educativ al bogate ale lumii, ral ol partidului, tovarăşul Magistrala Expunere a rene, Tiberiu Balazs, Florin conştiinţei artistice, com­ 22,20 Te
creaţiei artistice, în acest Ideca unei poezii, proze Nicolae Ceauşescu, Io Ple­ t o v a r ă ş u l u i Nicolae Poantă, Aurel Radi şi Ma­ ponentă esenţială a con­ Incbidcr
stadiu de dezvoltare econo- combative, adine angajate nara lărgită a C.C. al P.C.R. Scauşcscu la recenta Ple­ rinei J'ixlei, amplasate ală­ ştiinţei noi, revoluţionare.
mico-socială a patriei şi in în problematica vastă o con­ din 24-25 octombrie a.c., nară lărgită a 6.6. al P.G.R. turi de cele create anul Aşteptând cu interes ex­
perioada următoare. Impe­ temporaneităţii, care să pro­ constituie un ompki program din 24—25 octombrie a.c., trecut, întregesc expoziţia poziţia pe oare participan­
rativul mereu viu a! oricărui moveze cefe mai scumpe ce jalonează întreaga noas­ — mobilizator program, ca­ în aer liber, care se poate ţii la tabără o vor organiza
adevărat scriitor - de a se Idealuri ale omului, va con­ tră activitate viitoare. Trebuie ro jalonează întreaga acti­ transforma intr-un monu­ la Centrul do cultură şi
inspira din „sursa cea mai stitui o direcţie de acţiune să ne sporim contribuţia ta vitate ideologică, poH&ieo- mental ansamblu dacă va creaţie „Cîntarea Români­
SELEC
sigură, poporul, realităţile pentru activitatea noastră creşterea gradului de con­ educativă şi de creaţie — fi completată la următoa­ ei" — „Siderurgistul" din GKAMUI
societăţii noastre° devine o creatoare. ştiinţă revoluţionară a omu­ a fost primită cu vin inte­ rele ediţii cu alte aseme­ Hunedoara, sîntem con­ programi
lege de aur a oricăruia din­ Cred, de asemenea, cu lui nou, constructor conştient res şi deplină- aprobare do nea lucrări, care se inte­ vinşi că omagiul lor adus lluicttii
tre noi, aşa cum a hst şl sîntem datori, pentru a răs­ al socialismului şl comunis­ participanţii la tabăra ju­ grează armonios în peisaj, celor ce trudesc- la gura «Menta r;>
pentru marii noştri înaintaşi. punde sarcinilor reieşite din mului In ţara noastră. deţeană de instruire, în­ mareînd această zonă. Pei­ cuptoarelor va constitui o «te ştiri
moara
In acest spirit, mesajul li­ magistrala expunere a secre­ drumare şi creaţie a artiş­ sajul zonei pădureneşii în demonstraţie a faptului că llcvlsta
teraturii noastre nu poate II tarului general al partidului, EUGEN EVU, tilor plastici amatori orga­ care culorile incandescen­ în cetatea de foc există 11.00 Bi
11,05 Din
rupt de măreţele Idei pro­ să vorbim mai răspicat In scriitor nizată la Sinciş. te ale toamnei subjugă pri­ o mişcare de artă plastică H ,35 Mu
In spiritul direcţiilor de virea a oferit un bun pri­ demnă de luat în- seamă. B ,
acţiune trasate de secreta­ lej pentru pictorii amatori — Conştienţi de locul şi l far,
1
ai valorii acustice a cuvîn- rul general al partidului de a da măsura valorii lor rolul artei amatoare tn 13,ta) Dc
Avanpro
proces
amplul
formare
de
grandoarea
inspiraţi
şi
de
Scena şi oamenii ei tului asupra formării dum­ activităţii c u liur al -educati­ măreţia uriaşului amfitea­ a omului nou, constructor 15,15 Mi
neavoastră artistice ?
mâncase
— Ştiu eu ? E-ar putea. ve, al cărei rol determinant tru natural. conştient al socialismului fr'll-ri CU:
„Plin poezie mă regăsesc. Acela a fost debutul meu pe în creaţia maselor populare «lOjurnii
Silit eu. Pe scenă, poezia scenă, ca recitator. Poezia are menirea de a ridica Lucrările realizate de şi comunismului în patria nlc Epo­
dobîndeşte valori pe care, Ja Iul Bolintineanu, „Marii vre­ Constantin Zgâmbău, Mi- noastră — ne spunea Con­ ca Nl«
o simplă lectură, nu le In­ murilor oaspeţi", mi-o în­ necontenit nivelul de cul­ haela Dura, Daniela Flo- stantin Zgâmbău, unul din­
10,35 îl
tuieşti. Acolo, în faţa publi­ credinţase profesorul Cle­ tură, de cunoştinţe genera­ <lv. ; 17,
cului, cînd o rosteşti, simţi mente Constandin, care mă le ale tineretului, ale între­ rescu, Mărioara Anilovschi, tre principalii şi inimoşii — o ui
cu toată fiinţa emoţia, căl­ remarcase în programul u- Atti-la Ren-csik, tSsaba Bar- organizatori — calitatea va Sul» sen
dura, mesajul ei. Am jucat nui montaj literar. Gustul gului popor, de a forma tok, Cornel Burlacu, Con­ fi criteriul de bază al lu­
şi în spectacole de teatru, dar pentru poezie, pentru lectu­ conştiinţa revoluţionară a XlV-lea
toce pat
poezia, rostirea ci, mi-e mai ră In general, ini-1 deschi­ constructorilor socialismu­ stantin Găină şi alţii nu crărilor noastre, ca de alt­ nare;
aproape de inimă, de suflet. sese Învăţătoarea mea, Agla- încearcă să copieze foto­ fel şi al participării la ur­ 21.00 I.
Am găsit în colectivul de re­ ia Palamariu. Setea pentru lui, cu o poziţie fermă fa­ grafic natura, ci să o re­ mătoarea ediţie a taberei 22,0(1 Ha
citatori al Centrului munici­ lectură m-a apropiat mult de ţă de tot ce este străin creeze plastic. Dovedind o al cărei prestigiu avem Spori;
pal de cultură şi creaţie poezie. Această poezie care nlce «ie
„Cîntarea Român iei “ din ml-a conferit, mai ales in progresului,, patriotismului bună cunoaştere a compo­ ambiţia de a-1 ridica cel tc; 23,(ii
Deva un spaţiu in care poe­ ultimul deceniu, prin inter­ socialist, fericirii omului, ziţiei, beneficiind de un puţin la nivelul celor simi­ 23,10 1
zia şi-a cucerit drept de ce­ pretare, momente de adîncă independenţei ţării, lucră­ desen riguros, bine susţi­ lare organizate în ţară. Şi, 23,55—21
tate în activitatea artistică elevare spirituală, intr-un cu siguranţă, vom reuşi a- ştiri.
a acestui aşezâmint. Am cald şi emoţionant dialog eu rile de pictură şi sculptură nut de paleta cromatică,
dreptate ?" — ne întreabă şi publicul, cu oamenii pe care realizate de cei 30 de ti­ majoritatea creatorilor au eest lucru dacă vom fi la
se întreabă talentata inter­ mi i-am apropiat, Ii respect realizat lucrări de un ri­ fel de bine sprijiniţi de
pretă Carmen Ene. şl mă respectă. neri artişti plastici amatori, către conducerea combina­
Răspunsul ni l-a dat fie­ — Respect care vă înso­ toţi laureaţi ai celei de-a dicat nivel estetic.
care recital de gen al aşeză- ţeşte şi munca profesională VlI-a ediţii a Festivalului Este aceasta o expresie tului siderurgic şi mai sub­
mintuiui de cultură, fiecare CARMEN ENE aici, la Dispeceratul de ca­ stanţial de către Consiliul
spectacol omagial sau mani­ zare al Oficiului judeţean de naţional „Gîiitatea Româ­ concludentă a felului în judeţean a i sindicatelor,
festare artistică de amploa­ turism. niei" şi-au găsit sursa de care plasticienii amatori DEVA
re. Răspunsul ni l-au 'dat — V-am urmărit, Carmen înţeleg să se pregătească Comitetul de cultură şi e- nlc (l*a
titlurile de laureat pe ţară, Ene, în multe spectacole de — Mi-e dragă munca lega­ inspiraţie în izvoarele lim­ ducaţie socialistă şi de Co­ P ‘ • Vi;
cucerite de recitutorii de poezie de adîncS simţire pa­ tă de om şi pentru om. Aici, pezi ale realităţilor acestui pentru a contribui, prin ar­ mitetul judeţean al U.T.C. Icre
aloi în întrecerile fiecărei e- triotica sau de emoţionant la dispecerat, asigurăm mul­ ta lor, la educaţia estetică l Jern
diţli a Festivalului naţional lirism. Dar ne-a rămas vie te servicii oamenilor, astfel pământ a maselor, la formarea DAN CÂMPEAN bat, alt
„Cîntarea României", ca şi în amintire eleva Hceană ca cel ce ne vizitează jude­ Cele şase sculpturi „Pu­ (Flacăra
aprecierile unor reputaţi ar­ ţul să beneficieze de un se­ ritate", „Eliberare", ./Stu­ Roclcy 1
tişti profesionişti sau regi­ Carmen Ene, lnterpretînd jur cit mal plăcut. Aşadar, şi Mirat
zori, care lc-au solicitat co­ impresionant una din poe­ şi aici, şi pe scenă — un dia­ diu", „Tinereţe", „Strămoş", I ria (7
laborarea în realizarea unor ziile lui Dlmltrlc Bollntinea- log respectuos cu oamenii, CRONICA FILMULUI tori il Îs
spectacole de înaltă ţinută nu. Să fi avut, oare, influ­ pentru oameni. „Maternitate" realizate de LUPI'.Ni
interpretativă. enţă poezia acestui mentor LUCIA LICIU Ovidiu Croitoru, Iosif Fe~ mare a«l
„Sorgul roşu VULCA!
mare t
NEA :
încoronat cu „Ursul de la puterea de cuprindere a * PETRII.
nu se poate bea Imediat, că strigînd din răsputeri „Cucu­ aur" (Berlinul Occidental, unei vaste fresce sociale i răsit (ÎV
NOTE DE LECTURA trebuie să nc aŞezc şl, se s- rigu". 1988), acest film, surprinză­ cu personaje smulse din • NOASA
(Muncit
şază repede fiindcă aici lîngâ Cartea, în totalitatea el, are tor prin racordurile sale liniştea caldă o anonima- j l’isica I
„Căsuţa fermecată" tată, iar cititorii o apreciază incihate in destinul perso­ ale istoriei şi transformate ' trecerea
Eugen Dorcescu „Căsuţa fermecată", o zi tre­ farmecul şi frumuseţea aştep­ vizuale, prin înţelesurile tului de valurile tulburi | Ic (Ket<
ce ca o dipă. Savuros este şi
năzdrăvan,
se
cocoşe,nl
care
cum se cuvine. najelor, dominat de magia în embleme ale unei co- | ORA ŞTI
plimbă piin de importanţă prin lui dc p
Cartea, apărută ia Editura sim pe Andrei s-tlnd pc ge­ MIRON TIC roşului, culoare acapara­ lectivităţi care-şi apără % nul din
„Junimea", se compune dln- nunchii bunicului, dornic de curtea „Căsuţei fermecate" toare vizual şi simbolic, fiinţa. 1 căra); i
tr-un prolog şi cinci poveşti, a mai afla o poveste, pe Moş Expediţi
toate constituindu-se în pagini Clcuţă Intrebîndu-se „încotro ■ «s esfe o emoţionantă poves­ Poveste a întemeierii u- * cultură
mult gustate de cei mai mici s-o Sau" cînd a văzut că dru­ « i» a te de dragoste şi de moar­ ne! familii, poveste de dra- j tarea li
cititori. De fapt, Eugen Dor­ mul şi toată cîmpla din jur I te cu un Trlstan şl o goste pe vreme de război, I TEG :
cescu nu este la prima carte erau in stâpînlrea lupilor. Fi­ Isoldă din China anilor poveste o înfruntării deşt/- j ne în ;
de acest gen. Aşadar, cartea nalul povestirii ni-1 redă pe „Agora“ 155 BRAZI;
începe cu un prolog care ne Moş Cicuţă scăpat teafăr din '30 ai secolului nostru. nului in numele dreptului | Petrecei
aduce sub priviri, unde şi cum toate primejdiile ce-1 pîndeau. Construcţia filmului, sus­ de o exista cu demnitate * cultură
este aşezată „Căsuţa fermecată", Numărul 155 al re­ Costina — „Expoziţia ţinută de simetrii imagisti­ în memoria urmaşilor, | (arca U
In
Octavia
viselor"
adică, „în apropierea rîului şi vede „Portiţa înaintează spre ea, vistei vorbite cu pu­ Oclav Grigoreseu; Şte­ RlA: A
cum
a pădurii, spre ea, în zori, ce, respirări şi precipitări „Sorgul roşu" este o operă ’ (Mureşu
pe aice „o broscuţa nemaipo­
curge soarele roşu, peste vîr- menit de ciudată". De aici, blic din Brad „Agora" fan Popescu — poe­ poematice ale acţiunii, sur­ semnificativă nu numai | (Lumint
furile copacilor vedem riu) de la această întîlnire, se dea­ i-a avut ca invitaţi pe zie. prize şl tensionări ale dra­ pentru cinematografia cht- J
cum şerpuieşte la apus, ar­ pănă un fir frumos şl cuce­ scriitorii Dumitru Su­ maturgiei în registrul tra­ neză, ci şi pentru filmul >
gintiu dimineaţa, clar şi stră­ La reuşita numă­
veziu Ia amiază, întunecat şi ritor, un dialog din care a- san, Irimic Străuţ şî rului revistei au con­ gic, defilări maesluoa se contemporan. Ea impune l
sîugeriu în amurg". Mai de­ fiăm că frumoasa Lina se Eetrişor Ciorobea. de cadre largi şi ceremo- in circuitul internaţional o 1
preschimbase în broscuţă. Po­
parte, autorul nu uită să a- vestea „Strugurii lui Andrei" Rubricile revistei au tribuit şi „Actuali­ I- nialurl simbolice, aşazo personalitate de marcă : (
rnintească cltitbrilor, că pădu­ fost susţinute de Do­ tatea medicală", reali­ motivele tematice (drumul, regizorul Zhang Yirnon, *
rea nu e singura, aici sînt ve­ se petrece tot pe lingă „Că­ de exemplu, cu care începe născut in 1950, artist com■ | I’entri
veriţele Clotilda şi Nuni, ră- suţa fermecată" unde se află rin Crişan — „Din e- zată dc Marincla Fcier, menţlnt
o boltă de viţă, iar in curte
ţuşea Veta, vulpoiul Codilâ, spre livadă o alta. Sub bolta şi sfirşeşte povestea) într-o plex (premiul de interpre- , ceasta
ariciul Anatol, clanul Pompi- popeea rezistenţei ar­ cit şi rubricile „Tra­ ordine care racordează în- tare masculină Ia Festiva- I va fl p
din grădiniţă, In faţa casei, duceri din poeţi fran­
iiu, crăiţele Tudor. lupul Dio- bunicul şi bunica au aşezat o matei române în al timplărllo la dimensiunea iul lnternaţional de la J tal va
i
nls, Barbă-cot — piticul năz­ doilea război mon­ cezi contemporani" — mitologică a existenţei. Tokyo, 1987), talent excep va sufl.
drăvan, care e mereu lingă masă Iar sub cea din apro­ n tenslfie.
pierea livezii, au semănat şl dial"; Ionel Golcca ~ Dumitru Ciur; Revista Simionie a unui subtil ţional, aşezat de presă 40—35 k
riu. Prologul se Încheie cu in­ au plantat zarzavaturi şi, fi­
vitaţia pentru copii, de a revistelor" — Georgeta joc de oglinzi prin pendu- in „elita generaţiei o cin- ? rul sud
reşte, ca peste tot, flori. Gă­ „Recitind „Amintirile" tarea continuă între legen- cea a cineaştilor chinezi", | minime
merge spre „Căsuţa fermeca­ sim în această poveste multe lui Creangă"; Sorin Bodieiu. între l
tă" ce răsare din aceste pa­ poveţe pc caro Andrei şi ic dă şî reconstituire istorică, * cele m:
gini memorabile. Tn povesti­ însuşeşte cu atenţia copilului „Sorgul roşu" se ridică GHEORGHE POGAN j io grad
rea „întîroplare cu lupi" ii gă­ ascultător. Aflăm că mustul