Page 18 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 942 «
Pag. 2
«■p—qaaaa
PR0GRAMUL-DIRECT1VÂ Şi TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ = |* EU
r
AL PARTIDULUI - LARG DEZBĂTUTE, ÎNSUŞITE TEMEINIC
DU
Arături adinei pe toate suprafeţele planificate! lor. Teii
• 11,31
ghiozdan,
Congresul al IX-lea al Partidului Comunist In euvîntarea rostită la realizarea în timpul cel prezintă şi mecanizatorii de marea per
marea adunare populară mai scurt şi de calitate a la S.M.A. Hunedoara. Di d'vriie a :
vi “ce. E
Român - eveniment de importanţă istorică din municipiul Brăila, Zilei nă. O asemenea formaţie, rectorul staţiunii, ing. 12.25 Suh
arăturilor adînci de toam
cu
Gheorghe Viţă, aprecia că
prilejul
sărbătoririi
datorie !
recoltei, secretarul general din care au făcut parte 12 există condiţii ca lucrarea salului •
mecanizatori de la secţiile
în opera de făurire a socialismului al partidului, t o v a r ă ş u l din Deva şi Boz, remareîn- respectivă să fie terminată, 13,05 Alb
în timpul cel mai scurt în
Nicolae Ceauşescu, a che
mat oamenii muncii din du-se îndeosebi Ion Borodi, toate cooperativele agrico * Concerf
în patria noastră nergic pentru a pune în Nicolae Lupuţ, Augustin le. Se detaşează prin reali pere ale
agricultură să acţioneze e-
cununa cî
zările de pînă acum meca
Olaru, Mihăiţă Ursa, Au
valoare pe deplin întreg gustin Ţie şi alţii, a lucrat nizatorii din formaţiile ce nesc * Pa
[Urmaro din pag. 1) unic în felul său, al de cut împliniri şi realizări potenţialul marii noastre a- cu spor în zilele trecute pe deservesc C.A.P. din Boş, meni poc
mocraţiei muncitoreşti re deosebite. în răstimpul griculturi socialiste, în ve ogoarele C.A.P. Micia, din Suituri, Peştişu Mare, Alu- Românie -
iui multilateral al patriei voluţionare, care se ba celor 24 de ani trecuţi derea înfăptuirii neabătute G.U.A.S.C. Dobra, unde au niş şi Peştişu Mic. Prin hăr ră * Dese
a fost fundamentată cu zează pe transpunerea în de la Congresul al IX-lea a cerinţelor noii revoluţii dat un preţios sprijin pen nicie şi conştiinciozitate se Mari com
îndrăzneală şi înaltă vi viaţă a principiului făuri al partidului, valoarea fon agrare, a principiilor auto- tru a apropia de finalizare remarcă în mod deosebit lui * Cir
goare ştiinţifică, într-o vi rii socialismului cu po durilor fixe a crescut de conducerii şi autoaprovizio- arăturile. Directorul S.M.A., Dorin Pop, Laszlo Hamzo cîntee de
ziune unitară, cuprinzînd porul şi pentru popor. Ca 4,3 ori, cea industrială de nării, ridicării permanente ing. Inocenţiu Tetea, ne şi Răducu Puiu (G.A.P. câ uşoari
organizarea şi conducerea rezultat al activităţii pline 2,8 ori, iar cea agricolă de a nivelului de trai al po spunea că, pînă acum, în Boş), Sabin Crăciuneanu, * Tineri li
întregii economii, a tuturor de abnegaţie a întregii 2,7 ori. în judeţul nostru porului. Înţelegînd marea raza G.U.A.S.C. Şoimuş, Cornel Bande, Andrei Tă- t' valurilor
-.ectoarelor activităţii so noastre naţiuni pentru în s-au construit şi pus în răspundere ce le revine maş şi Gheorghe Tămaş internafion
ciale. făptuirea neabătută a li funcţiune 2 388 obiective, pentru transpunerea în via suprafeţe mai mari au fost (C.A.P. Buituri), Duca Ha- chidcrea ţ
arate la G.A.P. Deva, Hă-
In acest context, proble niei politice stabilite de din care 568 capacităţi de ţă a acestor sarcini, me rău şi Bretea Mure.şană, cicu, Sabin Giupe, Ioan Cio- 19,00 Tele
mele de bază ale dezvol Congresul al IX-lea al producţie. în acelaşi timp, canizatorii din judeţul precum şi la A.E.I. Ghi- rogar şi Ionel Abordenci Gntarea
tării economico-sociale a partidului, în întreaga ac s-au realizat 92 966 aparta nostru depun eforturi sus mindia. Concomitent cu a- (G.A.P. Peştişu Mare), Iro 20.25 Film
patriei au căpătat o nouă tivitate economico-socială mente şi au fost create ţinute în scopul pregătirii rătura, la G.A.P. Hărău nim Stoica, Vasile Nemeş, 100101“ •
şi adecvată soluţionare au fost obţinute rezultate 67 000 noi locuri de mun unor baze temeinice recol Ion Gîşleanu şi Dumitru nai • 22,
teoretică şi practică, în deosebite. România dis că. tei din anul viitor. s-au încorporat sub brazdă Ichim (G.A.P. Peştişu Mic), programul
spiritul aplicării creatoare pune astăzi de o industrie în luna martie a acestui Pe agenda de lucru a pe importante cantităţi de în Petru Voia, Gabriel Hărău, l
i principiilor general-vala- modernă, care poate rea an, poporul român a înre rioadei actuale un loc de grăşăminte organice pe su Gheorghe Mihai şi Valen
bile ale socialismului ştiin liza produse de mare com gistrat un succes de pres seamă îl deţine efectuarea prafeţele ce vor fi cultiva tin Miclea (G.A.P. Aluniş). » 19,00
ţific la condiţiile concre plexitate, de înaltă calita tigiu — rambursarea în în arăturilor adînci de toam te în primăvară cu cartofi Gu toţii merită laude pen 19.25 Jn c
te din societatea româ te şi nivel tehnic, compe tregime a datoriei exter nă pe toate suprafeţele pla şi sfeclă. Atenţie sporită tru contribuţia ce şi-o aduc zclo, ideii
nească. titive pe pieţele externe, ne. Pentru prima dată în nificate. Oispunînd de su este acordată fertilizării şi la asigurarea unei temelii din Expune
Cel de-al IX-lea Congres în acest an, producţia in îndelungata sa istorie, ficiente terenuri eliberate, în celelalte unităţi. trainice producţiei agricole lui Nicol
România nu mai datorează
il partidului a inaugurat dustrială este de 120 de mecanizatorii de la S.M.A. Gu rezultate notabile în din anul 1990. la Planara
in viaţa ţării noastre o ori mai mare decît în 1965. nimănui nimic, devenind Deva, organizaţi în forma privinţa efectuării arături al , X
epocă de împliniri fără Grăitor este faptul că 90 ou adevărat independentă ţii mari, se preocupă de lor adînci de toamnă se NICOLAE TIRCOB torn \-
atît economic cît şi po
egal în toate domeniile la sută din mijloacele fixe v 20, -O
vieţii economice şi sociale, de care dispune astăzi so litic. succese obţinute întîmpină
Marile
într-o perioadă relativ cietatea românească au de România în toate do XlV-lea al
-.curtă, România a parcurs fost create în perioada de meniile vieţii economico- munist Roi
mai multe etape istorice, după Congresul al IX-lea. sociale demonstrează cu Ce-fi dore
transformîndu-se dintr-o Aceasta şi datorită faptu putere justeţea politicii ce Român
ţară agrară, slab dezvol lui că in ultimii 20 de ani partidului nostru de apli pair» ^liee,
tată, într-o ţară industrial- au fost create 2 000 de în care fermă, creatoare a « 20,40
agrară, în plină dezvolta treprinderi, amplasate în principiilor socialismului toţi • 21,
re, cu o industrie puter peste 180 de noi platforme .ştiinţific la realităţile pa capitalului
nică, modernă, avînd la industriale. Au fost ra triei noastre —, atestă, zaur Eolcli
bază cele mai noi cuceriri cordate la circuitul eco după cum sublinia tovară Telejurnal
ale ştiinţei şi tehnicii, cu nomic peste 8 500 de ca şul Nicolae Ceauşescu, că dorea pro
o agricultură socialistă pacităţi de producţie in „Numai şi numai socia
înaintată. „în cei 40 de ani dustriale, agrozootehnice şi lismul asigură popoarelor
de construcţie socialistă, din alte domenii, ceea ce condiţii pentru lichidarea
îndeosebi după Congresul înseamnă că, în medie, în înapoierii, sărăciei, pen
al IX-lea al partidului, fiecare zi a început să tru adevărata independen
din 1965 — arăta tovarăşul producă un nou obiectiv. ţă economico-socială, pen DEVA: t
Nicolae Ceauşescu la Ple Semnificativ pentru actua tru bunăstare, fericire, pen nic (Patria
nara G. C. al P.G.R. din la forţă a economiei ro tru pace, peniru colaborare RA: Viaţa
iunie a.c. — poporul ro mâneşti, pentru afirmarea intre toate popoarele lu (Modern —
(Modern —
mân, sub conducerea glo spiritului de creativitate mii". bat, altă I
riosului nostru partid co tehnică a oamenilor mun De la înălţimile la care (Flacăra);
munist, a străbătut mai cii este faptul că se asi s-a ajuns, se arată în Te Rocky I (I
şl M jvsla
multe etape istorice şi a gură din producţia internă zele pentru Gongresul al rla ' Noi
ajuns la un asemenea nivel peste 90 la sută din ne XlV-lea al partidului — tori oiapfir
de dezvoltare economico- - cesarul de maşini, utilaje, întregul popor priveşte tot LUPENI: :
mare adînci
socială, de civilizaţie ge instalaţii, precum şi echi ce a realizat cu îndreptă VULCAN !
nerală cum nu s-a reali pamente pentru investiţii. ţită mîndrie şi cu hotărîrea mare (Luc
zat într-o perioadă de sute Asemenea întregii ţări, fermă de a acţiona pentru NEA : Neli
PETRILA:
de ani — aş sublinia în în perioada de ample pre- perfecţionarea continuă a răslt (Munt
mod deosebit — în întrea Eaceri înnoitoare pe care, întregii activităţi, pentru a NOASA:
ga perioadă de dezvoltare în semn de înaltă cinsti întîmpina cu noi şi măreţe Termocentrala Mintia. Se fac măsurătorile pentru cen trarea diafragmelor la corpul (Muncltorcs
capitalistă". re, o denumim „Epoca Împliniri, cu succese re de Înaltă presiune al grupului generator numărul 3, aflat In reparaţie capitală. Această Pisica Îşi
le (Retezat)
operaţie deosebit de migăloasă care necesită precizie de sutimi de milimetru este efectuată
în glorioasa epocă inau Nicolae Ceauşescu", şi ju marcabile marele forum cu atenţie de către lăcătuşii Cornel Bus şl Emil Mane. trecerea (.'
gurată cu 24 de ani in deţul Hunedoara a cunos al comuniştilor români. GURABARî
nerul); OR
urmă au fost înfăptuite prafului de
obiective grandioase : ma Hanul dlntr
rile cetăţi industriale din i căra); GEF
Expediţia
domeniul metalurgiei, chi cultură şl
miei, construcţiilor de ma Un univers al creaţiei populare, al meşteşugurilor artistice tarea Rom
şini, complexele hidro ŢEG : Cor
ne In acţli
energetice de pe Dunăre, (Urmare din pag. 1) blănărie — a determinai 1987 avea 156 de activităţi peste trei decenii de acti pliniri, cu angajamentul de BRAZI: Şa
Canalul Dunăre — Martea desprinderea din cooperati şl 56 de secţii de produc vitate în secţiile de bază, a crea şi realiza in conti Petrecerea
cultură şl
Neagră, Metroul din Ca Prin amănuntele pe care va „Retezatul" a unei noi ţie, cu un număr de 720 şi alţi cooperatori, cum nuare produse apreciate tarea Romf
pitală, modernizarea Dîm ni le furnizează tovarăşul cooperative de artă popu membri cooperatori. In pre sint Solia Fălăitar, Pompei de publicul cumpărător, de RIA: Alerg
boviţei şi modernele con Ioan Prodan, din cadrul lară şi meşteşuguri artisti zent, actuala cooperativă (Mureşul) :
strucţii din Bucureşti, lu biroului plan-organizarea ce, ,,Haţegana". Următorii desfăşoară o activitate ca Bărbonl, Marian Gherman, a presta servicii de calita (Lumina).
Aurora Coţolan, Olivia Bal
crări reprezentative pentru muncii, aliăm că in urmă trei ani propulsează ambe rezultate bune atît in pro te, diversificate, cooperato
vocaţia constructivă a po cu 24 de ani s-a construit le cooperative pe un drum şi Iconia Dobrean au in a- ri! haţegani intimpină înal
porului nostru, pentru for şi dat in folosinţă in oraşul ducţie cit şi la prestaţii tenfie in permanenţă mo tul forum al comuniştilor iSPEC
ţa şi capacitatea econo Haţeg primul complex meş ascendent. Se mai constru servicii, obfinind creşteri re dernizarea unităţilor din din noiembrie a.c. Fapte
miei româneşti. iesc două complexe de a- marcabile la principalii in care lac parte, diversifica le lor de muncă întăresc
teşugăresc. Tot atunci, ur- teliere cu o capacitate de rea gamei de articole şl
Aşa cum se subliniază mînd preţioasele îndemnuri dicatori de plan, adeziunea de suflet a în U Marţi, 7
>i în magistrala Expunere şl indicaţii ale secretarului producţie de 8 şi, respec Dar creşteri calitative se servicii. Stau mărturie fru tregului colectiv la hatări- la orele I
tiv, 16 milioane lei, inves-
a t o v a r ă ş u l u i Nicolae general al partidului, s-o tindu-se in paralel însem produc şl in formarea oa moasele rezultate ce le-au rea Plenarei C.C. al P.C.R. Teatrul <1
pe
prezintă
Ceauşescu, la recenta Ple trecut la valorificarea pe nate fonduri pentru dotarea menilor. Foştii ucenici care obţinut de la începutul a- din 27-28 Iunie a.c. cu Iul de cult’
nară lărgită a C. @. al scară largă a tradiţiilor s-au calificat in meserii de cestul an şl pînă in pre privire la realegerea tova „Cîntarea H
P.C.R., pornind de la te cu utilaje a noilor secţii, bază, încă la început de zent, respectiv depăşirea răşului Nicolae Ceauşescu Hunedoara
za socialismului ştiinţific etnografice locale, a forţe! precum şi a celor existen drum, au devenit azi buni principalilor indicatori de în suprema funcţie de se meri pollţl
re de pomi
potrivit căreia dezvoltarea de muncă feminine, prin te, asigurindu-se creşterea specialişti, oameni de nă plan in medie cu 20 la su Chesnot. Aţ
democraţiei socialiste şi executarea unor reuşite ar productivităţii muncii şi a dejde in organizarea pro tă, crearea a 180 de noi cretar general al Partidu na Emil Mi
crearea condiţiilor pentru ticole de artizanat. Înfiin eficienţei economice a coo ducţiei şi realizarea sarci lui Comunist Român, vă- „Familia" -
spectaci
in
participarea largă şi ne ţarea, in 1971, a unor noi perativelor. nilor de plan. Alături de modele, înfiinţarea o trei zînd în acest act chezăşia imprumutln
mijlocită a oamenilor mun unităţi da producţie indus După 16 ani, cele două Dumitru Balintonl, Aurel noi activităţi in secţiile de sigură a înaintării patri senatul c
cii la conducerea vieţii trială - ţesătoria manuală, cooperative ce au funcţio Şeronl, Eugen Neicont, prestări servicii şl contrac ei noastre dragi pe drumul arte ori
m
economico-sociale reprezin confecţii artizanale, brode nat in paralel s-au reuni- Gheorghe Florea, Trandafir tarea producţiei pentru dezvoltării multilaterale, al filmelor rei
nează
tă o necesitate imperioasă rie manuală şi mecanică, licat, formind actuala coo Oprişoni, ,,veteranii" care nul 1990. socialismului şi comunismu spre o buf
a edificării societăţii socia tricotaje, marochinărie şi perativă ,,Bucura", care în numără in prezent liecare Cu aceste minunate îm lui. derent vizi
liste, partidul nostru a
creai un sistem original,