Page 2 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 2
Raq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 9 938
1
___ : ; ——--------------------------------------------------------------- ---------------- --—--------------------------
Expune
strâluc
n,
Alături do toate locali nifestat la nivelul unor or 1]
tăţile judeţului şi ale pa Analiză exigentă, angajare unanimă pentru dezvoltarea ganizaţii de partid şi chiar
triei, Simoria, oraşul cefe a comitetului orăşenesc şi
riştilor hunedoreni, a cu biroul său, în ce priveşte
noscut în aceşti ani fer si înfrumuseţarea oraşului urmărirea realizării sarci
tili ai „Epocii Nicolae j » » nilor ce !e-au revenit din Ga parii
Ceauşescu" o dezvoltare hotărîrile organelor supe riie Plcnai
continuă şi pe multiple pla Nicolae Ceauşescu, ia ma şi marfă industrială, pro ţelor formulate de secre fecţionării activităţii de rioare şi celor proprii. al P.C.E.
nuri, devenind, acum în a- rele forum al comuniştilor ducţia fizică, investiţii şi tarul general al partidu planificare programare şi Subliniind, în cuvîntui lor, tombrie a.i
nui celui de al XlV-lea români din noiembrie anul la principalii indicatori din lui, că în activitatea co urmărire a producţiei, în rolul important al activi unice, de
forum al comuniştilor ro acesta, în suprema funcţie transporturi •— din darea mitetului orăşenesc, a or tăririi controlului tehnio tăţii politico-ideologice şi tură emoţi
mâni, un oraş cu o indus de secretar general al de seamă şi din cuvîntui ganelor şi organizaţiilor de calitate şi financiar in cultural-educative în ridi Expunerea
trie în plin avînt şi o zestre partidului, chezăşia înflo participanţilor s-a desprins de partid şi consiliilor oa tern, permanentizării şi carea nivelului de conştiin neral al )
edilitar-urbanistică bine ririi necontenite a patriei, puternica mobilizare a co menilor muncii din unită eficientizării activităţii de ţă în rîndul tuturor cetăţe ră.şul Nii
conturată. Rolevîndu-Se cu a înaintării ei ferme pe muniştilor, a tuturor colec ţile industriale şi agricole instruire şi pregătire pro nilor oraşului, în întărirea „Gu privir
satisfacţie şi mîndrie pa calea socialismului. tivelor muncitoreşti pentru ale oraşului, s-au mai în fesională a tuturor oame spiritului revoluţionar, al socialismul
triotică amplele transfor Manifestîndu-se deplina a întîmpina Congresul al registrat o seamă de lipsuri, nilor muncii, accentul prin răspunderii în muncă, co ideologice,
mări înnoitoare care au a- aprobare faţă dc Proiectul Xl'V-lea cu noi şi însem în darea de seamă şi în cipal punîndu-se pe îmbu muniştii Petru Lădar, loan tive dc dc
vuit loc în viaţa oraşului şi Programul ui-Direetivă şi nate succese. Astfel, în cuvîntui lor, participanţii nătăţirea laturilor calitati Popa, Aurelia Fillp, Petru ştiinţei re’
locuitorilor săi în arcul de Tezele pentru Congresul a] nouă luni din acest an la dezbateri — Petru -Lun ve, dc eficienţă şi moder Mateevici, Maria Ister şi formare
timp dc la Congresul al XlV-lea al P.C.R., în ca s-au realizat suplimentar git, loan Haţegan, Petru nizare a proceselor de pro Petru Stanciu au cerut co eonstructoi
iX-lea al partidului, în ca drul conferinţei s-a anali 73 000 mp placaj de mar Răduţ, Pompiliu Benea, ducţie. mitetului de partid nou a- socialismul
drul conferinţei de dare zat, în lumina acestor do mură, 5 854 mp dale mozai Emil ia ti Drijman şi alţii Subliniindu-se că dinami les să se implice eu mai inului în 1
de seamă şi alegeri a or cumente, în spirit critic şi cele, s-au recondiţionat în — au subliniat că evoluţia ca şi progresul înregistra mare răspundere în coor mită de
ganizaţiei orăşeneşti de autocritic, cu exigenţă co plus 1 447 bucăţi osii de ncsatisfăcătoare a unor in te în activitatea cconomi- donarea tuturor activităţi altfel de
partid s-au reafirmat sen munistă şi revoluţionară tren şi s-au reparat 231 va dicatori economico-finan- co-socială a oraşului sînt lor din acest domeniu, fă- partid şi
timentele de neţărmurită activitatea desfăşurată de goane pentru marfă, sor- ciari ai întreprinderilor şi strîns legate de creşterea cînd propuneri concrete, satisfacţie
dragoste şi recunoştinţă pe la alegerile precedente, tîndu-se şi expediindu-se unităţilor agricole este o capacităţii organizatorice, temeinic argumentate, pen cu sentkne
care comuniştii, toţi oame dezbătîndu-se, totodată, cu în acelaşi timp cu 3 000 întărirea rolului conducă tru creşterea eficienţei în murite m
nii muncii simerieni, ală răspundere şi competenţă, tone de fior vechi peste consecinţă directă a mo tor al partidului în toate tregii munci. că sin tem
turi de întreaga naţiune, le prevederile înscrise în pro prevederile planului. Aces dului în care organele şi domeniile, al spiritului re Adoptînd în unanimitate celui mai
poartă secretarului general gramul de dezvoltare cco- te rezultate, precum şi pu organizaţiile de partid, voluţionar şi creşterii răs planul de dezvoltare eco- ţiunii noas
al partidului, genialul cti nomico-socială a oraşului şi conducerile colective din punderii şi dăruirii comu nomico-socială, participan tate ilustrî
tor al României socialiste proiectul de hotărîre al or ternica angajare în muncă acele unităţi au înţeles să niştilor în muncă, în tim ţii Ia conferinţă au expri temporane.
moderne, ataşamentul lor ganizaţiei de partid. Subii- existentă la toate niveluri se implice şi să militeze pul dezbaterilor s-au făcut mat angajamentul ferm al şi concept»
ferm la politica partidului niindu-se că mobilizaţi si le oferă garanţia realiză pentru deplina valorificare numeroase referiri la acti comuniştilor, al tuturor toarc împo
şi statului, politică ce ex coordonaţi permanent dc rii, pînă la deschiderea lu a tuturor resurselor mate vitatea politico-organizato- oamenilor muncii din Si în ac d'
primă, în fapt, năzuinţa comitetul orăşenesc, de or crărilor marelui forum co riale şi energetice, buna rieă, la cea ideologică şi meria de a înfăptui sarci mai m^re
fierbinte de pace şi progres ganele şi organizaţiile de munist, a planului pe în lor gospodărire şi sumba politieo-educativă, desfăşu nile şi angajamentele asu constitui
a poporului nostru, opţiu partid din unităţile econo tregul an. terea fermă a oricăror fer rată de organizaţia orăşe mate în întrecerea socialis activitate
nea sa pentru socialism. mice, oamenii muncii din Reliefînd aceste rezulta me de risipă şi cheltuieli nească de partid în peri tă, pentru a întîmpina Con desfăşurăm
Totodată, în conferinţă s-a industria simeriană au te, în conferinţă s-a arătat oada de la precedentele a- gresul al XlV-lea al parti îodn ’ aar c
dat glas adeziunii fierbinţi muncit cu hărnicie — reu- neeconomi coase. în acest legeri. S-a arătat, in spirit dului cu noi şi remarcabile ţiune revo
a organizaţiei orăşeneşti de şindu-se realizarea sarcini cu ele nu sînt, însă, pe mă context, în lumina docu critic, că eficienţa muncii succese în toate domeniile Ne simţi
partid, tuturor oamenilor lor de plan ce revin ora sura potenţialului tehnico- mentelor programatice ale organizatorice a fost une de activitate. bilizaţi şi
muncii la propunerea pri şului pe trei ani şi nouă uman şi material de oare Congresului al XlV-loa, ori diminuată de o serie pentru s|
vind realegerea tovarăşului iutii la producţia globală dispune Simeria, al exigen s-a relevat necesitatea per de neajunsuri ce s-au ma MIRCEA LEPĂDAŢI) şi calităţii
vizează edi:
Direcţii clare de perfecţionare a muncii, De la împliniri şi neajunsuri, spre o ascendenţă în spiritul
ţărmuri-te ]
patria soci
angajare fermă pentru realizarea sarcinilor mai viguroasă a oraşului Călău nivelului
ştiinţifice,
irea de -
(Urmare din pag. 1) genia Flcşeriu şi Antonie conţinut educativ. Refe- (Urmare din pag 1) socialistă pe judeţ, de înfiinţarea unui nou maga muncii, ini
lacob au adus în atenţie o lindu-se la acestea, dar nu către întreprinderea co zin alimentar în oraşui înaltă resp
că eforturile făcute pentru seamă de lipsuri şi slăbi numai ia ele, Ana Bokos, calitativ, ceea ce a de mercială de stat mixtă Că nou. îmbunătăţirea trans dine şi dis-
îmbunătăţirea şi perfecţio ciuni din activitatea des Maria Samoilă, Itodica Lu- terminat creşterea produc lan (Voichiţa Novac, se portului în comun între nilor cco
narea stilului şi metodelor făşurată, cu implicaţii ne pu, loan Jula, Nicolae Frîn. tivităţii muncii cu 4,1 ia cretarul organizaţiei de oraşul vechi şi nou, înce- ţinută acti
de muncă ale organizaţii gative asupra realizării ex eu, Doina Dumu şi alţii au sută. partid comerţ). • Esen l»rea lucrărilor pentru
lor de partid în întreaga portului, producţiei fizice lacul propuneri concrete, Desigur, participanţii la ţial pentru agricultori este construirea celui de al doi
activitate de organizare şi şi marfă, investiţiilor, ca menite să ducă la perfec discuţii s-au opHt mai pregătirea în condiţii op lea bazin pentru alimenta
conducere au determinat o lităţii producţiei etc. In ţionarea întregii munci a mult asupra neajunsurilor time a pămîntului pentru rea cu apă a oraşului
mai bună participare a co tr-un spirit critic au fost noului comitet orăşenesc de manifestate în unităţile, e- insâmînţări, în scopul ob Gălan (loan Ciocici, pre
lectivelor muncitoreşti la subliniate serioasele lipsuri partid ales. conomice, au relevat anu ţinerii unor recolte şi mai şedintele Consiliului oră s
realizarea planului, valori din agricultură, cu deose în esenţă eie vizează mai mite „stridenţe" apărute mari, in 1990 (Tiberiu Flo- şenesc al sindicatelor). I
ficarea superioară a poten bire la întreprinderea de buna cunoaştere a realită în peisajul citadin ai Că- roa, preşedintele C.A.P. Şi alţi participanţi care %
ţialului de care dispun u- selecţionare, creştere şi în- ţii din întreaga activitate lanulut şi au ‘ propu Valea Sîngiorgiuiui). • au luat cuvîntui la lucră
lutăţile, utilizarea capaci grăşare a porcilor şi economică, a problemelor neri concrete . j în în cinstea măreţului forum rile conferinţei — Dorin \
tăţilor de producţie şi for C.A.P., unde nu s-a reu de fond cu care se ‘'on- lăturarea iipsu...„; şi în comunist, toţi locuitorii Uaraga, loan Petrescu, Do-
ţei de muncă, gospodărirea şit încă întronarea unei fruntă colectivele mun florirea continuu a locali vor fi mobilizaţi pentru a relian Stamatie, Virgil I
raţională a resurselor ma munci responsabile a tu citoreşti, întărirea răs tăţii. Am transcris, în participa ia ample acţiuni Săvulescu, Marioara Ciof, * •* *
teriale şi energetice, întă turor cadrelor, nu s-a exer punderii comuniştilor, a continuare, succint, o parte de ordine, curăţenie şi — au arătat aspecte rele I
rirea ordinii şi disciplinei. citat un control exigent a- t u t u r o r cadrelor în din ideile formulate de bună gospodărire în toate vante din domeniile în *
Ca urmare, şi în acest an. supra activităţii din toate vorbitori, din dorinţa de zonele oraşului Gălan, în care muncesc, referindu-se
majoritatea unităţilor eco sectoarele. realizarea sarcinilor încre a ilustra mai bine auto vederea ridicării şi mai la implicarea tot mai de I N
nomice au obţinut o sea Dezbătîndu-se aceste as dinţate, o mai intensă ac exigenţă, maturitatea şi an mult a gradului de frumu plină a oamenilor muncii,
mă de rezultate bune, con pecte, în cadrul conferinţei tivitate de sprijin, îndru gajarea responsabilă a co seţe ,al localităţii (Sma- în frunte cu comuniştii, I %
mare şi control, cu deose
cretizate în depăşirea sar s-a arătat că nerealizările muniştilor, a t u t u r o r randa Zoran, vicepreşedin la realizarea sarcinilor ce
cinilor pe 9 luni cu peste înregistrate se datorase de bire în unităţile care în- oamenilor muncii pentru te ai biroului executiv al le revin, la înnobilarea i
12 milioane lei la „Plafar", ficienţelor din munca or tîmpină greutăţi în înde ridicarea rezultatelor pro consiliului popular oră calităţii de „locuitor al «
t> milioane Iei la întreprin ganelor şi organizaţiilor de plinirea planului. S-a ce ductive şi întâmpinarea şenesc) • Trebuie să ne oraşului Călan" cu noi şi i
derea mecanică, 5 milioa partid şi consiliilor oame rut apoi organelor şi orga Congresului al XlV-lea înscriem cu toţii la efor frumoase fapte gospodă **
ne lei la U.F.E.T., aproa nilor muncii, care, nu în nizaţiilor de partid, urmă cu bilanţuri cît mai bogate turile ce se fac pentru reşti. | Nu esl
pe un milion de lei la totdeauna s-au implicat eu rirea mai îndeaproape şi în fapte şi realizări. întreţinerea fondului lo Conferinţa organizaţiei * re dacă
Cooperativa „Dacia" ş.a. răspundere în rezolvarea materializarea tuturor mă • In această lună se vor cativ, furnizarea în mod orăşeneşti de partid a adop I nerul I
Rezultate superioare ani- problemelor şi greutăţilor surilor şi hotărîrilor adop încheia lucrările de repa ritmic a energiei termice tat o hotărîre în care este , se situca
lor precedenţi au fost do- ivite, nu au militat eu e- tate, creşterea exigenţei raţii capitale la bateria şi apei calde pentru oraş exprimată vo-inţa fermă a t torli de
bîndite în activitatea de in xigenţă pentru instaurarea faţă de propria muncă, fa nr. 1 carbofluid, fapt ce (loan Spătăceanu, şeful organelor şi organizaţiilor ■ şi chiar
vestiţii, export, organiza unui climat de ordine şi ţă de modul cum îşi înde va contribui la sporirea secţiei de gospodărie co de partid, de masă şi | care o <
rea şi modernizarea pro disciplină, de combativita plineşte sarcinile fiecare producţiei marfă a C.S.V, munală şi locativă Călan) obşteşti, a comuniştilor, a ■> nr. 3, dii
ducţiei, de rentabilizare a te şi fermitate pentru înlă comunist, îmbunătăţirea în Călan • Nerealizarea unor • După anul şcolar 1986 tuturor oamenilor muncii I Deva —
produselor şi întreprinde turarea tuturor stărilor de tregii activităţi de educaţie indicatori de bază ai com 1989 combinatul siderur de a-şi consacra întreaga J an, rezu.
rilor. edilitar-gospodăreas- lucruri negative. De fapt, materialist-ştiinţifică şi rab- binatului este legată nu gic a primit 170 de absol capacitate şi energie crea | bune. Dc
eă şi din agricultură, pre nerealizările din diferite ral-cetăţenească a oameni numai de problemele apro venţi ai liceului industrial, toare transpunerii neabă I sociaţiei
cum şi în domeniul învă- domenii ale activităţii e- lor. vizionării, ci şi de respon pregătirea forţei de mun tute în viaţă a orientări î re- vn 6
ţămîntului, culturii şi ocro conomice şi sociale reflec sabilitatea cadrelor de că constituind preocupa lor şi indicaţiilor, a vi (j oOflnut
Trăgînd
tirii sănătăţii populaţiei. tă o seamă de lipsuri din lipsurile învăţămintele din conducere, a tuturor celor rea prioritară a tuturor brantelor chemări şi în J tar la Ic
în
manifestate,
Cu toate acestea, în ca munca politico-organiza- cadrul conferinţei s-a ex ce muncesc în marea uni cadrelor didactice (An- demnuri ale secretarului | autocond
drul conferinţei s-a insis torică şi de propagandă, primat hotărîrea şi anga tate (ing. Gândiri Trlfan, gela Bemidov, directorul general al partidului, to * aprovizio
tat cu deosebire asupra domenii în care se mani jamentul ferm de a se ac directorul tehnic al com liceului industrial) & Con varăşul Nicolae Ceauşescu, | <500-700
neajunsurilor manifestate festă încă formalism şi su ţiona cu maximă exigenţă binatului). a Depăşirea cu tinuarea, la acelaşi nivel pentru a întîmpina Con * ceasta ir
in munca organelor şi or perficialitate, lipsă de exi şi răspundere pentru per peste 2 milioane lei a pla ridicat, a activităţii celor gresul al XlV-lea al parti t tai la pi
ganizaţiilor de partid, in genţă şi fermitate In corn nului de desfacere, asigu 19 cercuri de inventatori dului cu rezultate deose 1 aici s-ol
clusiv a comitetului orăşe baterea şi înlăturarea au- fecţionarea întregii activi rarea ritmică a fondului şi inovatori, în scopul des bite îa îndeplinirea pla j ani so:
nesc. Atât darea de seamă tomulţumirii, a tendinţeloi tăţi, pentru realizarea im de marfă şi mobilizarea coperirii unor soluţii teh nului, pentru creşterea | cincinal
cît şi vorbitorii, între care de abordare generală a sar portantelor obiective stabi tuturor lucrătorilor oferă nice care să conducă la contribuţiei oraşului Gă s la de lei
Vasile Sîntion, loan Probs- cinilor, de desfăşurare a lite do Congresul al XIV- certitudinea ocupării unui sporirea eficienţei econo lan la progresul şi propă »
dorfer, Petru Bivolar, Eu unei activităţi cu un slab lea al partidului. . loc fruntaş în întrecerea mice p. Trei propuneri i şirea României socialiste.