Page 22 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2
40 de ani de ia apariţia primului număr
.RACULUI NICOLAE CEAUŞESCU
a! ziarului „Drumu! socialismului" Deva
STRĂLUCIT PROGRAM ..OE MUSCA Şl ACŢIUNE- REVOLUŢIONARA
(Urmare din pag. 1) ziarul a popularizat expe făşoare o intensă activitate
rienţa înaintată în producţie, de promovare a spiritului 19,25
a
noului
revolujionar
în
oamenilor, trezindu-le încre
Educarea ştiinţifică a tineretului, a tuturor derea, conturînd un dialog a militat pentru sporirea întreaga viajâ economică şi cumo
gresu
contribuţiei organelor şi or
util şi firesc, apropiindu-i. ganizaţiilor de partid, a o- socială". In acelaşi timp, to Pârtie
Mărturie grăitoare stau do
oamenilor muncii— un obiectiv de maximă cumente de suflet — miile, glindit activitatea consiliilor varăşul Nicolae Ceauşescu mân
do o
arăta în Expunerea la recen- '
populare în dezvoltarea eco
zecile de mii de scrisori so nomiei locale, a indus fa plenară, „Presa, radiotcle- derni
viziunea, toate mijloacele de
ţării
mici
importantă ai activităţii politice site la redacţie. triei servicii, şi prestărilor informare în masă trebuie banis
de
înfrumu
O etapă nouă în activi
în
tatea ziarului, ca de altfel seţarea şi buna gospodă să-şi perfecţioneze continuu televi
(Urmare din pag. 1) nentizăm activitatea bri de nădejde ai societăţii, în întreaga viaţă politică şi rire a localităţilor. A reflec activitatea şi să aibă un rol 20,40
lumin
mai important în buna in
găzilor ştiinţifice, organi- participanţi activi şi con economico-socială, s-a con tat participarea largă a tu formare şi înţelegere de că Produ
şi istoric, a celor mai noi zînd mai multe dialoguri ştienţi la edificarea so stituit în anii de glorie ai turor oamenilor muncii la tre înîrcgul popor a proble soviet
cuceriri ale ştiinţei, com ale acestora cu cetăţenii, cietăţii socialiste şi comu Epocii Nicolae Ceauşescu, rezolvarea problemelor in melor complexe ale dezvol ţară i
baterii misticismului, a să întreprindem acţiuni niste pe pămîntul Româ perioada celor mai bogate cadrul generosului sistem tării economico-sociale şi
concepţiilor retrograde ce mai numeroase în şcoli, la niei. înfăptuiri din îndelungata e- al democraţiei muncitoreşti- politico-educativo, a proble
înjosesc personalitatea u- căminele culturale pe teme xistenţă istorică a României, revoluţionare, viaţa socială, melor situaţiei internaţiona
mană, împiedică afirmarea de educaţie ateist-ştiinţifică, EUGENIA BOGDAN, cind alături de întreaga culturală Şi sportivă hune- le".
acesteia. înarmînd cetăţenii, îndeo secretar adjunct presă românească, urmînd doreană, devenind o oglindă Pătrunşi de marea însem
Organizaţia comunală, or sebi tineretul cu cele mai cu probleme de propagandă exemplul „Scînteii", organul fidelă a tuturor transformă nătate a acestor îndemnuri,
ganele şi organizaţiile de noi cuceriri ştiinţifice, al Comitetului comunal de presă judeţean şi-a îm rilor înnoitoare din acest lucrătorii ziarului se anga SELl
partid din Băiţa au desfă pentru a deveni oameni de partid Băiţa prospătat şi lărgit tematica, colţ de ţară românească. jează să facă lotul, să se CJltAiM
progrn
şurat şi pînă acum o ac genurile gazetăreşti, a tra In pregătirea Congresului dedice cu pasiune şi dă Rnaloj
tivitate permanentă pentru tat cu răspundere proble al XlV-lea, ziarul a oglindit presei
educarea ştiinţifică a ce mele majore ale făuririi so pe larg activitatea organi ruire comunistă muncii lor, lodlllo
ştiri ;
pentru a sluji activ interese
tăţenilor. Astfel, cele două cietăţii socialiste multilateral zatorică şi politico-ideologi- asculţi
brigăzi ştiinţifice au avut dezvoltate. că, entuziasmul unanim al le fundamentale ale poporu erofon
periodic întâlniri cu lo In toiul acestui ev aprins, comuniştilor, al tuturor oa lui nostru, să vibreze îm Intcrpr
iară;
cuitorii satelor, ocazie cu al extraordinarei revoluţii a menilor muncii hunedoreni preună cu el, să-i exprime 11,05 1
care s-a demonstrat mate devenirii în care ne-am în privind realegerea tovarăşu şi să-i promoveze cele mai li,25 r.
rialitatea lumii, originea rolat generaţie după gene lui Nicolae Ceauşescu în scumpe aspiraţii întruchipate surdo
llulctii
şi evoluţia vieţii pe pămînt. raţie, ziarul a înfăţişat acti suprema funcţie de secretar în activitatea partidului nos Itevlsti
Pe aceleaşi teme li s-a vor vitatea neobosită a celui mai general al partidului, vă- tru comunist. 12,35
bit oamenilor şi cu ocazia iubit fiu al naţiunii noastre, zind în aceasta chezăşia In preajma măreţului eve eloruli
3 :
adunărilor cetăţeneşti ce tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mersului ferm înainte al niment politic al patriei — radlo-l
au avut loc periodic în . erou între eroii neamului, patriei noastre pe drumul Congresul al XlV-lea al Parti Cîntnri
cadrul „Tribunei democra patriot înflăcărat, persona socialismului şi comunismu dului Comunist Român — lladioj
mea,
ţiei", a diferitelor mani litate de excepţie a vieţii lui. Totodată, pentru noi, pentru noi, ziariştii, nu exis ă. I
festări de la căminele cul politice internaţionale, care lucrătorii din presă, acest tă legâmînt mai scump de- iţii
turale ş.a. prin emanaţia spiritului său moment de extraordinară e- cit acela de a face ca fie >--prc|
în conformitate cu ideile creator îmbogăţeşte, în cel fervescenţă politică şi ideo care număr de ziar să devi Iară ;
Tezele,
şi orientările cuprinse în mai înalt grad, de aproape logică constituie prilej de nă o tribună de la care cu- din Ex
expunerea secretarului ge două decenii şi jumătate, exigentă analiză a propriei vîritul de adevăr şi lumină NI col a
neral al partidului, vom începînd de la istoricul Con munci, de evaluare lucidă a al partidului să pătrundă in Plenar
P.C.U.
intensifica strădaniile pen gres al IX-lea, viaţa politică modului în care sint înde conştiinţa oamenilor muncii, 20,00 1
tru formarea omului nou, şi ideologică a partidului, o plinite răspunderile încredin a tuturor locuitorilor judeţu Mcmoi
mănos
înarmat cu concepţii ştiin ţării întregi, călăuzind cu ţate de partid, de societate. lui, să-i dinamizeze şi mai dv. ;
ţifice despre lume şi so Din recolta <ie spanac nu tost pregătite însemnate can succes opera de continuă Din perspectiva aprecierii mult, mobî!izîndu-i la în .-«•a: 2
cietate. Sîntem hotărîţi să. tităţi de foi conservate pentru iarnă la I.P.I.I..F. Haţeg. perfecţionare a societăţii ce străbate luminos Tezele, făptuirea sarcinilor ce Ie • j,10 j
23,55—:
dezvoltăm şi să perma- noastre socialiste. a generoaselor deschideri ce revin din documentele de Ştiri.
Asemenea tuturor judeţe rezultă din proiectul Progra- partid şi de stot.
lor ţării, Hunedoara a cu mului-Directivă, din Expune
La temelia sporirii producţiei de metal — noscut în Epoca Nicolae rea tovarăşului Nicolae ,.Generaţia
Ceauşescu „Cu privire la pro
Ceauşescu, o puternică dez
voltare. Semnificativ pentru blemele socialismului, ale Congresului
hărnicia, talentul şi competenţa profesională avîntul nemaiîntîlnit sînt dez activităţii ideologice, politi- al XlV-lea DEV.
voltarea şi modernizarea în co-educative, de dezvoltare dolari
treprinderilor m intere din a conştiinţei revoluţionare, ai partidului" HUNE
ale siderurgiştilor Valea Jiului, a Combinatului de formare a omului nou, — A):
tigrul
siderurgic din Hunedoara, constructor conştient al so Aproape de cetăţile da dos —
(Unnare din pag- 1) organizarea producţiei, în Insufleţitor şi emoţio noile ctitorii industriale — cialismului şi comunismului cice din Munţii Oră.ştiei, dern -
milita
treţinerea utilajelor şi res nant şi-au exprimat oame Termocentrala Mintia, salba în România" rostită la Ple s-a desfăşurat un eveni PETKC
nara lărgită a C.C. al P.C.R.
re a activităţii în noul an pectarea graficelor campa nii muncii din C. S. Hu de hidrocentrale de pe Rîu dia 24-25 octombrie a.c., se ment de referinţă în viaţa (Parîni
seriile
do producţie 1990. niilor dc laminare a unor nedoara adeziunea deplină Mare-Retezat şi aval, plat- desprind şi pentru activita elevilor din clasele a Il-a • "tipa
între aspectele criticate sortimente cu valoare ri la Hot&rîrca Plenarei G. G. - forma siderurgică a Călanu- A (înv. Silvia Szasz) şi B > ;
,)ă .
— prin exemplificări con dicată (la uzina nr. 4 — al P.C.R. privind realege lui, întreprinderile de trico tea ideologică, pentru noi, (înv. Saviţiu Abagiu) de la VUEC/
lucrătorii din presă, orientări
crete ale lipsurilor din laminoare); lipsa de exi rea tovarăşului Nicolae taje şi încălţăminte Hune şi sarcini de o deosebită în Şcoala generală nr. 4 Hu tastică
activitatea organelor co genţă faţă de asigurarea Ceauşescu, la cel de-al doara, de tricotaje Petro nedoara. 20 de elevi au NEA :
(Mineri
lective de conducere, . — forţei de muncă la acti XlV-lea Congres, în func şani şi confecţii Vulcan şi semnătate principială şi fost primiţi în Organizaţia Martor:
practică.
s-au aflat: slaba impli vitatea dc reparaţii, cali ţia supremă de secretar altele. Bogat şi plin de lu pionierilor de către detaşa citoresi
care la reducerea variaţii tatea uneori slabă a pie general al partidului, vă- mină se prezintă chipul nou Avem călăuză permanentă mentele claselor a IlI-a B Hîdeţi
lor indicilor de calitate a selor dc schimb confec zînd în acest act de. voinţă al oraşelor şi satelor hune- cerinţa expresă a secretaru (înv. Viorica Greavu) şi a (Munci
Samba
cocsului, îmbunătăţirea ran ţionate în atelierele prelu a întregului popor cheză dorene aflate, la rindul lor, lui general al partidului ca IV-a B (înv. Eufemia Aba Vreau
damentelor de extracţie a crătoare, deficienţe care şia mersului neabătut al intr-un amplu proces de întreaga presă „să-şi concen giu. aripi
subproduselor chimice, gos patriei noastre pe drumul dezvoltare şi modernizare, treze forjele pentru unirea Acţiunea, desfăşurată sub ORAŞT
grădini
podărirea judicioasă a sub se regăsesc în îndeplinirea integrîndu-se fericit în chi eforturilor creatoare alo tu genericul „Generaţia Con tria);
produselor combustibile şi planului la reparaţii capi luminos al socialismului pul nou al patriei. turor oamenilor muncii, în gresului al XlV-lea al GEOAC
şi comunismului.
înfăptuirea integrală a mă tale planificate în pro Pătrunzînd puternic în mij vederea înfăptuirii cu succes partidului" a fost o auten coincid
surilor de protecţie a me porţie de numai 93,9 la D. MIRCESCU locul colectivităţilor muncito a obiectivului fundamental tică lecţie de educaţie pa de culţi
tarea
diului şi apelor deversate sută (la uzina nr. 5 — re reşti şi al preocupărilor lor, al partidului nostru, să des- triotică şi moral-cetăţe- ŢEG :
(la uzina nr. 1 — cocso- paraţii siderurgice). nească, ce nu va fi nici (Uncia)
nire ci
chimică); atitudinea con Important este şi făptui odată uitată de Laura, Mi- nocky
cesivă a unor cadre de că toţi cei care au luat Partidul—centru vital al întregii naţiuni hai, Ligia, Florin, Moniea cultură
conducere de la nivelul cuvin tul în adunare — şi colegii lor. Pentru că tarea
MERIA
secţiilor şi atelierelor faţă între care tovarăşii Gheor- acţiunea a avut profunde (Mureşi
de abaterile tehnologice şi ghe Amititeloaie, Vasile (Urmare din pag. 1) liste, al planificării şi con domeniile vieţii economice implicaţii educative, tre cenuşa
deficienţele de întreţinere Văzdăuţeanu, Emil Petruş, ducerii unitare a activităţii şi sociale. zind în sufletele pionieri mina).
a capacităţilor de produce Dorel Tomotaş, Gheorghe De asemenea, partidul economico-sociale. Creşterea rolului condu lor dragostea pentru tre
re a fontei, cauze care au nostru apreciază ca extrem In Expunerea la Plena cător al partidului trebuie cutul de luptă glorios al
Popoiu, Remus Păţan — de dăunătoare concepţiile ra lărgită a G.G. al P.C.R. poporului, mîndria pentru
dus la înregistrarea unui au formulat propuneri va să-şi găsească coresponden
«umăr mare de opriri ac privi n-d renunţarea de că din octombrie a.c., secre tul în desfăşurarea cu suc împlinirile sale prezente,
cidentale şi mers redus loroase, dovedind preocu tre partid la caracterul său tarul general al parti ces a construcţiei socialis dorinţa de a fi demni con
Pentr:
ale furnalelor (la uzina nr. pare pentru îmbunătăţirea revoluţionar, arătînd că în dului, tovarăşul Nicolae te, în îndeplinirea sarci tinuatori ai operei de în deveni
atras
a
florire
atenţia
parti
împrejurările
toate
Ceauşescu
socialistă
patriei.
a
2 — furnale, aglomeratoa- continuă a activităţii de dul clasei muncitoare tre nilor economico-sociale în 'Primirile în Organizaţia de va fi r
re); acceptarea situaţiilor producţie. Consemnăm aici asupra consecinţelor ne toate domeniile. In acest pionieri, înscrise între ma Vor căc
de utilizare sub'capacita doar o parte dintre a- buie să-şi păstreze spiritul gative pe care le implică sens, şi organelor şi orga nifestările politico-educati- avea şl
sfl pe n
tea prevăzută a cuptoarelor cestea : o punerea în func revoluţionar, să se mani aceste teze neştiinţifice, nizaţiilor de partid din ve cu care tînăra generaţie va suf
din oţelăriile electrice şi ţiune a celor trei doza feste ca un partid ai în chemînd, totodată, la o a- Intensii
cu deosebire a celor din toare automate montate noirilor, al promovări'! titudine fermă, revoluţio judeţul nostru le revin sar întîmpină Congresul aî pînă la
sud-est.
oţelăria Martin nr. 2, preo deja în secţia cocsificare; noului, a tot ceea ce este nară faţă de ele. Avînd în cini deosebite în desfăşu 'XlV-lea al partidului, con de apă
cuparea scăzută pentru ® sprijin mai activ al progresist. Caracterul pro vedere cerinţele actuale şi rarea în bune condiţii a tribuie la educarea aces K mp.
pregătirea calitativă şi rit beneficiarului pentru in fund negativ al teoriilor a- de perspectivă ale înfăp întregii activităţi. Ele au teia „pentru a fi — aşa •lame v
mică a trenurilor de tur mintite se dezvăluie cu tuirii misiunii istorice a datoria să se angajeze ac cum se subliniază în ma Ire 7 ţ
cele mt
nare, nerealizarea decît în trarea grabnică în produc partidului, se impune să se tiv, direct în soluţionarea gistrala Expunere a tova 16 grad
proporţie de 92 la sută, ţie a noului furnal nr. 4 şi atît mai pregnant cu cî-t, problemelor, în mobiliza răşului Nicolae Geauşescu La tr
în medie, a programelor instalaţiei de insuflare a cel mai adesea, ele ţintesc acţioneze în mod hotărît rea întregului potenţial de la Plenara C.C. al P.S.R. chisă, c
zilnice de fabricaţie pe prafului de cărbune în în esenţa socialismului, pentru întărirea unităţii care dispun pentru apli- din 24—25 octombrie a.c. porar \
mărci de oţel (la uzina nr. furnalul nr. 9; « trecerea propagă reîntoarcerea la politice, ideologice şi orga — gata întotdeauna să a- va pre;
din sec
3 — oţelării şi refractare); hoţărîtă la finalizarea pre anumite forme de proprie nizatorice a partidului — earea neabătută în viaţă a pere patria, socialismul, teze dţ
manifestarea unor serioase gătirilor de iarnă In între tate capitalistă, reducerea garanţia îndeplinirii rolu hotărlrilor Congresului al independenţa p a t r i e i " . km/h.
carenţe în conducerea şt gul combinat ' rolului proprietăţii socia- lui său conducător în ţoate jyy-tea aJ par^duiui. (I. VLAD, corespondent).