Page 26 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 94-
SUB ARCUL DE VICTORII ® 19,01
19,30 In
iele, ide
din Expur
AL UNUI TIMP EROIC la Plenc
lui Nicol
C. C. al
hi ?dria
fcan al F
liste ©
treagă în
greşul i
Partidului
Alături de întreaga naţiune, oamenii muncii hune-
doreni, toţi locuitorii judeţului au fost martori şi deopo NOUA CALITATE mân • 2
trivă participanţi activi la marile înfăptuiri ale unei pe cenii de
rioade fără egal in istoria patriei, deschisă de Congre A VIEŢI! Je. Versur
sul al IX-lea al partidului, perioadă purtînd cu îndrep lriotice, r
tăţită mîndrie numele ctitorului ei - Epoca Nicolae 21,00 Cti!
Ceauşescu. Semnificative pentru avîntul nemaiîntîlnit ce Pentru ridicarea ni de Aur *
lumină
a irumpt în miezul acestui ev aprins, puternic stimulat velului de trai şi a 21,15 In <
de strălucita gîndire şi activitate revoluţionară a pa calităţii vieţii oame cumentele
triotului înflăcărat, erou între eroii neamului, condu nilor, în aceşti ani, în grosul <
cătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae judeţul Hunedoara, Partidului
Ceauşescu, sint şi noile unităţi economice apărute pe mân e
harta judeţului, dezvoltarea şi modernizarea altora, s-au realizat: tăm, iubit
chipul nou şi luminos al aşezărilor urbane şi rurale şi nu $ 93 000 apartamen zică uşot
în ultimul rînd puternica devenire a noii personalităţi, că o 21,
transformările calitative survenite in nivelul de con te;
ştiinţă şi comportament al oamenilor.
Perspective minunate de dezvoltare în toate dome © 732 unităţi co KAC
niile de activitate deschid în continuare şi pentru jude merciale;
ţul nostru documentele Congresului al XlV-lea al parti
SELECT
dului - Programul-Directivă şi Tezele, precum şi Expu © 68 dispensare şi GRAMUL
nerea secretarului general la Plenara lărgită a C. C. ai Siderurgia hunedoreană a cunoscut în anii „ E p o c i i Nicolae Ceauşescu" însemna programul
P.C.R. din 24-25 octombrie a.c. Pagina de faţă consem te „creşteri de putere", cea mal concludentă este noua platformă siderurgică a Că- policlinici şi 2 522 Katllojurn:
prese] ; 8,
nează o parte dintre succesele dobînclite în Epoca lanului. paturi de asisten lodillor ;
Nicolae , Ceauşescu - simbol al mîndriei şi demnităţii ştiri ; 9
locuitorilor acestui colţ de ţară românească. ţă medicală; ascultători
rurl băr
I N D U S T R I I N O I PE MERIDIANELE LUMII © La un medic re Pul*’*~itate
şl ia|l
la
-
O INDUSTRIE PUTERNICĂ, MODERNĂ în cei 24 de ani care au trecut de la Produse ale economici judeţului Hu vin astăzi doar ştiri ; 15,00 j
Congresul al IX-lea al partidului, în ju nedoara se exportă astăzi în ţări de pe 468 locuitori; rndlo-tv. ;
Creşterile cele mai însemnate în Epoca deţul nostru s-au creat şi funcţionează toate continentele lumii: din operei
Nicolae Ceauşescu au avut loc în industria noi industrii: • Laminate din oţel; © 1030 locuri în riţa. Re
grafie
şl
judeţului. Au cunoscut dezvoltări impetuoase: • Industria constructoare de maşini; ® Ciment şi materiale de construcţii; staţiuni balneo Itadlojurm
® Hidroenergetica;
citate; 16,-
@ Producţia industrială de 3,3 ori; ® Industria cimentului şi varului; ® Maşini şi utilaje; climaterice; muzicii p<
dezbate
© Valoarea fondurilor fixe — de 5 ori; ® Industria mătăsii artificiale; ® Produse ale industriei lemnului; In înlreguli
a
• Articole din mase plastice;
© Investiţiile pentru industrie — de peste • Industria producătoare de tehnică de ® Confecţii din blană şi textile; © Desfacerile de măr lectul I’ro,
tlvST" ţl
4 ori ; calcul; ® Tricotaje; furi către popu Cot 'greşul
® S-au construit 2 988 de obiective din care • Prelucrarea cuarţului şi pietrelor sc- ® Esenţe aromate pe bază de plante in 17,20 Clntt
tontei
rul
mipreţioase;
568 capacităţi de producţie ; • Capacităţi de elaborare a oţelurilor digene; laţie au crescut Sub semn
© Au fost create 67 000 noi locuri de muncă; pentru tehnica de vîrf; s Covoare şi alte produse ale micii in de trei ori. XlV-lca C
patriotice,
© Producţia industrială se ridică, în acest ® Industria maselor plastice; dustrii. 18,00 Orcli
Kadlojuma
an, la peste 75 000 lei/locuitor. cultura '80
gestla dv.
AGRICULTURA SOCIALISTĂ tr-o oră;
poetic ; 23
ÎN PLIN PROGRES 23,15 Nocti
• In perioada deschisă de Congresul al IX-lea al
partidului, s-au întreprins acţiuni importante pentru ! .C B
ridicarea potenţialului productiv al pămîntului:
— creşterea de la 343 ha, la 14 762 ha a supra->
DEVA:
feţelor irigate; dolari Sil
—■ combaterea eroziunii solului pe 34 000 ha, ceea HU‘"DOA
ce reprezintă o creştere la 50 la sută faţă de 1980 ; tit Mal
— fertilizarea chimică a crescut de la 16 400 ha — , Co,
dos — se:
în 1965, la 43 000 ha în acest an; dcrn — 11
multă
draj
* Efectivele de animale şi păsări au cunoscut ur PETROŞAÎ
mătoarele sporuri : (Parîng);
— cu 40 000 bovine; seriile 1-11
— cu 55 000 ovine ; Clipa — si
rea) ; LE
— cu 123 000 porci; după o si
— cu peste 1,7 milioane păsări. VULCAN:
o Investiţiile pentru modernizarea agriculturii în tastlcă (Lv
sumează peste 6 miliarde lei; NEA : Li
(Minerul) :
® Parcul de maşini şi utilaje de care dispune a- Mecanizarea Intensivă a agriculturii a constituit calea Martori di
gricultura cuprinde : principală spre recoltele record ale ultimilor ani. citoresc);
— I 356 tractoare, ceea ce reprezintă mai mult Rîdeţi cu
(Muncltore
decît dublul celor existente în 1965; Şatra (Roti
ApVIe Rîului Marc vor „lucra" de acum mai — 402 combine autopropulsate, aproape dublu Legenda lu
pentru oameni ! Aşa s-a născut în Retezat şi in aval faţă de 1965. ua roşie):
o adevărată salbă de hidrocentrale electrice. Alarmă la 1
ORAŞTIE :
grădina cv
Acum, după 24 de ani de la istoricul tria): Pici
GERM1SAH
Congres al I(X-lea al partidului, viaţa spiri ţie de urfii
tuală a judeţului cunoaşte o puternică ex de cultur
„fiinţarea
primare ; HAŢEG: C
dos — serii
© Peste 123 000 de copii şi tineri se for BRAZI: CAL
erate;
mează pentru muncă şi viaţă în cele 250 de (Centrul
grădiniţe, 286 şcoli generale primare, 118 creaţie „Cî
nlei“);
sit
gimnaziale, 28 licee şi 9 case ale pionierilor şi cerea (Mut
Vacanţa la
şoimilor patriei. mina).
© Două institute de învăţămînt superior,
la Petroşani şi Hunedoara, asigură o ridicată
pregătire profesională viitorilor specialişti pen
tru industriile minieră şi siderurgică. Pentru a
îl Sn genei
© în cele 4 000 de formaţii artistice, cer umedă. Ce
curi de creaţie şi cenacluri, înscrise în Festi acc/f. rit. V
care' pot ai
valul naţional „Cîntarea României", activează de aversă,
120 000 de oameni. Sn prima ]
Izc
valului.
@ La dispoziţia oamenilor muncii stau 7 de apă pol
1/mp. Vlnt
case de cultură, _'3 cluburi muncitoreşti şi 361 sectorul su
iurlle mini:
de cămine culturale, adevărate centre de cul prinse Sntr
dobîiidit în anii Epocii Nlcoiae Ceauşescu un cu totul alt chip, pe care amprenta noului tură şi creaţie „Cîntarea României". de, iar cele
pasul. Dovadă şi această imn gine din municipiul Petroşani.