Page 3 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 3
Pacj. 3
ERCURI, 1 NOIEMBRIE 1939
varăşului Nicolae Ceauşescu \ Pînă la finele anului,
(Urmare din pag. 1) Succese iu întrecerea socialistă se prelimina depăşirea
gram de muncă şi acţiune j rea productivităţii mun volumului de desfacere
cii cu 14,5 la sută, depă vor fi stabilite de cel secretar general al parti manent eu perseverenţă eu peste 5 milioane lei,
revoluţionară j şirea volumului de trans de-al 9-lea cincinal". dului. şi dăruire patriotică pen aceasta însemni ud. prac
tic, un număr mai mare
port marfă cu 500 000 to Colectivul unităţii apro tru realizarea şi depăşi
ne, micşorarea consumu Direcţia judeţeană * bă eu entuziasm şi tnîn- rea sarcinilor de plan, a de cărţi in casele oame
nilor,
zestre
rilor.
fioa îndreptar \ genurile specifice combustibili de drumuri şi poduri drie patriotică ideile, teze angajamentelor socialistă, din care se Spirituală
toate
la
asumate
detaşează
de
întrecerea
în
cu 3,2 la sută ş.a. le si orientările cuprinse raportează eu legitimă scrierile din gindiroa so-
Expunerea
în
secretarului
unea educativă j In telegrama trimisă Co a îndeplinit planul general al partidului, inîndric îndeplinirea îna eial-politică, filozofică si
mitetului Central, comu pe patru ani t o v a r ă ş u l Nicolae inte de termen a planu economică a preşedintelui
o desfăşurăm t niştii, toţi oamenii mun din cincinal Ceauşescu, la recenta Ple al lui pe patru ani din cin României socialiste, tova-»
râsul
Ceauşescu.
Nicolae
cii din întreprinderea ju
cinal.
Harnicul
colectiv
lărgită
a
nară
C.C.
deţeană do transport lo P.C.R., angajîndu-sc să alătură acest succes de A probi nd din adîncul ini
al
Harnicul
colectiv
a lucră- făşura şi în viitor prin cal Huncdoara-Deva îşi Direcţiei judeţene de acţioneze cu elan şi pa prestigiu adeziunii fier milor şi conştiinţei gran
:c a C.G. intermediul celor 74 cursuri exprimă adeziunea fier drumuri şi poduri, acţio- siune pentru dezvoltarea binţi, patriotice, la isto dioasa Expunere a tova
-25 oc- şi cercuri tehnico-aplicati- binte, patriotică, faţă de nînd cu dăruire comunis şi întărirea continuă a rica Ilotărîrc a Plenarei răşului Nicolae Ceauşescu,
ăit clipe ve ale universităţii eultu- istorica Ilotărîrc a C.C. ai tă şi angajare revoluţio proprietăţii socialiste, a- C.C. al P.C.R., din iunie la recenta Plenară lăr
încărcă- ral-ştiinţifice, majoritatea P.C.R., din iunie a.c., pri nară pentru realizarea şi părarca tuturor cuceriri a.c., privind realegerea gită a C.C. al P.C.R., lu
iscultînd dintre ele fiind organizate vind realegerea tovarăşu depăşirea sarcinilor de lor revoluţionare ale la apropiatul forum co crătorii cu cartea din ju
rutui ge direct în întreprinderi, ai lui Nicolae Ceauşescu, Ia plan, a angajamentelor poporului nostru. munist, a tovarăşului deţul nostru, asemenea
ţi, tova- căror scop îl constituie Congresul al XlV-lca, în asumate în întrecerea so Nicolae Ceauşescu, Erou întregului popor, se an
?auşescu, ridicarea nivelului de con funcţia supremă de secre cialistă, raportează cu le Centrul de librării între eroii neamului, cti gajează să-şi sporească e-
□blcmcle ştiinţă a.1 oamenilor, al tar general al partidului. gitimă bucurie îndeplini Deva a îndeplinit tor genial al României forlurilc pentru a contri
cti vituţii pregătirii lor profesionale, „în consens cu întrea rea înainte de termen a socialiste moderne, în bui şi tr.ai mult la acti
o-educn- policalificarea pentru ca ga naţiune — se wtai planului pe patru ani din planul pe patru ani funcţia supremă de secre vitatea complexă de dez
a con personalul muncitor să spune în telegramă — ex cincinal. Aceasta creea din cincinal tar general al partidului, voltare a conştiinţei re
ice, de poată răspunde cu prompti primăm, de asemenea, a- ză premise certe ca pînă garanţia sigură a înain voluţionare, de formare a
ii nou, tudine perfecţionării şi laşamcntul şi via aproba la finele anului să fie Oamenii muncii din ca tării noastre neabătute omului nou, constructor
ient al modernizării continue a re faţă de noile teze, idef realizată suplimentar o drul Centrului de libră pe calea luminoasă a conştient al socialismului
Domunis- proceselor de producţie. şi orientări po care le-aţi producţie marfă indus rii Deva, în frunte eu construcţiei socialiste şi şi comunismului în Româ
pri- Dispunem, de asemenea, formulat în Expunerea la comuniştii, acţionînd per comuniste. nia.
, ca de de un mare număr de co Plenara lărgită a Comite trială de 9 milioane lei.
1 nostru lective .şi cercuri artistice tului Central al P.C.R., Comuniştii, toţi oamenii-
eu vie care valorifică talentul in din 21—25 octombrie a.c., muncii din unitate, ase- . teren propriu şi a pierdut care ambele partenere de
noştinţă, terpretativ, bogatele tra şi ne angajăm, mult sti menea întregului popor, ţ două jocuri la limită în joc au dovedit carenţe îi»
:i neţăr- diţii folclorice ale acestei mate şi iubite tovarăşe alătură succesele obţinute } deplasare, oeupînd astfel
atrioticc zone, cu care ne-am în adeziunii fierbinţi, una- 1 un loc onorabil în clasa linia defensivă, llunedore-
nporanii scris în noua ediţie a Fes Nicolae Ceauşescu, să ac nime, la istorica Ilotărîrc mentul seriei a doua a Di nii au jucat sub posibilită
i al na- tivalului naţional „Ginta- ţionăm pentru materiali a Plenarei C. C. al P.C.R .G.C.L. PETROŞANI viziei B. ţile lor şi după ce la pau
irsonali- rea României". zarea lor neabătută în ac din iunie a.e., privind t I ' Iată sextetul de bază ză conduceau eu patru go
nii con- tivitatea practică, pentru realegerea tovarăşului - OLIMPIA ORADEA (care a evoluat şi dumini
Prin tot ceea ce între
з, tezele prindem pe tărîmul mun a încheia cu rezultate şi Nicolae Ceauşescu, ma 3-0 că) al I.G.G.L. Petroşani : luri diferenţă, in repriza
covîrşi- cii educative vom sublinia mai bune anul 1990, în rele fiu şi erou al nea Anca Cozma, Monica IIo- a doua au înscris doar de
cunrinse vederea trecerii cu forţe mului românesc, la apro Intîlnirea dintre cele dină, Ioana Nistor, Simona 12 ori, în timp ce oaspeţii
eea cu argumentele de necon sporite la îndeplinirea piatul forum comunist, două echipe a fost mai Filiche, Pandore Karpi- au marcat 16 goluri, adu
testat
ale
supe
faptelor
и. .- ■ vor măreţelor obiective ce în funcţia supremă de disputată decît arată sco când neaşteptat egal arca
noas
rioritatea
orânduirii
întreaga tre socialiste — cadrul rul. îndeosebi în primul neez, Sorina Popa.
că ce o set (care a durat o jumă Au arbitrat Mihai Frăţi- pe tabela de marcaj, lată
preţios optim de manifestare a tate de oră), rezultatul a lă (Alba Iulia) şi Ovidiu şi semnatarii golurilor:
ă y> ac- forţei creatoare a noii DE S E Z O N stat sub semnul întrebării Enulescu (Bucureşti). (6. Bcrceanu (11), M. Baneş (0),
ă. personalităţi umane, a în pînă spre. finalul lui. S-a 1YIATEESCU, corespondent).
tregii naţiuni, pe măsura Colectivul de lucrătoare la cooperativele meşte G. Hendrea (7), D. Rusa
nic mo- exigenţelor formulate de mers foarte aproape pînă (2), V. Rus, C. Radu, cile
acţiona comerciale al magazinu şugăreşti „Dacia" din la 14—13, după care gaz
ponderii documentele programatice lui nr. 8 din Deva, apar Orăştie, „Streiul" din Că- dele au reuşit să-şi adju IH M m m unul fiecare — pentru Me
ior ce pentru Congresul al XIV- ţinând U.J.C.M., se preo lan, „Bucura" din Ha dece setul cu 15—13. To talul ; A. Maiorcanu (13),
îtriolică, lea al partidului, de Expu cupă cu deosebit interes ţeg, de la alte coope tuşi voleibalistele de la Pe Metalul Hunedoara — G. Megişan (8), S. Dan,
.ei ne- nerea prezentată de tova de aprovizionarea, expu rative din judeţ şi din troşani au obţinut victoria D. Pîrvănescu, cîte 3 fieca
lartid şi răşul Nicolae Ceauşescu nerea şi desfacerea unei ţară, scurte din furdale în trei seturi, graţie supe Utilajul Ştiinţa
•idicarea la recenta Plenară lărgită bogate game de articole şi de caracul, fuste groa riorităţii tehnice, experien Petroşani re, şi V. Segărceanu (l) -j—
moştinţe a C.G. al P.C.R. de îmbrăcăminte pentru se şi costumaşe din lină. ţei, forţei de atac şi omo pentru Utilajul Ştiinţa.
realiza- sezonul rece. După cum Eforturile p e n t r u genităţii echipei aliniate de 30-30 (18-14) Au arbitrat corect cran)-
oamenii SANDU POPESCU, aflăm de la tovarăşa Ma- întâmpinarea cumpărăto prof. Anton Săsăranu.
anat de directorul ria Tăuţan, responsabila rilor cu obiecte vesti 'De la începutul noului Derbiul judeţean s-a do venii V. Cojocaru şi I, Mj-
tale, or- Centrului de cultura raionului de confecţii şi mentare de toamnă-îarnă campionat, echipa I.G.C.L. vedit o întîlnire .de o fac hăilescu. (IOAN VT.AD, co
a sarci- şi crcafie artizanat, încă din vre s-au soldat cu realizarea a cîştigat trei meciuri pe tură tehnică modestă, în respondent).
O sus „Cîntarea României" me au fost procurate de exemplară a planului.
eni des Deva
şutul lui Contor, în min. ga, Sîrghie, Andrei, Gavri-
87. lă. în min. 18, de pildă,
Un meci curat, echilibrat, la şutul lui Micu s-a opus
/arata vocaţie pentru legumicultura cîştigat de echipa care a transversala, iar Seliuc a
ştiut să puncteze la... gre executat defectuos penal
Mecanica Orăştie — şelile advei-sarilor. S-au tiul în min. 22, după ce
ces pentru care şeful fer In acest an, faţă de 2 316 noii revoluţii agrare. Meri remarcat de la gazde fra Orbea nu a fost cosit în ca
mei şi întregul colectiv de tone legume, cit prevede tul pentru asemenea rezul C.F.R. Simeria ţii Foldvari, Istvan şi Ve- reu.
legumicultori de aici me planul, ferma obţine cel tate revine în mare măsu 2-0 (1-0) sa, iar dc !a oaspeţi Bog- Unicul gol brâdean l-a
rită numai cuvinte de lau puţin 2 900 tone. De subli ră şi şefului de fermă, o-
dă. niat că şi sub aspectul e- mul care organizează şi dănescu, Medrea şi Pona. înscris Gavrilă în min. 16,
(P. nORVAT, corespon
cînd a şutat plasat, după ©
Cu un înalt simţ al da licienţei economice, ferma conduce cu pasiune şi pri In postura de favorită dent).
toriei şi răspunderii depli se înscrie cu un grad ridi cepere întreaga activitate certă (prin avantajul tere fază lucrată de Sîrghie. calităţi»
polul
La
opus
ne ce şi le-a asumat, nici cat de rentabilitate, bene din legumiculturâ. nului şi mai ales prin sco Aurul Brad — jocului a fost sportivitatea
odată mulţumit de perfor ficiul înregistrat fiind de Ferma condusă de ingi rurile realizate pe teren din teren, s-au acordat două
manţele atinse in creşte peste 1,5 milioane lei, rc- nerul Nistor Giura Dorin propriu in etapele anterioa Dacia Orăştie cartonaşe roşii, Iui Gavrilă
rea producţiei de legume prezentind mai mult de oleră un exemplu bun de ur re), Mecanica a crezut că 1—1 (1-0) şi Maladie, şi trei galbe
la hectar, şeful de fermă mat pentru toate fermele de totul va fi uşor în acest ne.
15 000 Ici la fiecare hectar
ne spune simplu şi clar că : cultivat cu legume. Pro profil din judeţul nostru. O meci, dacă nu chiar o for Această partidă a făcut
„legumicultura nu are nici ducţii superioare se obţin asemenea cerinţă trebuia malitate, mai ales că în ]iarle dintre cele care de Rezultatul eu care s-a
un secret, in afară de mun să fie înţeleasă pe deplin min. 8 Istvan profită de obicei stârnesc energii şi încheiat această partidă
ca bine făcută". Ca o con Io toate culturile, dar în şl de către Inginerul Ştefan indecizia oaspeţilor şi des mari ambiţii, ridieîndu-se nedreptăţeşte formaţia lo
firmare a color spuse, nu special la ţclină, unde s-au lovănescu, căruia I s-a în chide scorul. la un nivel bun, mult peste cală, mult schimbată in
este de mirare că pe in depăşit 70 de tone la hec credinţat sarcina să condu Spre surprinderea tutu Divizia G, cu un ritm sus bine, de această dată, care
ginerul Nistor Clura Dorin tar. că ferma legumicolă din ror, tinerii elevi ai tot atît ţinut pe toată durata sa, putea obţine o victorie la
) exageră îl găseşti in cîmp, alături Fiind retribuiţi în acord Sîntămăna-Orlea, aparţină de tinerilor antrenori M. dominată însă autoritar un scor concludent dacă
ri că ingi- de oamenii cu care reali global, in raport de pro toare A.E.S.C.Ff. Sîntandrel. Marian şi N. Alexi^uo echi de gazde, care au în nu rata ocaziile avute, şî
iura Dorin zează recoltele, de dimi ducţiile realizate, oamenii Ignorind îndeplinirea atri librează jocul şi au şi o registrat un noian de dacă în final, min. 87, a-
legumicul- neaţă şi pină in noapte, din fermă lucrează cu mul buţiilor ce-l revin, şeful de situaţie favorabilă de a e- faze frumoase la poarta părătorii nu visau la ac
I judeţului in toate momentele decisi tă tragere de inimă şl cu lermă poartă o mare răs gala prin juniorul Bal (în inspiratului dar şi noroco ţiunea incisivului Aibu,
lerma pe ve pentru soarta produc răspunderb deosebită, me pundere pentru producţiile min. 28, singur cu portarul sului Raica. Unele dintre care a şutat nestingherit în
- cea cu ţiei. Exigenţa faţă de mun canizatorii specializindu-se şi rezultatele sconomico-fl- în faţă, a trimis alături). acestea au fost ratate cu colţul lung. aducând egala-
A.E.S.C.H. ca proprie şl de cea a le nanciare cu totul nesotls- Ha reluare, din nou Me marc uşurinţă, de către rea. (AL. JURCA, cores
pe feluri de acţiuni. Petru
înd, an de gumicultorilor din fermă fi Corlăteanu, spre exemplu, făcătoare înregistrate aici canica in prim-plan şi go Micu, Orbean, Văcariu, Hal- pondent).
i cele mai re permanent acoperire în în acest an. lul doi vine în min. 51,
inţarea a- fapte, nelngăduind nici un se ocupă cu predilecţie de Pornind de la sarcinile cînd Ursan, cu calm şi pre
!, In lieca- fel de rabat de la calita aplicarea tratamentelor fi- ce revin fiecărei ferme şi cizie, transformă penaltiul AZI, ÎN CUPELE EUROPENE LA FOTBAL
spe*tivă o tea lucrărilor, ceea ce Or tosanltare, Iar Cavrilă SI- unităţi din programul de acordat în urma unui fault
supnnien- putea să compromită re laghl de plantat. Aici lu dezvoltare a legumicultura în suprafaţa de pedeapsă Pe stadionul Dinamo din Reamintim că în primul
i stat, de colta. crează cu multă pasiune şl se impune ca experienţa asupra lui Istvan (foarte Capitală se va disputa as joc fotbaliştii români au
şl auto- Ca un adevărat profesio Nku Poienaru, ciştigător fermei nr. 3 a A.E.S.C.H. activ şi incisiv în acest tăzi meciul retur dintre e- cîştigat cu scorul de 2—0.
dorialâ cîtt nist şl specialist în mese al uneia din ediţiile con Deva să fie larg cunoscu meci). chlpele Dinamo Bucureşti Tot astăzi, în cadrul
egume. A- rie, şi-a însuşit ş! aplică cursului naţional „Cel mal tă şi generalizată în pro După o perioadă de joe şi Panathinaikos Atena, „Gupei campionilor euro
că, ropor- cu seriozitate noile tehno bun legumicultor". Cu ase ducţie, astfel inert potenţia mai mult la centrul tere contînd pentru turul II a)
e de plan, logii da cultivare a legu menea oameni harnici, dis lul legumicol al judeţului nului, partida se încheie „Supei Gupelor" la fot peni", echipa Steaua Bu
if in patru melor, aslgurînd o folosire ciplinaţi jî conştiincioşi a- nostru să fie deplin pus în aşa cum începuse, eu cîte- bal. cureşti, învingătoare in
>e întregul deplină şl Intensivă a celor pare firesc ca şi realizările valoare. va atacuri ale Mecanicii, Partida va începe la ora prima manşă cu 1—0, va
ucţia maf- 100 hectare destinate pro să fie pe măsura eforturi fără urmări pe late! a de 14,00 şi va fi condusă d*> intîlni, în deplasare forma
;te un suc ducerii legumelor. lor depuse, o cerinţelor NICOLAE TIRCOB marcaj, Tusan intervenind arbitrul elveţian K Roet- ţia Tandeză P.S.V. Firul-
r s *!■ « f 4 spectaculos şi eficace ia hlisbcrger.
