Page 33 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 33
> JOI, 9 NOIEMBRIE 1989' Pag. 5
LUCRĂRILE CONFERINŢEI ORBANIZAŢIEI JUDEŢENE D E PARTID
Din cuvîntul participanţilor la dezbateri
de
ic- rurgie, funcţionarea aces
)90 nele judeţului, să nu fie noastră, a fiecărui miner, tora la parametru proiec
ial In atmosfera de puternică emulaţie po tit a faptelor şi realităţilor că edificarea îndeplinit. De asemenea, să folosim cu toată chib
litică şi angajare revoluţionară în mun socialismului cu poporul şi pentru popor livrările la fondul de stat zuinţă mijloacele tehnice taţi. In paralel cu această
Şi din dotare. Cu toate rea latură extensivă a dez
să că generată de pregătirile pentru apro- reprezintă cu adevărat singura cale a pro de la gospodăriile popu voltării economice, o a-
n- i piatul forum al comuniştilor români, parti gresului neîntrerupt al patriei, a făuririi laţiei au fost realizate sub lizările bune obţinute în tenţie deosebită se cere
al cipanţii la dezbateri, în numele comuniş celei mai drepte orânduiri - comunismul. posibilităţile reale de care producţie — de la Lupeni acordată punerii în va
la tilor, al tuturor oamenilor muncii hune- Au fost exprimate cele mai alese senti dispune judeţul nostru. se extrag zilnic aproape loare a factorilor inten
10- doreni, au exprimat în unanimitate depli mente de înaltă consideraţie, stimă şi res Vorbitorul a exprimat 7 000 tone cărbune — tre sivi. S-a subliniat faptul
iar na adeziune, rostită ca un suprem legă- pect tovarăşei academician doctor inginer angajamentul ferm al con buie să spun deschis că că înfăptuirea punct cu*
a- mînt de inimă şi conştiinţă, la Hotărîrea Elena Ceauşescu, savant de largă recu siliilor populare de a asi- activitatea desfăşurată de punct a măsurilor din pro
pe- Plenarei C. C. al P.C.R. din iunie a.c. pri noaştere internaţională, pentru contribuţia gura*. în următoarea pe comunişti, . de colectivul gramele dc perfecţionare a
dc vind realegerea tovarăşului Nicolae remarcabilă la înfăptuirea politicii de dez rioadă, o creştere a volu minei noastre în acest an,
nu se ridică la nivelul exi
iţii Ceauşescu, la Congresul al XlV-lea, în voltare economico-socială a patriei, de ri mului producţiei industriei genţelor, al cerinţelor eco organizării şi modernizare
a producţiei, creşterea ac
trz, funcţia supremă de secretar general al dicare a ştiinţei, învăfămîntului şi culturii mici şi prestărilor de ser
, 7 Partidului Comunist Român, chezăşia înfăp româneşti la un nivel tot mai înalt, de edi vicii. O atenţie deose nomiei naţionale, al do centuată a productivităţii
tării tehnice de care dis
muncii, folosirea la indici
ia tuirii cu succes a măreţelor obiective de ficare a socialismului şi comunismului pe bită se va acorda valo
se dezvoltare economico-socială a patriei, a pămîntul scump al României. rificării resurselor ener punem. De aceea, in pe superiori a timpului de
ec- înaintării neabătute a României pe calea Analizînd, în spirit critic şi autocritic getice secundare, construc rioada care urmează este lucru, întronarea unui cli
JOO socialismului şi comunismului. problematica supusă dezbaterilor, delega ţiei de microhidrocentraie, necesar să acordăm toată mat ferm de ordine şi dis
isi- Sub puternica impresie a tezaurului de ţii la conferinţă şi-au exprimat acordul care să asigure indepen atenţia organizării supe ciplină sînt doar cîteva
mn teze şi idei din excepţionala Expunere pre deplin cu prevederile proiectului Progra- denţa energetică a majo rioare a muncii în toate dintre domeniile de ac
tea zentată la recenta Plenară lărgită a Comi mului-Directivă şi Tezele pentru apropia rităţii comunelor şi com schimburile, perfecţionă ţiune în care organele şi
:ia- tetului Central al partidului, încrezători în tul forum al partidului, au făcut propu plexelor agroindustriale din rii activităţii de trans organizaţiile do partid pot
Pli- minunatele perspective prefigurate strălu neri pentru perfecţionarea întregii activi judeţ. port al cărbunelui din şi trebuie să-şi facă şi mai
itat cit de proiectul Programului-Directivă şi tăţi a organelor şi organizaţiilor de partid, subteran la suprafaţă, fo mult simţit rolul condu
cător, forţa de mobilizare,
hi Tezele pentru Congresul al XlV-lea, vorbi şi s-au angajat solemn că, punînd la baza Vorbind în numele co losirii la întreaga capaci capacitatea de îhrîurire
torii au adus un vibrant omagiu activită întregii lor activităţi orientările şi îndem muniştilor, al întregului tate a utilajelor şi insta
tuturor
a
din ţii eroice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, nurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vor colectiv al Fabricii de în laţiilor, într-un timpului de asupra muncitoreşti colective
hunedo-
lor
lucru,
climat
de
ală contribuţiei hotărîtoare la marile şi cute acţiona neabătut pentru transpunerea în călţăminte Hunedoara — muncă angajant, de ordine rene.
-tul zătoarele împliniri care conturează cea mai viaţă a sarcinilor economico-sociale ce le unitate înfiinţată în urmă ■şi disciplină muncitorească.
are glorioasă epocă din istoria noastră multi revin în anul 1990 şi în perspectiva nou cu 11 ani din iniţiativa se Tovarăşul Ovidiu Florcscu,
sul milenară, demonstrînd cu tăria de neclin lui cincinal. cretarului general al parti Relevînd rezultatele în s e c r e t a r u l Comitetu
Po dului, tovarăşul Nicolae registrate în acest an în lui de partid al Cen
litii Referindu-se la măreţele în curs de desfăşurare un începe producerea de folie Geauşescu — directoarea privinţa sporirii producţiei tralei termoelectrice Min
să înfăptuiri din anii Epocii amplu şi complex pro pentru solarii din materia unităţii, Maria Costa, ară agricole, tovarăşa Virgina tia, a spus: Raportăm con
aţă Nicolae Ceauşescu, tovară gram de măsuri, care vi le recuperate, vom finali ta : „Avem realizări bune Belea, preşedintele C.A.P. ferinţei că în perioada'
şul Ion Resiga, prim-se- zează utilizarea mai efi za în anul viitor noua în acest an, dar comuniş Leşnic, a evidenţiat măsu ce o analizăm astăzi, or
cretar al Comitetului mu cientă a capacităţilor de matriţerie şi vom asimila rile întreprinse în scopul ganizaţia noastră de partid
de nicipal de partid Petro producţie, a resurselor ma 14 repere noi pentru auto tilor, celorlalţi oameni ai obţinerii unor recolte su şi-a sporit capacitatea de
nu- şani, a subliniat că acestea teriale, financiare şi a turismele româneşti. muncii le este străină auto- perioare în anul viitor. mobilizare a întregului
in- se regăsesc pregnant şi în forţei de muncă, dezvol mulţumirea. în adunările Ţinînd seama de experienţa colectiv pentru a menţii
ate profundele prefaceri în tarea şi modernizarea pro „Perioada 1984—1989 a generale de dări de seamă dobîndită — spunea vor ne centrala în funcţiune la
:on- însemnat pentru colecti
noitoare din toate locali ducţiei de metal. Rapor şi alegeri, precum şi în bitoarea — ne-am orga putere cit mai mare, pro-
tuie tăţile Văii Jiului. In a- tăm conferinţei . organiza vul institutului nostru — a conferinţa organizaţiei de nizat temeinic munca şi ducînd în acest cincinaj,
>ro- ceastă perioadă, pe harta ţiei judeţene de partid că spus tovarăşul Nicolae partid, în adunarea gene am efectuat în condiţii o cantitate importantă de
ale economică a municipiului faţă de aceeaşi perioadă Zăvoian, d i r e c t o r u l exemplare lucrările din energie electrică. Am mă
du- au apărut 30 de noi obiec a anului trecut înregis I.G.I.T.P.L.e.I.M. Deva — rală a oamenilor muncii campănia agricolă de toam rit capacitatea de des
tir*> '■ tive şi capacităţi de ■ pro trăm, creşteri însemnate la un bilanţ bogat în reali au fost relevate o serie nă. Arăturile adinei s-au cărcare şi depozitare a
lez- ducţie, fondurile fixe au producţia de cocs, lamina zări de prestigiu, printre de minusuri din activita făcut de bună calitate, cu cărbunilor la 300 000 to
Ilti- sporit de 3 ori, s-au creat te, ia alte produse. Am care menţionez: stabilirea tea pe care o desfăşurăm. pluguri ou scormonitori, ne, am reparat capital blo
oa- raai bine de 30 000 locuri acordat cea mai mare a- şi aplicarea în producţie a In scopul eliminării nea iar la pregătirea tere cul energetic, nr. 1, care
:on- de muncă, au fost construi tenţie realizării producţiei tehnologiilor de valorifi junsurilor au fost stabilite nului s-a folosit şi nive are 20 de ani de funcţio
i .ca te 32 000 de apartamente. pentru export. In perioada care a minereurilor sărace direcţii clare de acţiune latorul în agregat eu dis nare, am efectuat nume
Acţionînd în spiritul che care a trecut din acest an din zonele Coranda—Cer- care să asigure înfăptuirea curile. Pentru culturile de roase alte lucrări de repa
lan- mărilor secretarului gene ne-ara depăşit sarcinile la tej, Deva, Bolcana, Muncel, exemplară a sarcinilor de sfeclă de zahăr şi cartofi, raţii şi modernizare, ob
ani- ral al partidului, tovară export cu peste 5 mili Hunedoara, Brad ş.a | fertilizarea am făcut-o din ţinând un indice de dispo
răs- şul Nicolae Ceauşescu, cu oane lei. Oţelul nostru conducerea proceselor teh plan pe anul viitor şi in toamnă, îngrăşămintele or nibilitate a puterii de 61,Ş[
srea prilejul vizitei de lucru poartă mesajul de colabo nologice din uzinele de cincinalul 1991—1995. A- ganice fiind încorporate în- la sută şi dc timp de 91,Sf
ale efectuate în Valea Jiului în rare, înţelegere şi pace preparare asistată de cal cestea vizează în prin sol o dată cu arătura Ia sută.
mai luna martie a.c., organele al României socialiste in culator ; executarea pe cipal creşterea calităţii adîncă. Analizînd însă autocri
des. şi organizaţiile de partid peste 50 de ţări ale lumii. concepţie proprie a unor produselor. (astfel ca în- tic rezultatele obţinute, îtt*
icti- au situat în centrul muncii Sîntem pe deplin con utilaje miniere cu perfor cepînd cu primul an al Problematica pe care o lumina prevederilor pro
iţio- •lor înfăptuirea programe ştienţi că în activitatea manţe tehnice la nivel cincinalului viitor fabrica implică ampla dezvoltare gramatice pentru sectorul
lor prioritare, realizarea în noastră se manifestă încă mondial ; înregistrarea la să realizeze producţie pen economică a judeţului de producţie a energiei
bune condiţii a sarcinilor o seamă de lipsuri care au O.S.I.M. a 201 invenţii şi tru export), ridicarea gra nostru în .anul viitor şi in electrice ne' angajăm ş§[
pro- de plan, obţinînd impor făcut să nu realizăm pla aplicarea în producţie a întregul cincinal 1991 — trecem hotărîţi ia reduc©-
ho- tante sporuri la producţia nul la toţi indicatorii pe 86 de brevete. Pentru îm dului de pregătire profesio 1995, sarcinile ce revin rea consumurilor speci
lc. de cărbune, pe cele 10 luni primele 10 luni ale anu bunătăţirea activităţii în nală a personalului mun tuturor organelor şi orga fice de combustibil şiţ
ilor din acest an planul la uti-v. lui. Prin măsurile luate institutul nostru şi a re citor, îmbunătăţirea apro nizaţiilor de partid în de propriu tehnologie, a ce
lor materiale şi de hidro
ului lajele pentru unităţile mi de organele şi organizaţii zultatelor muncii, pe* baza vizionării tehnico-mate- rularea acestui vast pro
niere, la export şi investi le de partid, de consiliile sarcinilor ce ne revin din ces au fost reliefate în carburi, la creşterea efi
ţii fiind depăşit oamenilor muncii din ate Programul-Directivă şi Te riale ş.a.". cuvîntul rostit în cadrul cienţei economice a în
robe dezbaterilor de tovarăşul tregii noastre activităţi. >
Ccn- Intr-un spirit critic şi liere, secţii şi uzine, ac zele pentru Congresul al Mina Lupeni, arăta în Ion Ionescu, secretar al
aga- autocritic, vorbitorul a ţionăm pentru înlăturarea XlV-lea, vom acţiona cu cuvîntul său minerul şef Comitetului judeţean Hu Referindu-se la restan
Ju- arătat însă că în activi acestor neajunsuri, pentru întreg potenţialul nostru nedoara al Partidului Co ţele acumulate în perioada
eo- tatea comitetului municipal recuperarea restanţelor în politic şi ştiinţific pentru de brigadă Costică Ene, munist Român. Vorbitorul care a trecut din acest an,
oa. de partid, a organelor şi registrate şi încadrarea In a promova în producţie dispune de o bogată zestre a evidenţiat importanţa de către Combinatul side
ac- organizaţiilor sale s-au în cerinţele zilnice ale planu cele mai noi şi eficiente tehnică, a cărei valoare ce revine realizării întoc rurgic „Victoria" Călare
ntru registrat o seamă de nea lui la producţia de metal. tehnologii, care să ducă la depăşeşte 4 miliarde lei, mai a lucrărilor dc inves tovarăşul Ioan Berar, se
ă în junsuri, care au dus la o valorificare cit mai de tiţii prevăzute, punerii în cretar al Comitetului do
:tive nerealizarea planului la Colectivul unităţii noas plină a minereurilor din revenind 891 000 lei fon funcţiune la termenele sta partid din secţia turnă
iţele cărbune şi fire vîscoză. El tre, mobilizat de organele judeţul nostru“. duri fixe pe fiecare om al bilite a noilor capacităţi torie, a arătat că s-a ana-
de a exprimat angajamentul şi organizaţiile de partid muncii. Iată de ce con de producţie, în principal
ferm al comuniştilor, al — arăta în cuvîntul său T o v a r ă ş u l Ncculai sider că este de datoria a celor din minerit şi side (Continuare în pag. a 6-a]j
torii tuturor oamenilor muncii tovarăşa ltodica Lupu, se Ibăncscu, prim - vicepre
ratei din Valea Jiului de a se cretar al comitetului de şedinte al Comitetului exe
cutiv al Consiliului popular
pen- mobiliza exemplar pentru partid, de la întreprinderea
nici, materializarea marilor sar chimică Orăştie — şi-a judeţean, a raportat con
visul cini ce le revin în anul realizat în fiecare an din ferinţei că, pe trei ani şi
• co- 1990 şi în cincinalul viitor, acest cincinal sarcinile de zece luni din actualul cin a
locală
economia
cinal,
sporindu-şi aportul lor la producţie. în 1989, com depăşit prevederile planu
dezvoltarea economico-so- parativ cu 1988, producţia
ple- cială a patriei. marfă este cu 15,2 la sută lui la majoritatea indica
-ţean mai mare, iar valoarea torilor, inclusiv la export,
iroul „In primăvara acestui an rezultată din tona de ma iar în cinstea celui de-al
nisia am avut marea cinste şi terie primă cu 5 506 lei. XlV-lea Congres al parti
şi-a onoare să-l avem în mijlo Trebuie să recunoaştem dului planul va fi realizat
cul nostru, într-o vizită de — a arătat vorbitoarea — integral pe primii patru
de lucru, pe cel mai stimat că rezultatele nu sînt la ani ai cincinalului la pro
i de- şi iubit fiu al naţiunii, înălţimea posibilităţilor de ducţia marfă, export şi
ofctă, t o v a r ă ş u l Nicolae care dispunem, din cauza livrări la fondul pieţei.
lărtf- Geauşescu, împreună cu unor abateri de la teh In cuvîntul său, vorbito
dez- tovarăşa Elena Geauşescu nologie şi de la disciplina rul a arătat, în mod eritis
cială — arăta în cuvîntul său muncii, a carenţelor în or şi autocritic că, în activi
ii la tovarăşul Sabin Faur, di ganizare ş.a. Trăgînd în tatea unor consilii popu
it, în rector general al Centra văţăminte din aceste nea lare, s-au manifestat o
, o lei industriale siderurgice junsuri, sîntem hotărîţi să serie de lipsuri şi nea
Cen Hunedoara. Pe baza orien junsuri, care au făcut ca
sului tărilor, indicaţiilor şi sar acţionăm cu mal multă planul de investiţii la a-
SCU, cinilor formulate de con fermitate pentru ridicarea partamente şi alte dotări
pu- ducătorul partidului nos calităţii activităţii de pro sociale şi edilitar-gospcdâ-
tru, a fost întocmit şi este ducţie. In acest sens vom reşti, în oraşele şi comu