Page 34 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 34
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 945 • JOI, 9 NOIEMBRIE 1989
LUCRĂRILE CONFERINŢEI ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE DE PARTID
Din cuvîntul participanţilor la dezbateri
' (Urmare din pag. a 5-a} Vorbitorul a propus ca că patriotică ; în sprijinul practică a elevilor, organi cultură, din celelalte do şi agriculturii, unde pon
la rezolvarea mai eficientă producţiei, a căror valoare zarea muncii în agricultu menii do activitate. derea personalului mun
LL-at eu exigenţă şi răs şi operativă a măsurilor totală se ridică la 10 mi ră a acestora ş.a. In ve în lumina documentelor citor o reprezintă femeile.
pundere activitatea des care privesc asigurarea lioane lei. Vorbitorul s-a derea ridicării competenţei pentru Congresul al XIV- în numele tuturor le-
făşurată şi au fost stabi condiţiilor de muncă şi referit, în acelaşi timp, profesionale a absolven lea al partidului lucrătorii meilor din judeţul nosuu
lite măsuri capabile să viaţă ale oamenilor mun la neajunsurile manifes ţilor — a spus vorbitoa Inspectoratului judeţean a fost exprimat angaja
asigure îmbunătăţirea în cii, soluţionarea proble tate în activitatea poli- rea — propunem să se or de interne îşi vor perfec mentul de a acţiona cu
tregii munci economice, or melor de protecţia mediu tico-cducativă, prezen- ganizeze periodic, la nive ţiona activitatea de preve maximă responsabili iau»
ganizatorice şi politieo- lui, să contribuie în mai tînd direcţiile viitoare în lul localităţilor şi muni nire, sporindu-şi astfel con pentru perfecţiona se a în
educaitive. Cea mai mare mare măsură ministerele care vor acţiona orga cipiilor, consfătuiri de lu tribuţia la formarea omu tregii activităţi şi înfăp
atenţie — a spus vorbito şi centralele care au în nizaţiile U.T.G. în vdde- cru comune eu unităţile lui nou, constructor con tuirea neabătută a impor
rul — o acordăm produc judeţul nostru unităţi sau rea formării unei con economice beneficiare de ştient al socialismului şi tantelor obiective ce vot’
ţiei de fontă. în acest scop, obiective economice. ştiinţe socialiste, revolu forţă de muncă, în scopul comunismului în patria fi stabilite de măreţul fo
la gospodăria de materii ţionare a tineretului. stabilirii unor programe noastră. rum al comuniştilor români
prime, la aglomerare şi Luînd cuvîntul, tovară de măsuri eficiente, care — Congresul al XlV-lca
furnale insistăm pentru şul Mihai Teleanu, secre Preşedintele Sonsiliului să rezolve operativ pro Tovarăşul prof. dr. ing. al partidului.
buna întreţinere şi func tarul comitetului do partid unic agroindustrial Sîmeria, blemele legate de pregăti Nicolac Dima, rectorul
ţionare a agregatelor, res al Antreprizei de con tovarăşul Ioan Căstăian, rea în meserie, de spriji Institutului de mine Petro Luînd cuvîntul, tovară
pectarea strictă a tehnolo strucţii hidroenergetice Rîu a reliefat în cuvîntul nirea tinerilor încadraţi. şani, după prezentarea re şul Grigore I’opcscu, oţc-
giilor, întărirea ordinii şi Mare-Retezat, a raportat său modul cum orga zultatelor frumoase obţi lar la C. S. Hunedoara, a
disciplinei, astfel incit în conferinţei că antrepriza a nele şi organizaţiile de în cuvîntul său, tovară nute de instituţia de în- arătat că eforturile şi pre
această lună şi în decem îndeplinit. planul pe patru partid, conducerile colec şul Emil Oltcanu, directo văţămînt superior pe care ocupările siderurgiştilor
brie să creştem producţia ani din cincinal. Printre tive ale unităţilor agri rul Direcţiei sanitare ju o reprezintă, privind creş sînt îndreptate spre creş
medie zilnică de fontă la realizările obţinute în a- cole au acţionat pentru deţene, a spus, între al terea promovabilifăţii cît terea continuă a nivelului
1 800 tone, cu 35 la sută ceastă perioadă, se află pu înfăptuirea obiectivelor noii tele : „Prin grija partidu şi a numărului studenţilor cantitativ şi calitativ al
mai mult decît în lunile nerea în funcţiune a unor revoluţii agrare. Arătînd lui şi statului, sectorul care promovează exame producţiei de metal, în ve
anterioare, siluîndu-ne Ia centrale, ridicarea bara că nu au fost valorificate sanitar al judeţului nostru nele cu note bune şi foar derea acoperirii necesită
nivelul prevederilor de jului de la Gura Apei cu toate rezervele de creşte beneficiază de o puter te bune, a numeroaselor ţilor interne şi sporirii ex
plan. în sectorul de tur încă 40 mi, creşterea pro re a producţiei agricole, nică bază tehnico-mate- premii cîştigate pentru portului. Referindu-se .a
nătorii sîntem preocupaţi ductivităţii muncii cu 22 vorbitorul a spus că în rială, creată în anii socia activitatea de cercetare necesitatea împletirii acti
să punem în funcţiune la sută, reducerea cheltuie adunările şi conferinţele lismului, cu deosebire în ştiinţifică şi cea artistică, vităţii de producere a me
toate capacităţile şi să lilor la 1 000 Iei produc organizaţiilor de partid, în perioada inaugurată de s-a oprit pc larg asupra talului, cu grija perma
satisfacem integral cererile ţie de construcţii-montaj adunările oamenilor mun Congresul al IX-lea, nu neîmpliniţilor din procesul nentă pentru păstrarea pu
de utilaj de turnare ale cu 39 lei. Cu toate acestea cii s-au analizat, în spi mită cu mîndrie, de în instructiv-educativ. în sco rităţii mediului înconjură
oţeiâriilor din ţară. Pre s-au manifestat şi unele rit critic şi autocritic, nea treaga naţiune, ' „Epoca pul eliminării acestora se tor, vorbitorul a propus
liminăm, deci, o creştere lipsuri. Comitetul de partid, junsurile ce mai persistă Nicolac Ceauş eseu". A va avea în vedere, cum ca Ministerul Industriei
a producţiei marfă, înce- birourile organizaţiilor de în activitatea unităţilor crescut considerabil nu sublinia vorbitorul, exerci Metalurgice să urgenteze
pînd chiar din această bază vor interveni cu mai agricole din teritoriu, sta mărul de pături la mia de tarea unui control de con-' întocmirea documentaţiei
lună, cu 40—50 milioane multă promptitudine în bilind totodată măsuri po- locuitori, numărul medi ţinut privind desfăşurarea tehnice pentru efectuarea
lei pe lună. litico-organizatorice şi teh cilor, fapt ce a dus la rea lucrărilor necesare în ve
viitor pentru înlăturarea lizarea unor indici favo şi finalizarea activităţilor derea ameliorării purităţii
neajunsurilor şi îmbunătă nice menite să determine didactice,' realizarea pro
" In cuyiniui său, tovară ţirea sub toate formele a obţinerea unor rezultate rabili la natalitate şi i-edu- cesului dc integrare la ni apelor rîului Cerna,
şul Ioan lîărhulescu, se activităţii de organizare şi mai bune. în munca or cerea mortalităţii infantile. velul fiecărei discipline,
cretarul Comitetului comu conducere. ganizaţiilor de partid pu Su toate acestea, încă nu creşterea aportului studen în cuvîntul său, tovară
nal de.partid Ge.rmisara ; nem accentul pe creşterea putem fi mulţumiţi cu ceea ţilor şi cadrelor didac şul Ion I’ădurcari, pvirn-
arăta că prin preluarea şi Referindu-se la. .hidro răspunderii personale şi ce am realizat. Va trebui tice la rezolvarea proble socretar al Comitetului
generalizarea în coopera centralele care vor fi con exigenţei faţă de îndepli să acţionăm în continuare melor pioritare din mine orăşenesc de partid Lu-
tivele agricole a rezulta struite pe rîul Strei, în- nirea atribuţiilor încre pentru ameliorarea indica rit. Se va acţiona, de a- peni, a arătat, că pe baza
telor cercetării ştiinţifice cepînd din 1990, vorbito dinţate, insistînd, totodată, torilor privind incapacita semenea, pentru îmbună sporurilor la producţia ele
de ia Staţiunea de cerce rul a arătat că aceste noi pe perfecţionarea stilului tea temporară de muncă tăţirea condiţiilor de sfii- - cărbune şi la alte produse,
tare şi producţie pomicolă obiective energetice vor şi metodelor de muncă' ale şi să înlăturăm deficien diu şi viaţă ale tinere oraşul Lupeni realizează
din localitate, prin mai valorifica superior poten biroului de coordonare, în ţele în aplicarea măsuri tului studios. în prezent o producţie
buna organizare a muncii ţialul hidro al acestui vederea soluţionării ope lor antiepidemice, de igie industrială anuală de pes
şi respectarea întocmai a al'luent al Mureşului, spo rative, la faţa locului, a nă, comunală şi a locurilor Rcliefînd contribuţia oa te 4 miliarde lei. Vorbi
tehnologiilor de lucru, pro rind zestrea energetică a problemelor cej se ridică do muncă". menilor muncii din secto torul a arătat' însă că in.
ducţiile medii obţinute în patriei eu 116 MW. în unităţile agricole. rul do mecanizare a agri munca organelor şi orga
acest an la nivelul comu După ce a prezentat culturii la creşterea pro nizaţiilor dc partid, a co
nei au foăt, faţă de 1933, Luînd cuvîntul în ca Tovarăşul Vasile Golda, principalele preocupări ale ducţiei agricole, tovarăşul mitetului orăşenesc, s-au
mai mari cu 500 kg/ha Ia drul conferinţei, tovarăşul directorul Centralei mine colectivului pe care îl Antoniu luga, directorul manifestat o seamă de lip
grru, 2 286 kg^ha la orz, Mircea Rotea, directorul în reurilor Deva, sublinia în reprezintă, t o v a r ă ş u 1 Trustului judeţean . al suri Şi neajunsuri, care
3000 kg/ha la cartofi şi treprinderii mecanice Orăş- cuvîntul său legătura ne Ghcorghc Tomoiagă, inspec S.M.A., a subliniat preo au dus la ncrealizarea
cu 4 000 kg/ha la po tie, a arătat că pe primele mijlocită dintre stilul de tor şef al Inspectoratului cuparea colectivelor dc unor indicatori, îndeosebi
rumb. Cu toate că în 10 luni din acest an, co muncă .dinamic imprimat silvic judeţean, a raportat muncă din aceste unităţi la cărbune şi fire vîscoză.
perioada la care ne rapor lectivul de oameni ai mun activităţii consiliilor oa îndeplinirea, în mod exem pentru folosirea judicioasă A tund permanent în aten
tăm — arăta vorbitorul — cii -de aici lucrînd cu dă menilor muncii din unită plar, a planului la export a bazei . tehnico-materiale, ţie deficienţele înregistrata,
ăm avut rezultate bune în ruire şt abnegaţie revolu ţile subordonate, creşte pe primii patru ani ai îmbunătăţirea calităţii lu în numele comuniştilor, al
toate domeniile, nu ne ţionară, dovedind un înalt rea eficienţei măsurilor cincinalului. Referindu-se crărilor agricole, respec tuturor oamenilor muncii
putem declara mulţumiţi patriotism, a realizat sar adoptate şi aplicate în ve la aspectele negative ma tarea tehnologiei specifice din oraşul Lupeni, vorbi
ae modul în care s-a ac cinile de plan la toţi in derea întăririi democraţiei nifestate în activitatea fiecărei culturi, sporirea torul a exprimat angaja
ţionat pentru recuperarea dicatorii, depăşind produc socialiste, autoconducerii silvicultorilor, vorbitorul a rentabilităţii întregii acti mentul de a acţiona cu
şi valorificarea depftnă a ţia marfă cu 7 milioane lei, şi autogestiunii, pe de o arătat că se acţionează vităţi Vorbitorul a insis întreaga responsabilitate
pănuntului atit în unită exportul fiind îndeplinit parte, şi rezultatele cu pentru înlăturarea lor prin comunistă . pentru perfec
ţile agricole, cît şi în sa în procent de 125 la sută, care colectivul centralei intensificarea şi îmbună tat asupra măsurilor poli- ţionarea activităţii politi-
şi
tehnice
tele din zona de deal. De în condiţiile creşterii be se prezintă la conferinţă. tăţirea muncii dc partid, tico-educative întreprinse în co-organizatorice şi edu
care
sânt
aceea am adoptat măsuri neficiului la mia de Iei „După 10 luni din acest creşterea gradului de con scopul îndeplinirii în cele cative, pentru înfăptuirea
forme, concrete menite să fonduri fixe cu 10 lei, an — sublinia vorbitorul ştiinţă revoluţionară a co mai bune condiţii a sar neabătută a hotărîrilor
după la realizarea obiecti reducerii cheltuielilor tota — am obţinut o producţie muniştilor, întărirea spi cinilor încredinţate meca Congresului al XlV-lea al
velor din programele spe le ia 1 000 lei producţie marfă suplimentară la u- ritului de răspundere al nizatorilor, creşterii gra partidului.
ciale de dezvoltare a agri marfă cu 3,1 ici şi a celor nităţile din judeţ de 150 tuturor oamenilor muncii dului de mecanizare a lu
După ce a evidenţiat re
culturii. materiale cu 1,2 iei. In pe milioane lei, concretizată faţă de gestionarea patri crărilor agricole, întăririi zultatele obţinute în creş
rioada care urmează, în în sporuri de 540 tone moniului silvic. Au fost disciplinei şi ordinii, eco terea producţiei vegetale şi
Sub conducerea nemijio- plumb. 200 tone zinc, 340 prezentate măsurile con
oită a Comitetului judeţean treaga atenţie va *fi con tone cupru, 9 000 tone crete menite să conducă nomisirii energiei şi com animale, tovarăşul Ioan
de partid — arăta în cuvîn centrată pe îndeplinirea, fier, precum şi importan la mobilizarea tuturor for bustibilului, reducerii chel Dărăbanţ, director general
tul său Cristinel l'ctreanu, pînă la Congresul ai XIV- te depăşiri la celelalte ţelor în vederea realizării tuielilor, aplicării prin al Direcţiei agricole ju
p r e ş e d i n t e l e Consi lea al partidului, a sarci produse. Este semnificativ indicatorilor de plan în cipiilor autoconducerii şi deţene, s-a referit pe larg
liului judeţean ai sindi nilor economice pe între faptul că unităţile minie anul 1990, cît şi în cin autogestiunii economico- la acţiunile întreprinse în
catelor — organele şi or gul an. Dorim, in acelaşi re Certcj, Deva, Micia, cinalul viitor. financiarc. scopul înfăptuirii neabă
timp, ca anuî 1990 să ne
ganizaţiile sindicale au Brad şi Hunedoara lucrea tute a obiectivelor noii
militat pentru perfecţio găsească cu pregătirea de ză, încă înainte de înce întreaga noastră activi Sub conducerea organelor revoluţii agrare. în acesl
narea întregii activităţi fabricaţie completă, pentru putul trimestrului IV 1989, tate — arăta în cuvîntul şi organizaţiilor de partid Giurcă, context, vorbitorul a in
—
Rodica
arăta
privind afirmarea unui stil noile produse asimilate. în contul anului viitor, său t o v a r ă ş u 1 Mihai sistat pc măsurile iniţiate
de muncă dinamic, anga asigurînd peste planul pe Rotar u, inspector şef al preşedinta Comitetului ju de organele şi organizaţiile
jam şi responsabil, pro Luînd cuvîntul în ca acest an producţii fizico Inspectoratului judeţean deţean al femeilor — am de partid, organele agri
drul conferinţei, tovarăşul de interne — a fost axată acţionat pentru sporirea cole judeţene şi condu
movarea unor forme şi Florin Potcovel, prim-secre- suplimentare însumînd mai aportului femeilor la în
modalităţi concrete de ac mult dc 550 milioane tei“. pe educarea maselor de făptuirea obiectivelor eco. cerile unităţilor agricole
ţiune menite să sporească tar al Comitetului jude \ oameni ai muncii în spiri pentru folosirea integrală
ţean al U.T.G., a prezen
aportul sindicatelor la Raportînd conferinţei re tul apărării avutului ob nomico-sociale ale judeţu şi cu randament ridicat
realizarea producţiei fi tat realizările meritorii zultatele bune obţinute de ştesc, respectarea legisla lui, creşterea gradului ‘ de a pămînlului, valorificarea
zice, îndeosebi la cărbune, obţinute de organizaţiile învăţămîntul hunedorean, ţiei socialiste, întronarea pregătire profesională, a eficientă a potenţialului
energie electrică, produse de tineret care au acţio rezultate care au condus ordinii şi disciplinei în spiritului de disciplină şi legumicol şi zootehnic ad
siderurgice, în materia nat pentru ca toţi ute- la situarea sa pe locul IV toate domeniile vieţii eco- rodniciei muncii, a efi judeţului; sporirea renta
lizarea programelor de or ciştii să-şi realizeze inte în întrecerea socialistă pe nomico-sociale. Sub îndru cienţei întregii noastre ac bilităţii întregii activităţi
ganizare şi modernizare a gral şi la termen sarcinile ţară din anul şcolar trecut, marea ■ permanentă a Co tivităţi. Cu toate acestea din agricultură, exprimînd
producţiei. de plan, să folosească efi Ilodica Mariana Lazăr, in mitetului judeţean de — a subliniat vorbitoa totodată, angajamentul co
în activitatea sindicate cient maşinile, utilajele spector general al Inspecto partid şi în colaborare cu rea — în activitatea orga operatorilor, mecanizatorii
lor s-au manifestat însă şi şi timpul de lucru, să ratului şcolar judeţean, s-a organele procuraturii şi nizaţiilor de femei s-au lor şi cadrelor tehnice de
» seamă de lipsuri şi nea gospodărească mai bine oprit şi asupra neajunsu justiţiei, am organizat nu manifestat o seamă dc a depune toate eforturile
junsuri pentru înlăturarea materiile prime, combusti rilor privind nerealizarea meroase acţiuni de cu lipsuri, ele regăsindu-sc în vederea transpunerii»
cărora este necesar să se bilul şi energia electrică, plănului de şcolarizare la. noaştere a legilor ţării, la cu precădere în rezultatele în viaţă a programelor de
acţioneze cu mai maro în domeniile prioritare ale unele profile, încadrarea care au luat parte un ma necorespunzătoare din u- dezvoltare a agriculturii,
responsabilitate şi exigen economiei judeţului s-au în producţie a absolven re număr dc oameni ai nele unităţi ale industriei de autoconducere şi auto-
ţa. întreprins acţiuni de mun ţilor de liceu, pregătirea muncii din industrie, agri uşoare, alimentare, chimiei aprovizionare teritorială. J