Page 42 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 9<
SUB ARCUL DE VICTORII
« 13,0
* Muzici
Din univ
AL UNUI TIMP EROIC * '■'ilmări
animal
Un cîntei
sorilor. F
Fono-Filrr
* Autogr
14,45 Să|
flcă 0 1
0 19,30
I n d u s t r i e sub roşu
Investiţiile—izvorul dezvoltării patriotice
• In Epoca Nicolae sătoriile de mătase din 0 19,40
şi înfloririi plaiului hunedorean Ceauşescu valoarea fondu Deva şi Lupeni, Fabrica Tezele, ii
le din Exp
rilor fixe din industria de încălţăminte Hunedoa
Asemenea tuturor zonelor ţării, judeţul Hunedoara a liunedoreană a crescut de ra ş.a. şului Nic
cunoscut în anii glorioşi ai „Epocii Nicolae Ceauşescu” aproape cinci ori. • Ca urmare a investi la Plenc
C.C. al
o înflorire şi ascensiune fără precedent, datorită politicii • Au fost construite şi ţiilor alocate, producţia Ţara mea
ştiinţifice de alocare a unor fonduri cît mai mari de in puse în funcţiune 2 988 industrială a cunoscut o musefe. I
vestiţii pentru dezvoltarea echilibrată a tuturor ramuri obiective, din caro 568 ca dezvoltare impetuoasă. Fa
lor de activitate. Industrializarea, dezvoltarea urbanis pacităţi de producţie, cum ţă de 1965, producţiile fi româneas
tică şi edilitară a localităţilor au cunoscut un dinamism sînt: noua platformă in zice au crescut în pre Film arti:
deosebit. zent : la huilă — cu 94,2 tea mei
In cei 24 de ani care au trecut de la Congresul al dustrială a Combinatului la sută, la minereu cu Producţie
IX-lea al partidului, volumul investiţiilor din judeţ a siderurgic „Victoria" Că- Filme Tre
crescut cu 385,3 la sută în industrie, 509,3 la sută în lan, extinderea şi moderni prifer — 304,4 la sută, jurnal o
cocs — 30,6 la sută, fontă
fă, bine
agricultură şi cu 201,1 la sută în gospodăria comunală zarea Combinatului side © 22,30 I
şi locativă. Numai în actualul cincinal s-au efectuat lu rurgic Hunedoara cu noi — 78 la sută, oţel — 60,4 gramului.
crări în valoare de 33,4 miliarde lei, iar de la începu furnale, oţelării şi lami la sută, laminate — 79,2
tul lui 1989 - anul măreţului Congres al XlV-lea al noare, hidrocentralele de la sută.
partidului - a fost realizat un volum de investiţii în pe Rîu Mare, întreprinde • Judeţul Hunedoara a
valoare de 7,6 miliarde lei, cu 500 milioane lei în plus rile miniere Paroşeni, Cîm- devenit un mare produ
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. In Industria extractivă, dezvoltarea noilor capacităţi pu lui Ncag, Livezcni, Va cător de energic electrică:
proceselor
modernizarea
SELECŢ
In pagina de faţă prezentăm cîteva trepte din intensa de producţie este însoţită de staţie de dispecerlzare de teh în anul 1989 producţia de GRAMUL
este
nologice,
cum
această
la
şî
dezvoltare a judeţului Hunedoara. I.M. Lupeni. lea de Brazi, Iscroni, Pe programul
trila Sud, Lonca Pilier, energie electrică este mai Itadiojuni
Lupeni Sud, preparaţiile mare cu peste 5 miliarde vista pre.'
A g r i c u l t u r ă Uricani şi Livezcni, între kWh dccît în 1965. rul melod
die rai
prinderile de tricotaje Pe • Au fost create 67 000 tiu şl
• Investiţiile pentru mo rat în întregime, pentru comoara 1
dernizarea agriculturii în prima oară din producţie troşani şi Hunedoara, de noi locuri dc muncă, iar Revista
11,05 Din
sumează peste 6 miliarde proprie, necesarul de con .. confecţii Vulcan, Centrala productivitatea muncii a liste ; 1:
lei. sum al judeţului la cartofi, termoelectrică Mintia, ţc- crescut cu 79,5 la sută. şoară; 12,
• Prin lucrări de îmbu ceapă, rădăcinoasc şi var 12,20 De p
a ţării; 1
nătăţiri funciare supra ză. 3 ; îs.oo
faţa agricolă a crescut cu • Suprafeţele irigate au ratfe «-tv.;
36 000 hectare, crescut, faţă de 1965, cu uşo.ră ro:
Dialoguri
• Prin aplicarea celor 14 419 hectare, Radiojurn:
mai noi cuceriri ale ştiin e Ca urmare a fonduri ale Epocii
ţei şi tehnicii agricole, lor alocate pentru sporirea poca Nlc<
prin mecanizarea lucrări producţiilor din sectorul 16,35 Muză
dv. ; 17,30
lor, producţiile medii Ia vegetal şi din zootehnie, Tezele, ld
hectar au sporit perma a dezvoltării activităţilor din Expui
nent. Faţă de 1985, în de industrie mică şi pres lui Nicolai
acest an producţiile au tări servicii, la finele anu Plenara iă
al P.C.R.:
fost mai mari de 2,5 ori lui 1988 toate cele 90 de serii: 20,0
21,00 La
la orz, 3,2 ori la grîu, de cooperative agricole de 22,00 Radio
aproape patru ori la car producţie din judeţ şi-au
tofi, porumb boabe şi echilibrat balanţa finan
sfecla de zahăr. ciară, situaţie care se men
• Au fost extinse cul ţine şi acum.
turile de legume şi s-au » Faţă de 1965, în pre
creat noi ferme în cadrul zent numărul de tractoa DEVA :
Pentru dezvoltarea sector ului zootehnie din judeţul asociaţiilor horticole, ceea re şi combine autopro dolari in
nostru s-au construit ţi modernizat numeroase complexe HUNEDOA
de crcţtere n animalelor. ce a permis să fie asigu pulsate s-a dublat. mul-' drai
- Ti
der,_ . ll)
Locuinţe, alte dotări sociaie grul Mala
PETROŞAI
(Parîng);
•
paturi,
Numai de la începu
• Un număr de 93 000
Învăţămînt- apartamente au fost puse tul • actualului cincinal au pentru Numărul de asisten Pisica îşi
seriile
I-II
asigurarea
(Unirea);
la dispoziţia oamenilor fost date în folosinţă 11 500 ţei medicale cu spitalizare, ria şi mar
cultură muncii din judeţ, în pe apartamente, din care pes a crescut cu 69,9 la sută. VULCAN:
(Lu
Mara
rioada 1965—1989, ceea ce te 7 000 în oraşele din • Numai în actualul NEA : CI i)
reprezintă peste 70 la sută V'alea Jiului. cincinal a fost extin ncrul); I
0 tn Epoca Nicolae • Au fost construite spi să şi îmbunătăţită alimen fundare li
Ceauşescu invăţâmiiitul din numărul total al apar tale, policlinici, staţiona tarea cu apă a localităţi me (Munc
hunedorean şi-a spo tamentelor construite din re, centre stomatologice lor din Valea Jiului, Deva. NOASA :
rit şi modernizat baza fondurile statului în anii (Muncitori
socialismului. ş.a. Simcria, Haţeg şi Ghclari. De ce arc
materială, s-a integrat s-au dat în folosinţă ma (Retezai);
puternic cu cercetarea gazine generale la Petrila, bărbat, alt
r<
(Steaua
şi producţia şi a fost Uricani şi Aninoasa, au BARZA:
Constructorii — oameni a căror muncă şl viaţă s-au ( M i n e r *
racordat mai bine la fost modernizate drumuri Integrat definitiv în verticalele ctitoriilor noastre socia Adio, arrr
A
cerinţele necesarului dc în oraşele şi comunele ju liste. tria); (Fia
ţian
deţului. SARA-BAi
forţă de muncă din
nărui (Cei
judeţ. ră şl cre
e Numărul sulilor de Asemenea întregii ţări, eiupercăria tip industrial României";
Nelu
(Dai
clasă în învăiămîntul judeţul Hunedoara are P e r s p e c t i v e din Călan, noul complex Orele 11 :
perspective minunate dc de sere de la Mintia, şl marea (
primar, gimnazial şi mari fabrici de pîine la tură şi ct
dezvoltare şi pe viitor,
liceal a crescut cu 693. programul de investiţii perimetre pentru mine Hunedoara şi Vulcan. României"; şl
Marla
o Numărul liceelor însumînd, în cincinalul reuri la Ciungani-Căză- • în agricultură se vor Tranzistor!
1991—1995, 71 miliarde moderniza şi extinde a- ÎLIA : Sac
este mai marc cu 20, neşti, Bolcana — Troiţa, (Lumina).
lei. Boiţa—Haţeg, Vorţa ş.a. menajările pentru irigaţii
faţă de 1965. o Producţia marfă in pe cel puţin 16 300 ha.
o Investiţiile destina dustrială va fi, în 1995, • Se vor finaliza obiec • Ponderea cantităţilor
te muncii cultural-cdu- cu 31,4 la sută mai mare tivele hidroenergetice de de legume obţinute în
pe Rîu Mare şi Strei, cu
cative şi artistice din ca în 1990, înregistrîfldu- o putere totală de 567 judeţ va creşte de la 75
se un ritm anual de 5,0 la sută, în prezent, la 80
judeţ au făcut ca, în MW, iar termocentralele Ia sută.
la sută. Creşteri impor Pentru a
momentul dc faţă, să tante vor cunoaşte ra Mintia şi Paroşeni vor • Se va ridica poten fi închisă
productiv
ţialul
al
celor
avem în judeţ : 385 cen murile prioritare — mi fi modernizate. peste 3 300 hectare de li va deveni
partea a d
tre dc cultură şi crea nerit, siderurgie, ener « Vor fi construite şi vezi, iar suprafeţele plan cursul cădea
noţ
vor
ţie „(.'întarea Româ getică, materiale de con puse- în funcţiune fabri tate cu viţă de vie vor te slabe,
niei", Irei teatre, şase strucţii, industriile ali cile dc confecţii, de mo fi extinse la peste G00 fla în geno
mentară şi uşoară. bilă şi secţia de produc paraturile
muzee, 67 librării, 632 ha. cuprinse Ii
o Vor fi puse în va ţie tehţiică de calcul De « Se vor construi noi de, iar cel
biblioteci cu aproape loare noi cîmpuri de căr va, filatura de lină piep adăposturi pentru mai tre 9 $1 1
1 milioane volume, 182 bune la Răscoala, Sălă- tănată Hunedoara, între mult dc 2 000 bovine şi arii restrîn
nala
ceaţi
cinematografe. iJreul Industrial nr. 4 Deva, unde prrgate.se vii prinderea de confecţii şi 8 000 ovine. va persist;
tori! constructori al judeţului nostru. truc. Poiana Mare şi noi
