Page 45 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 45
1 PREGĂTIREA C0N6RESIILUI AL XIV-LEA AL PARTIOIIlI
Angajau exemplară în moaca • Spirit revoluţionar In întreaga activitate
ifa
O C L V L I S Succese In întrecerea socialistă j \
Brigada de mineri condusă de Ştefan Alba
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. şi-a îndeplinit planul cincinal \
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Joi, 9 noiembrie 1989, ţuirii muncii. al partidului, am ţinut, îm- ţ
la orele amiezii, brigada In perioada care a tre- preună eu ortacii mei, -să ţ
de 110 mineri condusă de cut din cincinal, desloi- vă aducem ia cunoştinţă i
| Ştefan Alba, din sectorul nicii mineri conduşi de mai devreme această reali- J
Anui XLI, nr. 9 948 DUMINICĂ, 12 NOIEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani i IV al întreprinderii mi- Ştefan Alba au extras zare, expresie a ataşamen- ş
> niere Pctrila, a trăit un suplimentar o cantitate de tului nostru de neclintit 4
ţ moment deosebit, impor- 300 000 tone de cărbune, faţă de politica partidului, ?
I tant şi emoţionant în ace- adică producţia anului do cauza socialismului, a 1
PROGRAMUL-DIRECTIVĂ Şl TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA / laşi timp. Minerii aduceau 1990, din care 15 000 tone deplinei recunoştinţe pen- ţ
1 la ziuă un remarcabil suc- din planul pe 1991. tru grija deosebită ce ol
AL PARTIDULUI - LARG DEZBĂTUTE, ÎNSUŞITE TEMEINIC ţ ces — îndeplinirea preve- în telegrama pe care purtaţi minerilor din Va- t
derilor dc plan pe actualul Ştefan Alba a adresat-o, lea Jiului, din întreaga. \
1 cincinal —, iar Ia ieşire, cu acest prilej, Comitctu- ţară. Aşa înţelegem noi t
Activitatea poiitico-educativă - factor \ un grup de pionieri a vc- lui Central al partidului, să ne manifestăm deplina }
pentru
a-
felicite
t o v a r ă ş u l u i
nit
să-i
l
Nicolae adeziune faţă dc realege- 1
/ ceastă nouă şi valoroasă Ceauşescu, se spune, între rea dumneavoastră, mult ţ
important în mobilizarea comuniştilor, ) izbîndă, să Io înmineze altele. „Deşi sînt delegat (Continuare în pug. a 3-a)
^ flori alo dragostei şi pre- la Congresul al XlV-lea
l
a tuturor oamenilor muncii
la realizarea planului de producţie Abnegaţia, dăruirea, angajarea siderurgiştilor
însuşiri care asigură noua calitate
Tezele pentru apropiatul înivăţămlnt politico-ideolo tui an. A. Szenteş a lipsit
forum al comuniştilor gic bun, după părerea nemotivat de la lucru, în
români precizează: „In mea. în adunările gene mod repetat A fost che a metalului hunedorean
centrul activităţii organe-* rale ale organizaţiei de mat în faţa biroului orga
lor şi organizaţiilor de bază, în cele lunare ale nizaţiei de bază şi aten Caracterizată printr-o supremă de secretar gene trala Expunere prezen
partid, a tuturor institu grupelor sindicale şi în ţionat. A persistat in a- pronunţată atmosferă de ral ai partidului, opţiune tată de secretarul general
ţiilor ideologice şi cultural- cele ale organizaţiei de bateri şi atunci a fost pus lucru, adunarea generală istorică pentru continuarea al partidului, tovarăşul
educative trebuie să stea tineret se prezintă de fie în discuţia adunării gene a oamenilor muncii din Nicolae Ceauşescu, la Ple
permanent modelarea flzio- care dată o informare cu rale şi criticat aspru de • Centrala industrială side procesului revoluţionar de nara lărgită a C. C. al
irt.iîiei omului nou, înain privire la principalele eve- comunişti. AS. s-a anga rurgică Hunedoara a ana construire a noii orînduiri P.C.R. din 24—25 octom
tat, animat de un profund , nimente politice din ţară jat să nu mai lipsească şi lizat, în spirit critic şi in patria noastră pe te
spirit patriotic, devotat şi una despre modul de se ţine de cuvînt. Iată deci autocritic, activitatea des melia principiilor şi valo- brie a.c., se înscrie ca
trup şi suflet cauzei no realizare a sarcinilor de cum adunările generale făşurată şi rezultatele ob document programatic d&-
bile a socialismului şi co plan. sînt şi şcoli _de educaţie ţinute de colectivele uni exeepţională însemnătate,
munismului, făuririi celei politică şi revoluţionară. tăţilor componente în a- Adunările generale care a clarificat probleme
mai drepte şi mai umane De altfel, în adunările ge cest an, precum şi sarci de stringentă actualitate
societăţi la care au visat Dezbatere nerale de partid, sindicat nile ce le revin pentru ale oamenilor ale construcţiei socialismu
spiritele avansate, revolu la l.P.S.R.U.M. şi U.T.C. la dezbateri iau 1990, ultimul an al actua muncii — cadru larg lui, dînd, încă o dată, na
ţionare de pretutindeni, parte mulţi oameni, car© lului cincinal. Climatul în de manifestare ţiunii noastre garanţia
idealurilor progresului so Deva vin cu critici concrete, cu care s-au desfăşurat lucră a democraţiei înaintării sigure a patriei
cialismului şi păcii în în ^propuneri de îmbunătăţi rile acestui autentic fo pe drumul luminos al so
treaga lume". Cum se ac re a muncii, a căror apli rum al democraţiei noas noastre socialiste cialismului şi comunis
ţionează pentru materiali A. Laslău: O deosebită care se urmăreşte cu in tre socialiste a fost profund mului. Aceeaşi traiectorie
zarea acestui obiectiv la atenţie acordăm educării sistenţă de către biroul marcat de entuziasmul cu ascendentă este urmată şi
întreprinderea pentru piese comuniştilor, a tuturor organizaţiei de bază, de care toţi comuniştii, între rilor fundamentale ale so de rezultatele obţinute în
de schimb şi reparaţii uti muncitorilor în spiritul către conducerea secţiei. gul popor întîmpină măre cialismului ştiinţific. acest an de majoritatea
laj minier din Deva ? îndeplinirii exemplare a Redacţia: în colectiv ţul Congres al XlV-lea al în conştiinţa tuturor ce
Pe această temă am or sarcinilor ce le revin în Sînt foarte mulţi tineri. Partidului Comunist Ro lor ce contribuie. prin colectivelor cele din din centrală,
respectiv
combi-
ganizat o dezbatere la care producţie. Acţionăm pentru Cum se procedează pentru mân — Congresul marilor
au luat parte Simina Mo a face din fiecare membru formarea lor ca oameni victorii socialiste, al ade munca lor, la plămădirea * natele siderurgice de la
goşan, secretar adjunct al de partid un exemplu de de nădejde ai unităţii ? văratei suveranităţi şi in metalului hunedorean — Hunedoara şi Căian, între-
comitetului de partid din conduită în activitate, care S. Mogoşan: Noi patro dependenţe naţionale. se sublinia în raportul D. MIRCESCU
unitate, Ilarian Negreanu, să fie urmat de toţi cei năm şcoala profesională într-o emoţionantă una consiliului oamenilor mun
Ana Laslăii şi Emil lacob, lalţi din colectiv. Şi a- cu profil minier din Deva, nimitate de gînduri şi (Continuare în pag o 3-a)
secretari adjuncţi cu pro vem mulţi asemenea co ai cărei elevi fac practică simţire, participanţii la a- cii din centrală —, magis
bleme de propagandă ai munişti, printre aceştia în întreprinderea noastră. dunare au dat glas deplinei
organizaţiilor de bază de aflîndu-se Constantin Piep Ei bine, conducerile sec adeziuni a celor ce mun
la lăcătuşerie, întreţinere tăn, Cristian Prodan, Ioan ţiilor se ocupă cu perseve cesc în cadrul C.I.S. Hune Adunarea festivă consacrată
şi turnătorie. Ursală şi alţii. renţă ca aceşti copii să în doara faţă de Hotărirea
S. Mogoşan: Colectivul Redacţia: Cum se pro veţe temeinic meseria, în- Plenarei G.C. al P.C.R.
de muncă al întreprinderii cedează atunci clnd se trucît marea majoritate din iunie a.c. privind rea aniversării a 40 de ani de
noastre este tînăr. Tînăr ivesc abateri de la cerin dintre ei se încadrează, legerea tovarăşului Nicolae
în dublu sens : unitatea ţele locului de muncă ? după absolvire, la noi. în Ceauşescu, genialul ctitor aparifia primului număr al
— ctitorie a „ E p o c i i E. lacob: Sînt tot mai acelaşi timp, birourile or al României socialiste mo
Nicolae Ceauşescu" — a puţine asemenea cazuri ganizaţiilor de partid, co derne, marele Erou între .f<
intrat în producţie în în rîndul comuniştilor. A- mitetele U.T.C. se ocupă eroii neamului, proemi ziarului „Drumul socialismului
1985 ; media de vîrstă a cest fapt relevă eficienţa nentă personalitate a lumii
lucrătorilor este în jur de activităţii politico-educa- TRAIAN BONDOR contemporane, în funcţia
25 de ani. In aceste con tive. Am avut totuşi un Deva
diţii, activitatea ideologi caz, pe la începutul aces (Continuare în pag. o 3-a)
că şi poiitico-educativă are Ieri, la Centrul de cul tivului sărbătorit din partea
o maximă însemnătate, tură şi creaţie „Cîntarea Biroului Comitetului jude
fiind chemată să formeze României" din Deva a avut ţean de partid şi Comitetu
comunişti, oameni ai mun loc adunarea festivă con lui executiv a! Consiliului
cii cu o înaltă conştiinţă sacrată aniversări* a 40 de popular judeţean.
politică şi profesională, ani de la apariţia primului Despre activitatea desfăşu-
profund devotaţi edificării număr al ziarului „D-umul rată în cei 40 de ani de la
noii societăţi în patria socialismului", la 7 noiem apariţie a vorbit
noastră. brie 1949. Isfrate, redactorul Tiberiu
Redacţia: Ce metode şef al
au
festivă
La
adunarea
şi forme de acţiune se uti fost prezenţi ziarişti, cola ziarului „Drumul socialis-
mului".
lizează ? boratori şi corespondenţi
S. Mogoşan : învăţămîn- In continuare au luat
tul politico-ideologic de voluntari ai ziarului, mun cuvîntu! tovară şui Roman
partid, de sindicat şi citori tipografi şi lucrători Romcea, maistru la între
U.T.G. este axat pe cunoaş din difuzarea presei, acti prinderea electrocentrale De
terea. şi însuşirea temei vişti de partid şi de stat, va, membru al consiliului
nică a politicii partidului, reprezentanţi ai organizaţii de conducere al redacţiei,
a orientărilor şi indicaţii lor de masă şi obşteşti, oa Radu Ciobanu, scriitor, mem
lor tovarăşului Nicolae meni ai muncii din unităţi bru al Consiliului de con
Ceauşescu şi a sarcinilor economico-sociale şi insti ducere al ziarului, Silvia
ce-i revin colectivului. în tuţii din municipiul Deva şi Mafie ş, ore şedinţele Comi
această perioadă se dez din judeţ, cititori ai ziaru tetului iudetean de cultură
bat documentele pentru lui. şi educaţie socialistă. Li via
Congresul al XlV-lea şi Tovarăşa Elena Braica, Bozqa, secretar adjunct cu
Expunerea secretarului ge secretar al Comitetului : u- probleme de propagandă aî
neral al partidului, Ia defean de partid, vice Comitetului de partid al
Mlrcea Resiga, Constant in Serbau şl ioan Aclăscălîţel, toţi membri ai formaţiei de
recenta Plenară lărgită lăcătuşi II de la l.P.S.R.U.M Deva, confecţionează cupe pentru maşinile de încărcat preşedinte al Consiliului Combinatului siderurgic Hu-
a G.C. aî P.S.R. minereu în abataje. Foto NICOLAE GHEORGHIU popular judeţean a orezen-
I. Negreanu : Avem un tat Mesajul adresat colec (Confinucire în pag. a 3-a)
