Page 46 - Drumul_socialismului_1989_11

(1C(. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 948

C O N D U C Ă T O R C R E D I N Ţ A M E A ^ T e i e
V I T E A Z
ll Ca patriot am înţeles că ţara DU/V
Guvîntul lui înseamnă cutezanţă E viaţa mea aşa cum o trăiesc 12 NC
Şi crezul meu în cauza ei cea dreaptă
1444#/!/^ Şi gîndu-i este vrerea de a fi Pe care-o ştiu, o apăr şi-o cinstesc. U 11,30
El e stegarul marilor victorii
Ocrotitorul bravei Românii. piilor *
Ca patriot am înţeles că ţara, dc ghiozdi
Prin vreme ca un munte s-a-nălţat spre marei
Ca un stejar cu ramurile-n soare Şi-i stă pe frunte scris-o Epopee JăS. Produ
In faţa noastră brav s-a arătat De Ceauşescu, Marele Bărbat. diourilor s
Şi-a ctitorit de la Congresul IX sodul 2 ■
Izvor de glorii pururi nesecat.
Şi-n fiecare zi mă simt mai tare Iricolor, la
Vie
12,40
0 n o u ă c a lit a t e a m u n c ii c u lt u r a l- e d u c a t iv e s i a r t is t ic e Mai încercat, mai tînăr şi mai drept 13,00 Telex
Aşa sînten», prin el o apă vie
Şi mari ferestre îmi sînt desehise-n
Din visul libertăţii zămisliţi
bum duinii
Cinstindu-1 noi, cinstim o împlinire zaro cert de pri
Şi în judejul nostru a ră şi creaţie „Cîntarea evoluţiile lor, pentru valen­ Ce ne-a făcut dc-a pururi fericiţi. Să fiu cinstit, puternic şi-nţelcpt. Rovinari *
debutat noua edifie, a Vlll-a, României" din mediul ur­ ţele educative ale textelor cii * Mort
a celei mai ample manifes­ ban şi rural, acţiunile cu pe care le transpun scenic, Cinc-ar putea să ne conducă-n pace Ca patriot am înţeles că ţara Muzică uşi
tări a spiritualităţii româ­ cartea şi filmul, cele mu­ al formaţiilor de dans te­ E-un plai etern sub ccru-mpurpurat ne animat<
neşti - Festivalul naţional zeale. Un suflu nou va cu­ matic, modern, contempo­ Doar El, alesu-acestui brav popor Prin ea-i credinţa mea dintotdeauna populare
„Cîntarea României". Actuala noaşte mişcarea de creaţie ran. Prin El sîntem statornici şi puternici In Ceauşescu, Marele Bărbat. zicale *
ediţie se deschide sub sem­ şi interpretare artistică în Atenţia factorilor educa­ Prin el iubit, viteaz conducător. DAVID RUSU Microrccitc
nul conceptelor revoluţio­ cadrul festivalului, astfel ca ţionali se va concentra în uşoară: ,
nare, de excepţională va­ aceasta să devină, aşa cum continuare asupra repertoriu­ chină * S
loare, ale secretarului ge­ arăta t o v a r ă şui Nicolae lui promovat de colectivele spectatorul
neral al partidului, tovară­ Ceauşescu, „o forţă tot mai artistice, astfel ca acesta să închiderea
şul Nicolae Ceauşescu, cu­ promoveze cu preponderenţă • Galeria „Arta" din ! B 19,00
prinse în Expunerea la Ple­ cîntece patriotice, revoluţio­ | AMFITEATRUL ARTELOR Bacău găzduieşte in pe­ 19,20 Cînta
nara lărgită a C. C. al P.C.R. în actuala ediţie nare, dansul popular, dar J La sala „Studio" a Cen- un grup de cunoscuţi plas- Omagiul ţ
din 24-25 octombrie a.c., a Festivalului şi cel tematic exprimînd a- | trului municipal de cultură ticieni din Deva, tinerii rioada 28 octombrie — torului iub
care vor jalona şi potenţa vîntul constructiv, dăruirea * fi creaţie „Cîntarea Româ­ creatori de poezie Anişoa- 15 noiembrie a.c. expoziţia Film artişti
activitatea cultural-educativâ naţional „Cîntarea în muncă, ataşamentul locui­ niei" din Hunedoa a a ra Călin, Daniela Rădos, personală de grafică a binfi". Pro
r
şi artistică, de formare a României" torilor judeţului faţă de îm­ artistului plastic devean sei de Filn»'
omului nou în perioada ur­ plinirile neasemuite, dobîn- * avut loc cea de-a 33-a Alin Făt, Irina Sirbu, Ceo Ovidiu Petca. Lucrările ex- j Pagini muz
mătoare. Aşa cum evidenţia dite cu precădere în perioa­ ediţie a „Amfiteatrului ar- Voinescu, Corina Sandu, puse, rod al căutărilor; popularitat
conducătorul partidului şi puternică în participarea da deschisă de Congresul al ' telor". Dedicată celui de-al Mirela Vlădescu, Anca Oe- plastice din ultimii cinci româncasci
statului nostru în impor­ maselor la întreaga activ.ţa­ IX-lea al partidului, ataşa­ XlV-lea Congres al parii- gar (Hunedoara) ş.a. ani, oleră posibilitatea for- Tolejurnal.
tantul document „întreaga ţe cultural-artisticâ, aceasta mentul faţă de patria socia­ , dului, manifestarea des­ Ediţia, bogată in poe­ mării unei viziuni de an- j
activitate de creaţie şi cul- reprezentînd garanţia strînsei listă, lupta continuă pentru chisă. mai cu seamă zie, s-a întregit cu un a- sambfu asupra concepţiei LUNI, 13
tural-artistică trebuie să se legături a artei şi culturii înălţarea ei. « creaţiei fi interpretă- predat recital din creaţia artistice a tînărului crea- j
angajeze ferin în activita­ cu poporul - adevăratul I rii tinere, s-a bucurat de poetică clasică şl con­ tor şi s-au bucurat de O ! n 19,00
tea de ridicare a nivelului erec t or, de altfel, al limbii La consolidarea unui ast­ J un frumos succes. La reu- temporană românească caldă apreciere din par-' 19.30 In di
de cultură, de cunoştinţe şi literaturii, a tot ce este fel de repertoriu, o contri­ | ţi ta acţiunii au contribuit tea publicului. zele, Te
generale al tineretului, al mai bun în acest domeniu, buţie importantă vor aduce, susţinut de Petre Sănduţ. din
întregului popor, de formaro în România". fără îndoială, şi cele 40 de şului Nî^o
a conştiinţei revoluţionare a O latură importantă a cenacluri şi cercuri litera­ la Plenara
constructorilor socialismu­ mujicii culturale o consti­ re ce reunesc poeţi, proza­ Dansul de societate — mai bine cunoscut, C.C. al P
lui, cu o poziţie fermă faţă tuie creşterea potenţialului tori - oameni ai muncii care Ţara întrec
de tot ce este străin pro­ artistic al judeţului, cuprin­ se bucură de prestigiu în Congresul
gresului, patriotismului so­ zând actualmente 4 000 de unităţile economice şi insti­ practicat de tineri al iT'ytidul
cialist, fericirii omului, inde­ tuţiile în care lucrează fi, Rom fr) B
pendenţei ţării". formaţii artistice, circa 500 deopotrivă, pe tărîmul crea­
de cercuri de creaţie ce reu­ ţiei. Alături de cenaclurile La Hunedoara a avut retului frumuseţea, decen­ remarcat colective cu o ale Epoci
Pornind de aici, în pe­ nesc peste 120 000 membri. loc cu puţin timp în ur­ ţa, sobrietatea dansului mare tradiţie ale centre­ 20.30 Ce-fi
rioada următoare, aşa după Pornind de la situaţia con­ literare îşi sporesc aportul mă Festivalul dansului de de societate, valoarea ar­ lor de cultură şi creaţie, fie, dulce
cum ne-a relatat tovarăşul cinecluburile, cercurile de societate, manifestare, a- tistică unanim recunos­ al ştiinţei şi tehnicii pen­ 20,45 Ştiin
loan Sicoe, instructor prin­ cretă existentă în ediţia tre­ artă plastică, şi populară flată la a treia ediţie, cută a dansului acceptat tru tineret din Oradea, al B 21,10 D
cută a festivalului, împreu­
cipal la Comitetul judeţean ş.a. Toate acestea se im­ dedicată în primul rînd de marea masă de tineri studenţilor din Timişoara. pitalului I
de cultură şi educaţie so­ nă cu factorii culturali locali, pun ca importante modali­ tinerilor, organizată de şi nu numai de către a- Spre bucuria noastră, ta zaur folclc
cialistă, secretarul organi­ se va acţiona pentru revita- tăţi educaţionale, mareînd Comitetul judeţean de cul­ ceştia. Spunem nemurito­ preajma lor, s-a plasat Telejurnal.
zaţiei de partid, se va in­ iizarea formaţiilor corale o nouă calitate în dome­ tură şi educaţie socialistă rul tangou, nemuritorul Centrul de cultură şi crea­
tensifica activitatea educa­ din Germisara, Rapolt, llia, niul activităţii cultural-artis- vals ş.a., pentru că aceste ţie „Cîntarea României"
tivă desfăşurată prin inter­ Certej, Densuş, Baru, Romos tice în noua ediţie a Festi­ şi Centrul de îndrumare dansuri au intrat In viaţa al siderurgiştilor din Hu­
mediu! dezbaterilor, simpo­ ş.a., sporirea numărului valului naţional „Cîntarea a mişcării artistice do noastră cotidiană, precum nedoara. In cealaltă sec­
zioanelor, meselor rotunde, brigăzilor artistice, din toate României". masă. Interesul de care şi a altor generaţii în­ ţiune au fost prezente 29 DEVA I
expunerilor, a altor modali­ localităţile, colective deose­ s-a bucurat, puternica trunind acceptul între­ perechi din judeţele Alba, dolari In p
tăţi, de centrele de cultu­ bit de apreciate pentru MINEL BOOEA afluenţă a publicului în gii colectivităţi. Pentru că, Bacău, Timiş, Bistriţa- IIUNEDOAi
drag'
multa
sala de spectacol ne-au să o spunem deschis, a- Năsăud, Argeş, Harghita, — A); Tai
îndemnat să solicităm un cestea au cam dispărut Bihor şi Hunedoara. Pe dern — B);
interviu maestrului core­ din programul discotecilor, locul II s-a clasat la a- grul Malae
graf Mircea Ocoş, iniţia­ al cunoscutelor „baluri", al vansaţi o pereche de la FETR'" ' AN
(Pari
torul acţiunii şi deopotri­ unor momente ocazionale Mina Coranda-€ertej al­ seriile . -n
vă membru în juriu. din viaţa oamenilor. cătuită din Valentin Sal- Pisica tşl s
1
(Unirea);
— Manifestarea a fost — Valenţele educative cău — Mioara Dan şi de rla şi mare
ale dansului de societate la „Siderurgistul" Hune­ VULCAN:
concepută în scopul de a doara, alcătuită din Ma­ Mara (Loc
sînt unanim recunoscute. NEA î Clip
readuce în atenţia tine- riana Minişan şi Valentin
— Intr-adevăr, contri­ Ileş. nerul): PI
la
buţia sa la educaţia ar­ fundare (Muncii
me
tistică, estetică a tinere­ — Va genera festivalul NOASA ! £
tului este reală. Pentru o mişcare artistică mai (Muncltorcs
Corul Combinatului side­ amplă la nivelul localită­ De ce are
rurgic „Victoria" Călan di­ ca actul educaţional să fie (Retezat);
însă receptat în cazul a- ţilor, al centrelor de cul­ bărbat, altă
rijat de prof. Victorii» Bă- cesta, dansul trebuie să tură şi creaţie „Cîntarea (Steaua roi
trincea. O formaţie mun­ fie cunoscut, cu regulile, României" din judeţ? BARZA : i
citorească cu îndelungată cu ritmurile sale, cu ţi­ — Fără îndoială. Mă ( M i n e r u l
tradiţie, laureată n Festi­ nuta vestimentară şi fizică gîndeso la plăcerea şi in­ Adio, arme
Ar
tria);
valului naflonal „Cîntarea necesară. Necesită, de a- teresul cu care tinerii au ţlan (Fiat
Sara-bAî:
Romă ni el". semenea, o cultură mu­ Urmărit evoluţia concuren­ nărui (Cen
zicală. Să nu uităm eă ţilor. In plus, e necesar ca ră şi crea
dansul dezvoltă sentimen­ în toate centrele să se Romănlel")
tul de prietenie, de res­ deschidă cursuri de pre­ Nelu (Daci
Orele 11 : <
pect faţă de partener, să dare a dansului de so­ şi marea ((
Propulsat în atenţia cronica filmului „Comisarul" jelor este remarcabilă. ne comportăm civilizat tn cietate pentru ca plăce­ tură şl ere
cinefililor de legenda care Doi actori de mare forţă orice moment. Pentru a-i rea de care vorbeam să se României-)
Maria
i-a premers apariţia pe interioară, Nonna Nor- pătrunde frumuseţea, dan­ împletească cu o serioa­ Tranzistoriî şl
ecrane (materialul filmat peice cu miniaturi de o situat în zona unei pu­ diukova şi Roland Bîkov, sul trebuie însă practicat să cunoaştere a dansului ILIA : Sacr
a fost păstrat ascuns pes­ neînchipuită candoare, a rităţi greu de imaginat, aşezaţi în fruntea dis­ şi acest lucru se poate de societate. E necesar, (Lumina).
te douăzeci de ani), filmul hiperbolizărilor cu pro­ însă reală şi izvorînd fi­ tribuţiei, adună în jocul face organizat în cadrul de asemenea, ca la toate
sovietic „Comisarul" este iecţii ale universului la resc din chiar muntele lor idee ou idee şi stare centrelor de cultură şi discotecile să se intro­
unul dintre cele mai sur­ scara obişnuitului şi, realităţii fruste. Povestea cu stare făcînd să stră­ creaţie „Cîntarea Româ­ ducă obligatoriu reprize de
prinzătoare filme poli­ mai ales, căldura, cumva de dragoste, aparent co­ lucească în toată splen­ niei". tangouri, valsuri, show-fox,
tice văzute în ultima justiţiară, cu care este mună multor filme care doarea sa măreţia omului. — Ce a însemnat ediţia quic stepp, samba, rumba,
vreme. urmărit traseul psihologic eşuează în siropos şi la­ Filmul lui Aleksandr din acest an a Festiva­ passo double ş.a. care Pentru a
Combinaţia insolită de al eroinei de la femeie crimogen, are, aici, mă­ Askoldov a fost distins lului dansului de socie­ laolaltă alcătuiesc ceea ce va amelior
rul va îi
duritate şi tandreţe, de comisar (probabil unicul reţie simbolică, senti­ In 1988, la Festivalul in­ tate? acum numim dansul de ms' t noroi
v
realism şi evadare In film cu un asemenea mentele, plutind mereu ternaţional din Berlinul — AlăturîndUr-se altor societate. Un sprijin deo­ Izolat se
vis, de ironie şi tragic, personaj) la femeia care printre rememorări şi occidental, cu „Ursul de două manifestări de gen sebit ne pot fi în acest burniţă şl
mal frecve
de bucurie înălţătoare şi argint", Premiul „Otto apreciate în ţară — Pi­ sens, pe lingă coregrafi şi Vîntul va
naşte, la mamă şi iarăşi viaţă dusă în chiar mie­
resemnare animalică, lu­ la comisar, sacrificîn- zul vieţii, învăluind to­ Dibelius" (decernat de teşti şi Timişoara —, fes­ dansatori caa experienţă, moderat ,
aordie.
ciditatea privirii în faţă du-se pentru dreptul co­ tul într-un abur de le­ Interfilm) şi Premiul tivalul de la Hunedoara învăţătorii, precum şi pro­ minime vc
a omului cînd în el se in­ FIPRESei (al presei ci­ a reunit, la actuala edi­ fesorii de sport care în între 1 şi
terferează scrâşnetul pu­ pilului ei la viaţă, la bu­ gendă rostită cu sfiala nematografice internaţio­ ţie, în primul rînd, un institutele de învăţămînt cele maxir
terii pe care o deţine curie, fac din „Comisa­ brutală a omului sim­ nale). mare număr de formaţii şi superior primesc şi astfel 23 grade. I
ţa
diininer
cu euforia iubirii, alter­ rul" un neobişnuit film plu. deopotrivă de perechi la de cunoştinţe. lat va pei
narea deschiderilor epo- de dragoste şi de război, Interpretarea persona­ GHEORGHE POGAN categoriile începători şi cursul zile
avansaţi. La formaţii ş-au B. MIREL