Page 47 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 47
UNICĂ, 12 NOIEMBRIE 1989 Pag. 3
Activitatea politico-educativâ — factor
JE 1 Succese în întrecerea socialistă
important în mobilizarea comuniştilor,
j Brigada de mineri condusă de Ştefan Alba
a tuturor oamenilor muncii
c o - şi-a îndeplinit planul cincinal
>teca
salt la realizarea pianului de producţie (Urmare din pag. 1) ducătorul eroic al poporu general al partidului, i
iian- lui român, la cel de al chezăşie a înaintării Ro- 1
stu. iubite şi stimate tovarăşe XlV-lea Congres, în su mâniei pe noi culmi de \
(Urmaro din pag. 1J tunci cînd este cazul — P.G.R. din 24—25 octom
comportarea. brie a.c. şi, în lumina pre Nicolae Ceauşescu, con prema funcţie de secretar progres şi civilizaţie". i
de educarea lor în spiri E. Iacob: Organizaţiile vederilor acestora, sîntem
! ■ tul eticii şi echităţii socia de partid se preocupă de hotărîţi să amplificăm ac întreprinderea minieră Barza a îndeplinit pianul
ui D tivitatea politico-educati
i Al- liste. coordonarea şi activităţii or vă. în acest sens vom ac
organizaţiilor
ganelor
Con- A. Aslău: în toate sec ţiona pentru sporirea efi pe patru ani din cincinal
i la ţiile sînt organizate cursuri U.T.C., de îndrumarea lor cienţei învăţămîntului de
tinerilor
educarea
în
în
califi
perfecţionare
a
de
man spiritul muncii. Ca urma partid, de sindicat şi Cu cele mai alese senti producţia industrială pe tru, se arată : „Mulţumiţi- t
tie * cării, la care iau parte re, marea majoritate din U.T.C., vom axa propa mente de preţuire şi res 4 ani din actualul cinci du-vă din adîncul inimi- ?
)ese- circa 80 la sută din mun tre ei se formează ca ganda vizuală pe obiecti pect, de nemărginită dra nal, obţinînd, totodată, lor noastre, pentru grija 1
:lodii citori, în special tineri. Un muncitori conştiincioşi şi vele ce le va stabili Con goste şi recunoştinţă, faţă suplimentar o producţie ce o purtaţi minerilor ţ
i mu- mare număr de oameni solicită să intre în rîndu- gresul al XlV-lea al parti de secretarul general al marfă de peste 80 mili ţării, uniţi cu cugetul şi i
» * urmează cursuri de poli rile partidului. In ultima dului, vom îmbunătăţi ac partidului, t o v a r ă ş u l oane lei. fapta în jurul partidului, J
calificare.
uzică tivitatea gazetelor de pe Nicolae Ceauşescu, promo Harnicul colectiv îşi al dumneavoastră, mult ţ
Cio- I. Negreanu: Noii în vreme organizaţia noastră rete, munca de La om la torul înţelept şi consec exprimă totala adeziune stimate şi iubite tovară- i
tele- cadraţi sînt primiţi cu şi-a mărit rîndurile cu om, rolul de exemplu al vent al celor mai nobile la Hotărîrea Plenarei şe Nicolae Ceauşescu, ne ’
15,00 multă prietenie în colecti noi membri şi toţi cei pri comuniştilor pentru cei idealuri ale clasei mun Comitetului Central al
nului vele de muncă şi reparti miţi în partid sînt oameni lalţi oameni ai muncii. citoare, ale întregii na partidului, din iunie a.c-, angajăm în mod solemn
al a zaţi în formaţii bune, pe de nădejde, fac cinste co Formarea omului nou, ţiuni, eminent militant privind realegerea tovară să acţionăm eu răspun- ţ
lectivului
—
fi
ar
cum
iniei, lîngă oameni cu nivel po Dorina Toma, Teodor Ză- constructor conştient al comunist şi patriot înflă şului Nicolae Ceauşescu, dere, in spirit revoluţio- ţ
jucă- litic şi profesional ridicat gran şi alţii. socialismului şi comunis cărat, personalitate poli la marele forum comu nar, pentru transpunerea
20,25 care au sarcina de partid S. Mogoşan: Am studiat mului în România, con tică de excepţie a lumii nist, în suprema funcţie exemplară în viaţă a sar- .
fier- să-i ajute să se formeze cu multă atenţie documen stituie un factor important contemporane, comuniştii, dc secretar general al cinilor pe anul 1990, a ţ
Ca- ca muncitori harnici şi tele pentru (Songresul al în mobilizarea comunişti toţi oamenii muncii de Partidului Comunist Ro grandioaselor obiective ce
21,30 pricepuţi. Organizaţiile XlV-lea al partidului şi lor, a întregului colectiv la întreprinderea minieră mân. vor fi adoptate dc cel
mare U.T.6. urmăresc îndea la realizarea sarcinilor de Barza — Brad rapor In telegrama adresată de-al XlV-lea Congres .
eaţia proape evoluţia lor şi in E x p u n e r e a tovarăşu conducătorului iubit al al Partidului Comunist t
21,50 tervin cu operativitate lui Nicolae Ceauşescu la producţie, la edificarea noii tează îndeplinirea înainte Romă 11". ţ
pentru a le corecta — a- Plenara lărgită a <§.G. al societăţi în patria noastră. de termen a planului la partidului şi statului nos
3RIE
Abnegaţia, dăruirea, angajarea siderurgiştilor - însuşiri care Munca bine organizată
ai m
t Te-
" c asigură noua calitate a metalului hunedorean
V _ K i » la temelia producţiilor
şescu (Urmare din pag. 1} — Analizînd cu înaltă şi in bune condiţii a pre atitudini înaintate faţă de
responsabilitate şi exigenţă vederilor la export şi in muncă şi proprietatea so
19.50 prinderea de fier Vlăhiţa, revoluţionară, în spirit vestiţii, realizarea integra cialistă, dezvoltarea unei agricole superioare
npinâ la care, din luna octom critic şi autocritic, modul lă a măsurilor din progra înalte conştiinţe patrioti
V-lea brie a.c., s-au alăturat celo In care au acţionat con mele de perfecţionare a ce, revoluţionare, necesita Ferma de stat cu profil De asemenea, economis
nuni?*, ale întreprinderii antre siliile oamenilor muncii, organizării şi modernizare tea adoptării unei poziţii mixt din Deva, condusă ta fermei, Elena Micu, ur
'titcV > priză pentru construcţii şi birourile executive ale a- a producţiei. De asemenea, militante, combative, fer de ing. Sabin Blada, a ob măreşte îndeaproape şi
tr B reparaţii siderurgice Hune cestora, cadrele de condu necesitatea unor acţiuni me faţă de încercările de ţinut, an de an, producţii permanent încadrarea în
eu doara, Fabricii de produse cere, specialiştii din uni hotărîte, sistematice in ve ponegrire a marilor rea superioare în sectorul ve haremurile de cheltuieli
n i c ■ refractare Baru şi Bazei tăţi şi centrală pentru în derea înlăturării grabnice lizări socialiste din ţara getal şi în zootehnie, a- stabilite pe fiecare cultură,
u toţi nr. 6 Peştiş. Intre realiză deplinirea planului la toţi a neajunsurilor şi lipsu noastră, faţă de orice ma ceste rezultate notabile astfel reuşindu-se ca în
a ca- rile notabile din primele indicatorii — sublinia ing. rilor manifestate, pentru a nifestări antisocialiste şi concretizîndu-se în faptul fiecare an bilanţul sâ fie
Te- 10 luni ale lui 1989 se Sabin Faur, directorul ge se asigura ridicarea cali anticomuniste. că aici s-au realizat, în încheiat cu beneficii supli
21.50 numără : • depăşirea pla neral al @.I.S. Hunedoa tăţii şi eficienţei muncii Punînd în balanţă sar patru ani din actualul cin mentare.
nului valoric la export po ra — trebuie să arătăm în toate sectoarele de ac cinile deosebit de mobili cinal, beneficii suplimen Strădanii deosebite de
relaţia devize converti deschis că s-au manifes tivitate, combaterea fer zatoare stabilite pentru ul tare în sumă de peste o pun şi lucrătorii din sec
bile cu aproape 10 mili tat serioase lipsuri şi nea mă a oricăror manifestări timul an al actualului cin jumătate milion lei faţă torul zootehnie, unde, an
oane dolari • omologarea junsuri atît în activitatea de rutină şi conservato cinal şi potenţialul uman de prevederile pe întregul de an, s-a îndeplinit pla
in fabricaţie a 16 produse industrială cît şi în cea de rism în ce priveşte spo şi tehnic valoros de care cincinal. Colectivul de nul la efective, miei, lap
clţivn noi care înlocuiesc impor construcţii-montaj, a ser rirea nivelului tehnio şi dispune centrala, formu- muncă al fermei respective te, iar anul 1936, prin
iitrlu); tul şi alte 26 destinate viciilor de specialitate, calitativ al producţiei, prin lînd propuneri valoroase are de gospodărit o supra măsurile de ameliorare a
prea tehnicilor de vîrf ale eco
lodern centrului de cercetare, in promovarea curajoasă a care au întregit bogatul faţă de 421 ha teren ara rasei de oi, a marcat în
(Mo- nomiei naţionale — la ginerie tehnologică şi pro celor mai noi cuceriri ale program de măsuri poli- bii 40 ha păşuni şi fine ceputul unor sporuri în
an, II- C.S. Hunedoara • reali iectare, unităţii de evi revoluţiei tehnico-ştiinţifi- tico-orgamizatorice şi teh- ţe, iar sectorul zootehnic
câraî; zarea prevederilor la lu denţă şi calcul. semnate şi la producţia de
<*-' ■>» ce contemporane au con nico-economice adoptat, a- cuprinde 1 400 ovine, din lînă. De menţionat că ac
crările de construcţii-mon- Aceeaşi tentă autocri stituit subiecte de ana care 850 oi fătătoare.
IO -v»! taj în proporţie de 106,3 tică au avut şi intervenţii liză în cuvîntul tovarăşi dunarea generală a oame în structura plantelor centul a fost pus pe asi
learelc la sută — la I.A.C.R.S. le celorlalţi participanţi lor Gheorghe Ivan, Ga- nilor muncii â exprimat gurarea din producţie pro
: Ma- angajamentul ferm al în cultivate ponderea o de prie a furajelor. S-au
îral) S Hunedoara • îndeplini la dezbateri. Tovarăşii An vrilfi Sălătioan, Silviu tregului colectiv de a rea ţin cerealele păioase — remarcat în mod deosebit
3 cu rea şi depăşirea cu 3,2 la ton Fiiipeseu, Vladirair Da- Popa, Florin Morcovescu, grîu, orz şi ovăz, precum
; lo- sută a planului de desfa vid, Grigore Popescu, Io- Virgil Puchidău. liza exemplar sarcinile şi cartofii. Pentru a în pentru aportul )a îndepil-
I (MI- economice pe 1989 şi pe nirea sarcinilor în zooteh
Scu- cere a laminatelor — la sif Iacob, Silviu Samoi- în intervenţiile tovară registra randamente cît nie Gheorghe Iovan (acum
sdînci- Baza nr, 6 Peştiş • re lescu au insistat în inter şilor Gheorghe Amitite- întregul cincinal, de a ac mai bune la hectar s-a
ANI- ducerea consumurilor d© venţiile lor asupra rele loaie, Ionel Dobrin, Ale ţiona în spirit revoluţionar, stabilit o bună rotaţie a pensionat), Maria Iovan,
larnO de maximă angajare şi Gligor Inclezan şi Ion Lai,
CÂNII energie electrică şi cocs vării posibilităţilor reale xandru Rus au fost remar culturilor, iar îngrăşămin- care şi pentru următoarea
coadfl pe tona de fontă, obţi- existente pentru mai buna cate disponibilităţile şi, dăruire pentru înfăptuirea tele se aplică în raport
Alt nîndu-se o economie de utilizare a capacităţilor de în acelaşi timp, obligaţia neabătută a hotărîrilor de de cartarea agrochimică a perioadă de stabulaţie au
- i-n pregătit bine iernatul ani
3URA- 605 tone combustibil con producţie, recuperarea res ce revine organelor colec importanţă istorică ale solului. Pe lîngă folosirea malelor. j
iunglel venţional — la 6.S.V. tanţelor la producţia fi tive de conducere pentru apropiatului Congres al în totalitate a îngrăşămin
VŞTIE: Călan ş.a. zică, îndeplinirea la timp formarea şi afirmarea unei XlV-lea al partidului. telor organice, cu care se Avînd întreaga activita
[ <Pa- fertilizează anual cîte 30 te organizată în acord glo
vene- bal, muncitorii din fermă
ERMX- — 40 hectare, se aplică
! mari* îngrăşăminte minerale pe se preocupă cu răspundere
cultu* — în spiritul sarcinilor
întărea Adunarea festivă consacrată aniversării a 40 de ani de la întreaga suprafaţă. Punîn-
ŢEGI du-şi în valoare experien subliniate de secretarul
5RAZ1I ţa dobîndită în cei peste general al partidului, to
1
le cul- apariţia primului număr al ziarului „Drumul socialismului* Deva 30 de ani de cînd lucrează varăşul Nicolae Ceauşescu
Maria
întnrea în agricultura de stat, şeful — de folosirea eficientă a
ERIA I (Urmaro din pag. 1) totală a colectivului redac socialismului şi comunismu lor obiective de dezvol fermei a imprimat un stil pămîntului şi a bazei teh-
la tn ţional, colaboratorilor, co lui, visul de aur al omeni tare economico-socialâ a de muncă ordonat, de dis
ireşut); nico-materiaie în scopul
iuprem rvedoara, Petrişor Ciorobea, respondenţilor voluntari ai rii, vâzînd în acest act po României, de edificare a so ciplină, în rîndul munci sporirii producţiilor, de
directorul Centrului de li ziarului, lucrătorilor tipo litic, do înaltă responsabi cialismului şi comunismului torilor fermei, în special rezultatele muncii lor de-
brării Deva, Simion Pop, re grafi şi din difuzarea presei, litate istorică, chezăşia mer pe pămîntul patriei. al mecanizatorilor, de a pinzînd nemijlocit şi veni
dactor şef a! ziarului „Stea la Hotărîrea Plenarei C. C. sului ferm înainte al Româ Vă încredinţăm, mult sti căror activitate depinde turile personale pe care le
gul roşu" Petroşani. al P.C.R. din iunie a.c. niei pe drumul socialismu mate şi iubite tovarăşe se decisiv soarta recoltei. A- realizează.
Participanţii la adunare privind realegerea, la Con lui şi comunismului. cretar general Nicolae preciindu-le cum se cuvi în perioada actuală a-
au adoptat cu însufleţire gresul al XlV-lea, în supre Ne aflăm sub influenţa Ceauşescu, că, perfecţionîn- ne munca, şeful fermei ne tenţie maximă este acor
mea se textul unei telegrame cdre- ma funcţie do secretar ge covîrşitoare a ideilor, teze du-nc activitatea, ziariştii, spunea că mecanizatorii au dată fertilizării terenului
>r. Ca neral al partidului, a dum. lor şi conceptelor de excep colaboratorii, corespondenţii ajuns să stăpînească temei
ii, mal sate Comitetului Centrai al şi cititorii ziarului vom face şi finalizării grabnice a
Barv-X. Partidului Comunist Român, neavoastra, mult stimate şi ţională însemnătate cuprin nic tehnologiile specifice arăturilor adînci pe toate
emns.Ja t o v a r ă ş u l u i NICOLAE iubite tovarăşe Nicolae se în Expunerea prezentată din paginile sale o adevă fiecărei culturi, Ion Creţu,
slabe. Ceauşescu, patriot înflăcărat, de dumneavoastră, mult sti rată tribună de muncă şi Nicolae David şi Ion O- suprafeţele planificate, în
Banat, CEAUŞESCU, în care, prin Erou între eroii neamului, acţiune revoluţionară pentru acest mod colectivul do
slab la tre altele, se spune: mate tovarăşe secretar ge prea, oameni cu vechime muncă al Fermei de stat
sectorul strălucit stegar şi promotor neral, la Plenara lărgită a cauza socialismului şi comu în meserie de cîte 15—20
•aturlîe „Folosim acest prilej pen al idealurilor de pace, su C.C. al P.C.R., din 24-25 nismului, de formare a o- de ani, fiind adevăraţi din Deva înţelegînd să în-
uprlnse tru a ne exprima eu deose veranitate şi independenţă octombrie a.c., program de mului nou, constructor con specialişti în efectuarea lu tîmpine cu succese tot
îe. Sar bită mîndrio patriotică, ne naţională, care luptă cu ştient şi devotat al celei mai însemnate cel de-al
■e 3 şl muncă şi acţiune revoluţio crărilor ce li se încredin
irl cea- ţărmurit respect şi adîncâ neasemuită abnegaţie şi nară al partidului, al între mai drepte societăţi pe pă ţează. Ca urmare, ei asi XlV-lea Congres al parti
re izo- recunoştinţă, alături de toţi devotament pentru apărarea gului popor ce va sta la mîntul scump al patriei gură o bună valorificare dului.
şl In
oamenii muncii hunedoreni, şi afirmarea generoaselor baza întregii activităţi de Rc-publica Socialistă Româ a potenţialului productiv
do întregul popor, adeziunea şi luminoaselor principii ale înfăptuire a cutezătoare nia", al pămîntului. NICOLAE T1RCOB