Page 50 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 94S
I S e s iu n e d e c o m u n ic ă r i ş t iin ţ if ic e
Oameni care aduc mai aproape viitorui V
k I In cadrul manifestări nată de bază a activită
" (Urmare din pag. I) inginer şef al institutului: perforării şi comandă in re, densimetrul în flux fără lor „Săptămînii ştiinţei ţii economice" — Maria H 19,00
n------------------------------------- „Avem gîndite şi materia stalaţia prin butoane, mai surse radioactive, granu- I K şi tehnicii pentru tineret" na Hatfaludi, matemati 19,25 In i
J 86 de brevete, Se poate lizate foarte multe soluţii înainte se acţionau o se lometrul în flux continuu s-a desfăşurat, la Deva, cian la Institutul de cer xelc, idei
ii concluziona că, în cei 12 tehnice care rezolvă pro rie de manete şi distribui şi alte asemenea elemen r o sesiune judeţeană de cetare ştiinţifică şi ingi di» .Expum
<1 ani de la înfiinţare bleme deosebite din do toare chior în apropierea te core asigură, în fapt, * comunicări tehnico-ştiin- nerie tehnologică pentru lui Nicolc
2 I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva şi-o meniul extracţiei şi prepa peretelui perforat # Solu posibilitatea conducerii 6 ţifice. Lucrările sesiunii tehnica de calcul şi in la Plcna
1 pus „semnătura" pe rea- rării minereurilor. Pentru ţia constructivă a noilor procesului de preparare % s-au bucurat de un in formatică, „Rolul corni-, C.C. al P
" liza rea unor importante u- a ne da seama de eficien maşini oferă posibilitatea cu ajutorul calculatorului. I teres deosebit în rînduil siilor profesional-ştiinţl- Suprema i
I nităţi miniere, iar cei mai ţa lor este suficient să a- trecerii, în viitor, la o func Şi o realizare „de ulti participanţilor. Comuni fice, în activitatea de nit B 20,0
>. buni şi experimentaţi cer- mintim, ca exemplu, eî- ţionare programată". mă oră": ancorele elas i cările prezentate — „Rea cercetare şi creaţie teh- dc organ!
| cetători şi proiectanţi ai teva avantaje pe care le ~ De ce a fost nevoie tice tubulare ! Sînt un fel *> lizări ale creaţiei tehni- nico-ştiinţifică, implicarea dernixare
* săi sint angrenaţi în asi- prezintă instalaţiile de de două feluri de instala de ţepuşe metalice mici, co-ştiinţifice hunedorene. organizaţiilor U.T.G. pen jării ■ 20,1
ji gurarea permanentă a o- perforat cu un broţ şi cu ţii de perforat ? de o formă constructivă Activitatea comisiilor in tru introducerea noului „Familia”
' sistenţei tehnice la marile două braţe, cu acţionare - Instalaţia cu un sin aparte, care se bat în ta ginerilor şi tehnicienilor în procesele de produc ran. Premi«
8 " obiective miniere. Ne-am eiectrohidraulică, pentru gur braţ este destinată vanul galeriilor şi susţin o din judeţul Hunedoara ţie" — Teodor Iovănescu, In distribuj
dezvoltat foarte mult. Nu- lucrările de deschideri şi pentru galerii cu secţiuni plasă de sîrmă. In acest în scopul extinderii şi secretar al Comitetului Stcrian, (
' mai în actualul cincinal pregătiri desfăşurate in de 8 mp, iar cea eu două fel se economiseşte o ma l promovării progresului judeţean Hunedoara al xorici, Sili
| realizările la indicatorii subteran, fn primul rînd, braţe pentru galerii mai re cantitate de lemn, core k tehnic, asimilării de noi U.T.C., — s-au remar cu, Vistriar
*■ noştri anuali de plan au consumurile energetice sint mari. trebuia folosită pentru sus I produse şi tehnologii în cat prin certă ţinută şti stantln Dij
| cunoscut creşteri deosebi- reduse. De pildă, faţă de Am consemnat, de ase- ţinere. producţie" de Alexandru inţifică. Sesiunea a fost Uritescu, I
k ncscu, Cr
" te, după cum urmează : acrul comprimat, core ne meneo, creşterea cu 5-6 - In aceste zile - con Pop, vicepreşedinte al urmată de un reuşit con
|j producţia marfă — cu 25 cesită 110 kWh/instalaţie la sută a randamentelor cluziona tovarăşul doctor I Comisiei judeţene a in curs judeţean de creaţie Dana Den
Sta
lica
J la sută, numărul lucrărj- cu un braţ, acum sint ne de extracţie a metalelor ing. Nicolae Zăvoianu, di V ginerilor şi tehnicienilor, telmico-ştiinţifică ' pen Eugenia B
B lor mari executate — cu 26 cesari doar 35 kWh ener din unităţile de preparare, rectorul institutului —, c- i „Informatica de ieri, de ria Dobrc,
la sută, productivitatea gie electrică. Apoi, se fac datorită asimilării şi intro semenea întregului popor, «. azi şi de mîine, coordo tru tineret.
jj muncii - 22 la sută, la o serie de economii de ducerii pe fluxurile respec colectivul nostru de mun I tea, Ion t
|| beneficii — cu 79,8 la su- materiale incă din con tive a unor instalaţii mo că acţionează cu toate k Haşimă,
s tă, iar cheltuielile la 1000 strucţie, noile instalaţii de deme, de către specialiştii forţele de care dispune \ ticni, Mika
| lei producţie marfă au perforat ovînd greutăţi mai I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva. A- pentru a finaliza anumite k CARNET CULTURAL Şcoala generală nr. 5 De piiii Agotc
va un reuşit recital de
„ fost reduse cu 9 la sută. reduse. Alte avantoje : • cest complex de instaloţii teme de cercetare, in sco • „Decada cărţii ro poezie revoluţionar-pa- tian Mai
|| Practic, I.C.I.T.P.L.C.I.M. De- Perforarea unei găuri cu execută un control mai ri pul întîmpinării măreţului I mâneşti". In deschiderea Maria Tc
k triotică. Recitalul se în Drogotâ I
J va o^gură documentaţii lungimea de un metru şi guros al procesului de Congres al XlV-iea cu re „Decadei cărţii româ scrie între acţiunile cu
ji de investiţii pentru reali- diametrul de 50 mm, cu preparare, cu eficienţă di zultate dintre cele mai \ neşti" (8—17 noiembrie), cartea de profundă sim jurnal.
1 zarea unui volum anual vechea instalaţie, se făcea rectă asupra reducerii şi bune. în întreaga activi k Biblioteca judeţeană, în ţire patriotică dedicate
de 32 milioane tone de in 3 minute, iar acum, în eliminării pierderilor de tate. Ne angajăm, totoda \ colaborare cu Comitetul personalităţii tovarăşului
I minereu I numai 50 secunde • Noi metal. Aşa sînt, de pildă, tă, în mod solemn să pre % judeţean al femeilor, a Nicolae Ceauşescu, secre
jl Despre oiţe realizări, le instalaţii elimină com elementele de reglore o gătim cele mai bune con % organizat, la Cabinetul tarul general al partidu
î mai recente, ale harnicu- plet zgomotul din frontul nivelului tulburelii în ce diţii pentru înfăptuirea k judeţean pentru activita lui şi întîmpinării apro
!“ tui colectiv, ne-o vorbit ta- de lucru • Manipulatorul lulele de flotoţie, reglarea sarcinilor din 1990 şi cel \ V tea ideologică şi politico- piatului forum comunist DEV
( varăşul Gheorghe Mi-hai. se oflă departe de locul hidrocicloaneior de clasa de al 9-lea cincinal I educativă, simpozionul cu viaţa
k „Contribuţia secretarului • Simpozion. La Ex NEDOARA:
general al partidului, tova ploatarea minieră Certej, va dolari
dern — A)
răşul Nicolae Geauşescu, Muzeul judeţean Deva a plar interv
Baze temeinice viitoarei la îmbogăţirea teoriei ş! organizat un reuşit sim — B); fi
revoluţionare". pozion, avînd tema „Con
(Flacăra):
practicii
Comunicările prezentate gresul al XlV-lea al O Vj -ă cu î
Man * şi r
recolte de legume în cadrul simpozionu P.C.R. — eveniment is Icmbrlc):
lui — „Contribuţia tova toric în viaţa partidului vieţi, I-1I
[Urmare din pag. 1) baza tehnico-materială să răşului Nicolae Geauşescu şi poporului", în cadru] PENI: Leg
Dai (Cult
căruia
inte
au
susţinut
fie folosită cît mai deplin. la îmbogăţirea literaturii resante şi documentate CAN: Gar
ţie deosebită este acordată In acest scop, se pune ac social-politice" (Maria comunicări dr. Mirce 3 (Luceafărul
Călătorie p«
efectuării arăturilor adinei centul şi pe menţinerea In Razba), „Congresul al Valea şi Adela Herban. (Minerul):
de toamnă. Organizând te permanentă Stare de func IX-Iea al P.C.R., eveni tnaglu rom;
meinic munca şi folosind ţionare a amenajării pen ment de deosebită însem Cu acest prilej, La clu Radu (Mu
judicios tractoarele, meca tru irigaţii. nătate în viaţa partidu bul unităţii miniere, a NINOASA:
expoziţia
fost
(Muncltores
vernisată
nizatorii au reuşit, pînă în succesele dobîndite de lui şi poporului nostru" Cap şi paj;
acum, să realizeze arături fermă se regăseşte activi (Maria Vîrtopeanu) şi „Mari în înfăptuiri hunedo BRAD: ţiati
rene
Epoca
Nicolae
pe 120 hectare, din cele 140 tatea rodnică, plină de răs „Congresul al XlV-lea Geauşescu". şic); ORAŞ
Mirabola
Ir
planificate, angajamentul pundere, a mecanizatorilor al partidului, importan (Patria);
lor fiind acela de a în Petru Ţigu, Cornel Zepciue, ţa sa pentru dezvoltarea • Vernisaj. Duminică cinlâ (Fine.
cheia grabnic ogoarele pe Nicolae Avram, Ştefan Bă- economico-socială a Ro a avut loc la Centrul de SARA-BAI:
libelule
(Cc
întreaga suprafaţă prevă căoanu, a muncitorilor mâniei în cincinalul vii cultură şi creaţie „Gîn- tură şi ere
zută, dedicând acest succes Constanţa Avram, Maria tor şi în perspectivă, pî tarea României" — „Si- României-)
Congresului al XlV-lea al Crăciunică, Susana Zep- nă în anul 2010" (Ver- derurgistul" din Hune ce negri v
(Dacia):
partidului. ciuc, a întregului colectiv ghelia Chifor) — au fost doara, vernisajul unei de urg'
Valorificînd eficient ex de lucrători care se înscriu apreciate de participanţi expoziţii de pictură- lătorie /
perienţa dobîndită, şeful cu o meritorie contribuţie pentru ţinuta şi valoarea sculptură. Expoziţia re (Centrul c
„ci
fermei ne spunea că, la realizarea exemplară a lor politico-educatlvă. uneşte lucrări realizate creaţie SIN
niei");
pentru producerea în to indicatorilor de plan, a pro- • „Cu ţara întreagă de cei 31 de participanţi rlul, vă r>
talitate în fermă a în pramelor judeţene de dez v-aducem cinstire". Sub la cea de-a doua ediţie 1LIA: Noi)
tregului necesar de ră voltare a legumicultura, de acest. generic, secţia de a taberei judeţene de in ŞoherczadeJ
mina).
saduri, se pregătesc ic pe autoconducere şi autoapro- Strungarul loan Mărcuş — unul dintre obişnuiţii pa copii a Bibliotecii jude struire, îndrumare şi
acum condiţiile, astfel Incit vizionare teritorială. nourilor de onoare ale lucrătorilor de la secţia reparaţii ţene a realizai cu elevii creaţie a artiştilor plas
a I.P.S.R.U.M. Deva. r Fcla NICOLAE GHEORGHIU ....... claselor a III-a de la tici amatori „Cinciş '89".
(Urmare din pag. 1} întreaga activitate se im
Sarcini sporite, eforturi susţinute, pune mai multă fermitate
consiliilor oamenilor mun şi răspundere, o temeini Rezultatei
cii de la nivelul combi că organizare şi conduce 12 nolcmbr
natului şi unităţilor sub conjugate pentru îndeplinirea lor re a proceselor de produc Extr. I:
Extr. a
ordonate, ale cadrelor cu ţie, planificarea judicioasă 28, 40,
funcţii de răspundere, spe şi urmărirea consecventă Extr. a
cialiştilor, conducătorilor cienţe de organizare şi apărute, Îmbunătăţirea al minei Petrila şi-a înde ne. „Sîntern în faza apli a derulării planului, ordi 2«, 18.
proceselor de producţie, conducere a activităţii în muncii, îndeplinirea pre plinit planul cincinal şi va cării de noi măsuri şi ex ne şi disciplină dcsăvîrşi- Fond tot;
care au condus la neîn- subteran, pe fluxurile de vederilor de plan. da în plus, în 1990, mai tinderii unei metode de te în toate verigile ex 433 170 Iei.
■ leplinirca sarcinilor la preparare a cărbunelui, în Apreciind că sarciniit mult de 300 000 tone de mare randament, în pre tracţiei, preparării şi ex
extracţia de cărbune, la domeniul cercetării şi pro ce revin Combinatului mi cărbune, releva destoinicul mieră — abataj cu front pedierii cărbunelui spre
indicatorii de calitate şi iectării. Toate acestea au nier Valea Jiului în anul şef de brigadă Ştefan scurt şi susţinere metali beneficiari. In prim-plan
•!e eficienţă. avut drept consecinţe fo 1990 sînt deosebit de mo Alba. Şi sectorul şi mina că —, vom pune accent pe să se situeze punerea în
Au fost, mai sînt pro losirea incompletă a dotă bilizatoare (cu cinci mili au înregistrat creşteri ale buna organizare şi întări 'funcţiune Ia termenele sta
bleme privind aprovizio rii tehnice — îndeosebi a oane tone de cărbune brut producţiei, în acest an, rea disciplinei muncii, a- bilite a tuturor capacită Pentru a
narea tehnico-materială, complexelor mecanizate şi extras mai mari decît rea faţă de 1988, au pregătit vem încredere în colectiv, ţilor de producţie, folosi Ii In gene
asigurarea utilajelor şi e- combinelor de abataj — şi lizările acestui an — n.n.), temeinic planul şi pentru în oameni, deci ne vom rii "integrale şi eficiente a corul ina
ehipamenteior necesare în a forţei de muncă (pla participanţii la dezbateri anul viitor, astfel îneît onora exemplar planul şi liniei de front, dotării teh Izolat p«
s!
burniţe
activitatea din abataje şi sarea necorespunzătoare a în 1990, cînd va trebui să nice şi forţei de muncă, la modera
fiabilitatea dotării tehni posturilor în cărbune — Adunările generale ale oamenilor realizăm cea mai mare respectării riguroase a teh riie mlnin
prinse
înti
ce, precum şi unele puse n.n.), realizarea unor vi producţie de cărbune din nologiilor şi normelor de plus 3 grc
,1c tectonica stratelor, de teze de avansare scăzute, muncii — cadru larg de manifestare istoria unităţii", a conclu protecţie a muncii, recru maxime ir
presiuni excesive şi infil întârzieri şi calitate slabă, a democraţiei noastre socialiste zionat Viorel Boantă, di tării, stabilizării şi pre 11 gY—ide.
traţii de apă — spuneau uneori, în efectuarea anu rectorul minei Lonea. gătirii personalului mun va 'produc
in cuvîntul lor Alexandru mitor lucrări de reparaţii Propuneri de îmbunătă citor. pc alocuri
şi în curs
Blaj, directorul minei Lu- !a utilajele şi instalaţiile au făcut propuneri con prevederile să fie îndepli ţire a muncii, angaja Forumul autoconducerii nclc joase
peni, Pompei Tomolea, şef de bază. crete, şi-au exprimat voin nite integrai". mente însufleţitoare pen muncitoreşti şi autogestiu- La muu
«le brigadă la mina Bărbă- S-a apreciat, pe bună ţa de a acţiona exemplar Mobilizîndu-se exemplar tru îndeplinirea sarcinilor nii economico-financiare II în gene
teni, Petru Mandriş, mais dreptate, că nici comitete pentru realizarea lor, aşa în activitate, utilizînd teh din 1990 au formulat şi al Combinatului minier cerul mai
Izolat
posi
tru la mina Uricani, -Va- le de partid, birourile or cum le-a recomandai se nologii de extracţie adec Dorin Serbu, inginerul şef Valea Jiului a adoptat un bă. Vin* i
siie FI o re a, şef de briga ganizaţiilor de bază, sin cretarul general al parti vate zăcământului şi con al întreprinderii de pre cuprinzător program de tenslficărl
dă la mina Livezeni —, dicatele nu s-au implicat dului, tovarăşul Nicolae diţiilor de exploatare spe parare a cărbunelui Va măsuri, a cărui materiali 50—79 kia,
Insă la fel de adevărat cu fermitate şl răspunde Geauşescu, în vizita de lu cifice minei Lenea, colec lea Jiului, loan Lăsat, di zare va determina spori vest şi vi
este că se menţin o serie re în mobilizarea colecti cru efectuată la judeţuă tivul de aici a obţinut re rectorul întreprinderii de rea continuă a producţii ţă, Jzol;
chiciura
de abateri de la discipli velor la activitate susţi nostru şi în municipiul Pe zultate pozitive şi a® &-■ construcţii şi montaje mi lor de cărbune Intr-unui serviciu
na tehnologică şi a pro nută, nu au intervenit im troşani în primăvara aces cest an, înscriind „la si* niere Petroşani, ceilalţi din eele mai mari bazine rescu).
ducţiei, de la normele de perativ şi eficient pentru tui an. „Formaţia pe care o cantitate suplimentari participanţi la dezbateri, carbonifere ale ţării — mu
protecţie a muncii, defi sol u ţ i o n are a p roblcreelor e conduc în sectorul IV de cărbune de 20 00$ to toţii au relevat eă ta nicipiul Petroşani. .