Page 6 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUt NR. 9 $39 • J<
Pog. 2
Conferinţele de dări de seamă şi alegeri - analiză tenn
şcoală a educaţiei politice, revoluţionai
Numitorul comun—autoexigenţă, liotărîrea Mîndrie fată de înfăptuirile prezente, în pr:
unanimă de îmbunătăţire a muncii angajare deplină la îndeplinirea e ă r
(Urmare din pag. 1) cana, valorificarea nisipu re, de educaţie, de disci sarcinilor de viitor (Urmare >
rilor din iazul Valea Mu plină. Nc cunoaştem bine
cest context au fost subli reşului — unde se impun sarcinile, mari şi importan (Urmare din pag. 1) a-şi perfecţiona continuu judicioasă a materialelor, pentru Cong
niate rezultatele pozitive tehnologii adecvate şi mă te, în perspectiva sezonu stilul şi metodele de mun utilizarea la capacitate a lea au fost p
obţinute in perioada care suri eficiente în scopul di lui rece şi a anului viitor, utilajelor de construcţie şi s-a axat â m
a trecut de la precedenta minuării factorilor polu şi sîntem hotăiiţi să acţio sesc şi în rezultatele bune că, în vederea creşterii per mijloacelor de transport, comunistă, c
manente a eficienţei între
conferinţă de organizaţiile anţi din zonă —, amplifi năm mai energic, să mun obţinute în toate domenii activităţi. Concludente derularea conform grafice critică, în sj
de partid şi colectivele de carea lună de lună a re cim mai bine, să obţinem le de către colectivele de gii lor a fiecărei lucrări în nar a rezult
în susţinerea acestor apre
muncă de la Mina Deva, zultatelor pozitive obţinu rezultate superioare". oameni ai muncii din mu parte". junsurilor ac
Cariera minieră Micia-Min- te pînă acum. Vorbitorul Delegaţii la conferinţă nicipiul Hunedoara, care, cieri sînt intervenţiile par te, definire;
dezbateri,
ticipanţilor
la
secretarul
Costea
Ştefan,
tia, întreprinderile de pie a exprimat angajamentele Maria Iacobcscu şi Mela- sub conducerea comitetu cuvintele cărora am comitetului de partid de la căilor de ur
lui municipal, a organelor din
se de schimb şi reparaţii colectivului Minei Deva de nia Benea au adus în dez şi organizaţiilor de partid, reţinut, între altele : face în vii.to
întreprinderea
Hu
minieră
utilaj minier, de producţie a îndeplini prevederile ac batere contribuţia organi Nicolae Oargă, secretarul nedoara : „Minerii şi pre munca celor
industrială şi construcţii tualului' cincinal în patru zaţiilor de sindicat şi de şi-au îndreptat eforturile, comitetului de partid al paratorii din Poiaha Ruscăi adâncuri cărl
căi ferate, forestieră de ex ani şi cinci luni. „în ulti ‘tineret la îndeplinirea sar în perioada care a trecut C.S. Hunedoara: „Nivelu necesar ecc
ploatare şi transport, pen mii doi ani şi jumătate, cinilor de plan, ca şi unele de la precedenta conferin rile cantitative şi calitati au îndeplinit cu trei luni nale.
tru materiale de construc producţia de ciment a cres carenţe din activitatea or ţă, spre îndeplinirea exem ve ale producţiei prevăzu mai devreme sarcinile de
ţii şi altele, care au rapor cut, exportul s-a triplat, ganizaţiilor respective şi plară a sarcinilor izvorîte te pentru anul viitor şi cin pLan pe patru ani din cin Darea de s
tat îndeplinirea în avans a productivitatea muncii a s-au angajat la o muncă din documentele Congresu cinalul 1991—1995, necesi cinal — succes pe care ii tată cît şi d<
prevederilor de plan pe trei sporit cu 25 la sută, recon mai susţinută şi mai fruc lui al XlII-lea şi Conferin tatea ca Hunedoara să de dedicăm apropiatului forum au urmat ai
ani şi 10 luni din actualul diţionăm şi refolosim a- tuoasă în viitor, tovarăşa ţei Naţionale ale partidu vină cu adevărat unul din suprem al comuniştilor ro denţă realiz;
cincinal, asigurînd supli proape 90 la sută din pie Viorica Sitaru a relevat lui, din cuvântările tovară tre centrele siderurgice de mâni şi conferinţei organi pe care cole<
mentar economiei naţiona sele de schimb necesare la obligaţia şcolii „de a im şului Nicolae Ceauşescu ia frunte din Europa — aşa zaţiei noastre municipale toreşti din
le însemnate cantităţi de lucrările de reparaţii din prima mai multă consis forumurile de partid şi ale cum ne cerea secretarul de partid. Ne angajăm ca l.e-au obţinut
produse. unitate, arăta tovarăşul tenţă şi eficienţă demersu democraţiei muncitoreşti general al partidului, to pînă la finele acestui an rea organizat
Au fost relevate, de a- Vasile Dcac, delegat al or lui instructiv-educaliv, for revoluţionare, precum şi la varăşul Nicolae Ceauşescu, să obţinem suplimentar o în perioada (
seinenea, realizările din do ganizaţiei de partid de la mării tineret ui ui pentru marea adunare populară în cursul vizitei de lucru producţie marfă în valoa alegeri. Ele
meniul investiţiilor, spori întreprinderea de lianţi muncă şi viaţă, printr-o prilejuită de vizita de lu în combinatul nostru din re de 132,8 milioane lei, domeniul
rea şi diversificarea pro Deva. Dar trebuie să spun implicare mai hotărîiă şi cru întreprinsă în , judeţul luna martie a.c. —, pun în livrînd în plus economiei programelor
ducţiei de export, recolte că mai avem deficienţe în mai responsabilă a cadre nostru în luna martie a.c. naţionale 28634 tone fier în bilite de coi!
,
le mari din agricultură, re lor didactice în acest am în cuprinsul dării, de sea minereu marfă, 77900 tone dului pen ”u
zultatele bune din cele plu şi complex proces", iar mă s-a arătat că în peri MUNICIPIUL dolomită şi 2450 tone talc dului de
lalte sectoare economice şi MUNICIPIUL tovarăşul Nicolae Grosu a oada de referinţă, s-au în măcinat Măsura eficienţei ploatării cari
sociale. DEVA considerat necesar „să se registrat depăşiri la fier în HUNEDOARA muncii de partid este dată fecţionarea c
acţioneze mai energic pen
Pornind Insă de la im tru întărirea şi apărarea minereu marfă — în medie de rezultatele obţinute în modernizării
portanţa sarcinilor pe care proprietăţii socialiste, pre cu peste 8000 tone anual, producţie. Conştienţi de creşterea
le-a avut Organizaţia mu venirii fenomenelor antiso la dolomită — cu mai mult faţa organizaţiei de partid, faptul că aceste rezultate munci; Plmbu
nicipală de partid, de la munca noastră; a utilizare ciale, de furt, speculă, de de 22000 tone, la talc — cu a tuturor comuniştilor din puteau fi mai bune, am lăţii pro'duse
cup
necorespunzătoare
cerinţele şi exigenţele for toarelor de clincher, aba păgubire a avutului obştesc 450 tone şi Ia utilaje side siderurgia hunedoreană, desprins realist şi imper domeniile dc
mulate cu diferite prilejuri teri de la tehnologiile de şi personal, menţinerea u- rurgice — cu peste 1500 sarcini multiple, o proble fecţiunile din activitatea s-au material
de secretarul general al exploatare a agregatelor de nui climat de ordine şi si tone. De asemenea, s-au matică politică şi economi comitetului şi organizaţii rea cu două
partidului, t o v a r ă ş u l bază, absenţe nemotivate guranţă civică". obţinut creşteri în anul că de mare complexitate. lor noastre de partid, mă a producţiei
Nicolae Ceauşcscu, inclu de la lucru. Vom acţiona Alţi participanţi la dez trecut faţă de 1987 la pro- Pentru realizarea corespun şurile preconizate fiind ca triale, iar a
siv în vizita de lucru e bateri s-au referit la sar file mijlocii şi uşoare — zătoare a obiectivelor sta pabile să ducă la înlătura- zice — cu 4
fcctuată în judeţ în luna mai hotărît pentru înlă cinile importaai te ce revin cu 21000 tone şi ia oţel be bilite, în secţii şi uzine ac rea grabnică a tuturor nea
martie a.e., referitoare la turarea acestor neajunsuri în continuare^ pînă la sfîr- ton — cu 50500 tone, iar la ţionăm ferm pentru întări junsurilor, de orice natu huilă brută, c
necesitatea perfecţionării şi realizarea tuturor sarci şitul anului, colectivelor oţel aliat planul pe anul rea rolului conducător al ră“. la cărbune p<
întregii activităţi de orga nilor de plan pe acest an, muncitoreşti din municipiu trecut a fost depăşit cu partidului, folosind în a- Preocupări, rezultate şi 30,6 la sută
nizare şi conducere, creş pe întregul cincinal". şi la cerinţa îndeplinirii lor 30300 tone. în .şirul bune ccst scop implicarea direc intenţii de viitor ale orga draulici, 5,8 1
terii rolului şi răspunderii Se ştie, industria muni exemplare (Lazăr Potrocs- lor rezultate obţinute în tă şi activă, cu întreaga nizaţiilor de partid clin ce cotajc, 23 la
organelor ,şi organizaţiilor cipiului Deva este puter cu), la recoltele mari din producţie de puternicul de răspundere, a fiecărui mem lelnlte unităţi economice, fecţii, ultime
de partid, ridicării nivelu nică şi prin forţa Termo acest an obţinute la unele taşament muncitoresc din bru al comitetului, a fie din agricultură, învăţămînt, duse contrib:
lui de conştiinţă patriotică, centralei Mintia, prin pro culturi din agricultură şi C.S. Hunedoara se înscriu cărui comunist în parte la cooperaţie, sănătate, din terea aportu
revoluţionară al comuniş ducţia în continuă creştere La posibilitatea sporirii lor asimilarea şi introducerea rezolvarea sarcinilor tra toate domeniile vieţii eco- mun ieipiului
tilor, al tuturor oamenilor a întreprinderii de piese în viitor — prin folosirea în fabricaţie — de 3a ul sate şi a angajamentelor nomico-sociale a munici judeţului. Mc
muncii şi mobilizării lor e- de schimb şi reparaţii u- integrală şi cu randament tima conferinţă şi pînă în pe care ni le-am asumat piului au fost relevate în în această p<
nergice Ia înfăptuirea poli tilaj minier, prin dinami ridicat a pămîntului, a po prezent — a 83 mărci noi în vederea eliminării ori cuvintele celorlalţi partici lizarea de ca:
ticii partidului, la îndepli ca modernizării celorlalte tenţialului din pomicultu de oţeluri şi 9 tipodiroen- căror neajunsuri şi pentru panţi la dezbateri — Aure vadă c tiv
nirea prevederilor de plan,' unităţi, inclusiv a celor cu ră şi viticultură, evitarea siuni de laminate destina crearea condiţiilor optime lia Răşinar, Anton Sai- reşti de ia
darea de seamă prezenta profil judeţean, iar viaţa oricăror pierderi de produ te ramurilor de vîrf ale de desfăşurare a activităţii mac. Adinei Crăciuneî, Ră — unitate En
tă şi participanţii la dez social-culturală. şi politico- se (Dorin Nistor Giura), ca industriei româneşti, ajun- în viitor ara extins con
bateri au pus în evidenţă educativă pulsează tot mai şi la rezultatele slabe din gîndu-se la o pondere va trolul de partid, munca de dică Şunda. Vasile Moises- Socialiste —,
distinsă
recet:
şi lipsurile şi neajunsurile viguros în municipiu. 0ei zootehnie şi la cauzele ca lorică a produselor de ni îndrumare deplasîndu-şi cti, Mioara Caposesc, Au Muncii clas
ce s-au mai manifestat, ca care au luat cuvîntul în re le-au generat (Avram vel tehnic şi calitativ mon centrul de greutate în sec relia Grişan, Ioan Puşcaş,
re au condus Ia nerealiza cadrul conferinţei — între Oprişa), la cerinţele creş dial de peste 90 la sută. ţii şi pe schimburi, mai 3- Viorel Doda, Voichiţa Gio- I.P.S.R.U.E.E.J
rea unor indicatori de plan, care Ovidiu Florescu, Doi terii pregătirii profesionale Anul Congresului mari les la oţelăria Martin nr. 2, rogar, Diana Mariş, toan I.A.G.M.M., I
la manifestări de indisci na Cristea, Dumitru Armă a cadrelor, îmbunătăţirii lor victorii aie socialismu secţia a Il-a furnale, în Mânu, Constantin Mazilu, de tricotaje 1
plină în producţie, abateri şescu — au accentuat şi actului medical, acţiunilor lui în ţara noastră se do călzire, biuminguri şi se Eracle Văduva, Florin Pot- treprinderea
Je la normele eticii şi echi asupra faptului că biroul profilactice, ordinii şi dis vedeşte deosebit de rodnic mifabricate, în sectorul de covel. Vulcan şi alt
tăţii socialiste, de la legi şj secretariatul Comitetu ciplinei în unităţile spita în activitatea tuturor uni expediere a laminatelor la Conferinţa a adoptat o Ilic Puducc
le ţării. lui municipal de partid nu liceşti (Dănuţ Ncagu). tăţilor economice şi insti export". hotărîre în legătură cu pro eretar al Cor
Referindu-se ia dinamica au reuşit să cuprindă şi să Conferinţa a recomandat tuţiilor din municipiu. Stau Tudor Polifronie, maistru blemele aflate pe ordinea şenesc de pa
producţiei şi mai ales a soluţioneze operativ toate noului organ ales să-şi îm mărturie creşterile din pri constructor, Brigada nr. 61 de zi, cu sarcinile ce re şefii de brigă
productivităţii Minei De problemele apărute, contro. bunătăţească stilul şi me mele 9' luni, faţă de între a I.A.C.R.S. Hunedoara : vin organizaţiei municipa
va în „ E p o c a Nicolae Iul de partid nu a fost în todele de muncă, să pro gul an 1988, la total inves „Comuniştii, toţi cei ce le de partid în perioada Popa de la
Ceauşescu", urmare a po totdeauna ferm, „pe fază", moveze un spirit de intran tiţii şi Ia construcţii-mon- muncim în brigăzile între următoare. De asemenea, Gheorghe Vă;
liticii consecvente a parti ceea ce a făcut ca unele sigenţă faţă de neajunsuri, taj — 413 milioane lei şi, prinderii ştim şi vrem să sînt exprimate acordul de
dului de dezvoltare şi mo organe şi organizaţii de de angajare revoluţionară respectiv, 143 milioane lei, arătăm că putem face mai plin cu documentele pen
dernizare a întregii econo partid din întreprinderi şi în îndeplinirea sarcinilor, la export — 16,3 milioane tru apropiatul forum a)
mii naţionale, evidenţiind instituţii să muncească su să militeze cu perseveren dolari, la producţia de tri mult, mai bine şi mai re comuniştilor români, an
şi alte rezultate pozitive perficial, să tolereze nea ţă pentru creşterea rolului cotaje, încălţăminte, pres pede pentru continua înăl gajamentul de a participa,
ţare a Hunedoarei. Dispu
obţinute de colectivul uni junsurile, să îngăduie in şi răspunderii organelor şi tări servicii pentru popu nem de potenţialul uman cu întreaga fiinţă, capaci
tăţii în ultimii ani, tova disciplina. „Nu sîntem de organizaţiilor de partid în laţie ş.a. şi tehnic care să ne per tate de muncă şi creaţie,
răşul Lucian Mo ga a ra plin mulţumiţi de activita conducerea întregii activi Mîndria justificată pen la opera întregului nostru
portat conferinţei despre tea şi rezultatele noastre, tăţi economieo-sociale, pen tru înfăptuirile prezente a mită realizarea sarcinilor popor de înfăptuire a po
preocupările actuale şi de spunea tovarăşul Ovidiu tru materializarea neabă pus şi mai mult în eviden pe acest an şi în continua liticii interne şi externe a
viitor ale comitetului de Florescu, de la Centrala ter tută a importantelor obi ţă spiritul combativ pe ca re. Esenţial este să nu slă partidului şi statului, la
partid şi consiliului oame moelectrică Mintia. Ne-am ective pe care le va adopta bim exigenţa faţă de în şi înflorirea
nilor muncii vizînd pune-, confruntat şi cu greutăţi, istoricul Congres al XIV- re comuniştii hunedoreni tronarea unei discipline dezvoltarea a României so
rea în exploatare a noi ză- dar şi cu deficiente proprii lea al Partidului Comunist îl dovedesc faţă de orice ferme la toate punctele de continuă
cialiste.
,•aminte la Muncel şi Bol- de organizare şi conduce Român. i neajunsuaâ, dorinţa lor de lucru, pentru gospodărirea
inaugurat
o
epocă
nouă
în organizarea Centru munist Român — vibran lă a ţării", „Partidul —- revoluţionară In construc
lui de cultură şi educa tă expresie a unităţii în S I M P O Z I O N centrul vital al naţiunii
ţia socialismului în Ro
ţie socialistă al munici tregului popor în jurul noastre socialiste”, „Ro mânia” s „Realizările ob
piului Hunedoara, cu spri-' partidului, al secretarului nicipiului, tineri utecişti. tivâ al (Congresului al lul hotărît or al tovarăşu ţinute de poporul român
jinul Muzeului judeţean, său general, tovarăşul Dintre comunicările pre XlV-iea pentru înfăptui lui Nicolae Geau.şescu In
in aula Institutului de Nicolae Ceauşescu”. Au zentate consemnăm : „O- rea unui amplu proces de edificarea celei mai mă în înfăptuirea obiectivului
strategic stabilit do Con
subinginerj din localitate fost prezenţi secretari ad reţe epoci din istoria
juncţi cu problemele de bieotiveîe şi căile de ac transformări calitative şi României", „Congresul el gresul al XITÎ-iea al
s-a desfăşurat recent sim ţiune formulate în Pro structurale In întreaga partidului”. (I. Vlad, co
pozionul „Congresul al propagandă din întreprin iX-lea al partidului — respondent).
XlV-lcn a! Partidului Co derile şi instituţiile mu iectul Program ului-Di rcc- viaţă economică şi socia moment istoric care a