Page 62 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 62
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 95:
SUB ARCUL DE VICTORII
» 19,00
19,25 In i
iele, idei
AL UNUI TIMP EROIC lui Nicoli
df~ Expur
:
la
Plenc
C.C. al F
Glorie, m
ric ! a j
telc Nico
procmincj
rev
tafe
RAMURI INDUSTRIALE ŞI PRODUSE NOI PE PLAI HUNEDOREAN conştiinţa
In dczbal
Perioada de puternică înflorire a în ţiilor textile, a tricotajelor şi încăl lele pent
tregii economii naţionale, pe care cu le ţămintei, a mătăsurilor artificiale. al XlV-Ict
gitimă mîndrie şi nemărginită dragoste Activităţile menţionate au completat Comunii»
o numim „Epoca Nicolne Ceauseseu", a gama produselor cu maşini şi utilaje, Copiii cîi
adus şi pe plai hunedofean ramuri in calculatoare electronice, repere din ma partidul
dustriale noi, produse de înalt nivel se plastice, ciment, materiale de con jămînî -
tehnic şi calitativ, profesii inedite, care strucţii, confecţii textile şi din blană, producţie
s-au adăugat ocupaţiilor tradiţionale tricotaje, încălţăminte ş.a. for al p
existente în judeţul nostru. dc muncc
Aşa au apărut, pe harta economică In această pagină prezentăm doar cî- domeniile
huncdorcailă : hidroenergetica, construc teva dintre înnoirile pe care le-a trăit ju a 21,20
ţia de maşini, producerea tehnicii de deţul nostru în anii de aur care au urmat rie, viaţă
calcul, prelucrarea maselor plastice, pro istoricului Congres al lX-lca al Partidu educaţie
ducerea cimentului, industriile confec lui Comunist Itomân. inţiFică ■
nai.
s „ ~CŢ)
ai
prc b i.llUr
liulethi <
Imagine «Un întreprinderea tle piese de s'cliimh şi reparaţii utilaj electric şi elec Răspundri
tronic minier Petroşani — unitate modernă a construcţiei de maşini dtn judeţ. lor; 10,00 1
10,05 Un
ghiozdan;
nic trlcolr
ORGANIZARE Şl MODERNIZARE fin do şl
SECVENŢE turll de v
• Eficienţa înfăptuirii obiectivelor din programele Muzică u>
de organizare şi modernizare s-a concretizat, în 1988 DIN VIITOR lctin şle • l
comoara
şi în acest an, intr-un spor de 1,1 miliarde lei pro Partidul,
ducţie marfă — di» care 400 milioane lei la export. • In dementul energe 13.00 De I
Avevprem
• Ponderea valorică a produselor noi şi repro- tic se va asigura pune 15,V. Reci
iectatc, în valoarea producţiei industriale, a crescut rea în funcţiune a noi 15,3<) Carte
ta 7,8 miliarde Ici. lor hidrocentrale de pe sto cui te
Rndiojurn
• în aceeaşi perioadă, au fost asimilate şi intro nurlie Strei şi Şes. donate c<-
duse în fabricaţie 1521 produse si tehnologii avan • Vor fi realizate 33 Immirilf?
sate, iar în clase de calitate superioară a fost înca de microhidrocentrale ca rile patr
drat 84,2 la sută din volumul total al producţiei fi re vor asigura indepen 17.00 Pent
In
dezb
zice. denţa energetică a unui ideile, o
• Ca urinare a preocupărilor pentru moderniza număr însemnat de loca Expunerii
Ni colac
rea şi înnoirea produselor, ridicarea continuă a ni lităţi din mediul rural. Plenara I
velului tehnic şi calitativ, prevederile de plan la ex • In metalurgia feroa al P.C.R
port pe 10 luni di» 1089 au fost depăşite pc total, cu să se prevede moderni semnul c<
Congi
ioa
67,9 milioane lei, iar pe devize convertibile eu 7,5 mi zarea capacităţilor şi flu sorii; 21,0
lioane dolari. xurilor tehnologice din dv. ; 22,
C.S. Hunedoara, care va oră: 23. f*
conduce la creşterea pro 7* Şti
!
ducţiei de oţel, în condi
ENERGETICA
ţiile sporiţii producţiei
metalului elaborat în
• Pentru valorifica
rea potenţialului hidro convertizoare şi cuptoare
energetic al judeţului electrice, introducerii şi DEVA:
s-au construit 12 mi extinderii turnării conti cina (Pa
crohidrocentrale, care nue şi a altor tehnologii DOARA;
(Modern
asigură energia electri do incită productivitate. eşti, copl!
că necesară desfăşurării e Un accent deosebit — 15); Pe
în hune condiţii a vieţii se va pune pe dezvolta lari în ;
PETROŞA
economico-sociale în sa rea industriei mici, atit Mara (Pa
se comune. la oraşe, cit şi in mediul marca
o I.a unităţi econo rural, ajungindu-sc în a- Seufundar
dînciine
mice, agricole şi in an nul 1995 la un volum de PENI;
sambluri de locuinţe producţie marfă indus Fortul 111
ral);
VUI
au fost realizate 31 in trială şi prestări servicii îşi scoate
stalaţii solare cu o ca de peste 15 000 lei/locui ceafarul);
pacitate de 290 tec/an. tor. ce are
(Minerul)
# S-au pus în func » In industria uşoară •riful din
(Muncilor
ţiune 24 instalaţii de se vor dezvolta şi siste SA: Zorr
biogaz la staţiile dc e- matiza întreprinderile de toresc); 1
purare orăşeneşti, în u- tricotaje din Hunedoara cule cuce
şi Petroşani, se vor con (Retezat):
nităţi social-culfurale, strui o întreprindere de $oLs Villo
ferme agricole şi S.M.A., roşie); Ol
confecţii fa Deva, o fi natus (Pt
cu o capacitate de 930 Intre realizările deosebite prezentate de 1.C.I.T.P.I..C.I.M. Deva la expoziţia republicană de creaţie ştiinţifică şi tehni latură de lină pieptăna în Delta <
tec/an. că „Expomin 18H9" s-a numărat şi „Instalaţia hidraulică de perforat, eu un braţ, pentru abataje", creaţie de nivel tă la Hunedoara, secţii MISARA-1
mondial. legendei (
de confecţii la Brad şl tură şi ci
de tricotaje la Călan. României**
• hi Industria alimen bărbat, al
(Dacia);
tară se va extinde şi mo
Colectivul atelierului var de ia întreprinderea de lianţi Deva este cunoscut pentru din Tcnn<
consecvenţa cu care se ocupă de crcşteren continuă a productivităţii muncii. cuptorul derniza fabrica de piine Bătălia d:
de var, căruia i s-au adus pină în prezent o scrie de îmbunătăţiri menite să-l spo din Haţeg, se vor con trul dc
rească parametrii iniţiali de capacitate, acum este In cursul unor noi schimbări. Pentru creaţie
eliminarea opririlor în vederea controlului vizual al tempera turii şl stadiului de ardere a strui o secţie de arpa- României*
calcarului s-au adaptat vizoarele existente, aşa îneît determinările se pot efectua în caş, o franzelârie, o fa Cantonul
orice moment. Dacă facem un bilanţ al opririlor, putem con stata că, prin eliminarea lor, brică de brinzeturi fer şui); IEI/
se obţine un plus de funcţionare de 23 zile, adică aproape echivalentul unei luni de pro de circ (
ducţie. Iii Imagine — aspect din timpul adaptării vizoarelor. mentate şi o fabrică de
produse culinare Ia De-
va, o secţie de drojdie YRE
de bere la Haţeg.
• In Industria lemnu
Pentru ;
lui şi materialelor de continua
construcţii se va dezvol Cerni va
ta Fabrica de mobilă din porar nt
nopţii, ci
Deva, se va înfiinţa o fnlgui sla'
secţie de mobilă de lux, fla moder
nordic. T<
vor fi modernizate între nlme vor
prinderile de lianţi şi ma tre mlnu-
grad, iar
Doar o fotografic tn culori ar putea să redea bogăţia teriale de construcţii din tre plus
deosebită de minn(e a mătăsurilor create do colectivul Deva. (Meteorob
Tcsătoriei de mătase Deva — ctitorie a „ E p o c i i N'leolae Dănuf P'
Ceauşcseu",
