Page 7 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 7
NOIEMBRIE m? Pag. 3
ică a activităţii,
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
STRĂLUCIT PROGRAM DE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ
plan — problemele producţiei de „Vom educa viitorii Milităm pentru perfecţionarea
ie, ale dezvoltării localităţilor constructori în spiritul continuă a activităţii comerciale
• 1) Uricani, Ion Rujoi, vice secretarul Comitetului de dragostei de muncă" (Urmaro din pag. 1) înarmarea lor ou cete mai
preşedintele biroului exe partid de La întreprinderea noi cunoştinţe ‘din toate
cutiv al Consiliului popu minieră Di-lja, arăta: „A- pentru toţi cetăţenii patri domeniile, cu cunoaşterea
i XIV- lar orăşenesc Vulcan ş.a., tiitudinea faţă de muncă a (Urmare din pag. î) la cele republicane. ei, condiţii de afirmare a şi respectarea temeinică a
:e caro Studiind magistrala ex personalităţii umane, în legilor ţării. Vom sădi în
iigentă. au raportat cu mîndrie oamenilor este strâns con viitorilor constructori cu punere a t o v a r ă ş u l u i rîudul celor mai tineri lu
diţionată de calitatea mun
i auto- conferinţei realizările în cii de educaţie şi formare un ridicat nivel al pregă Nicolae Ceauşescu la Ple strînsă legătură cu intere crători spiritul do cinste,
■oluţio producţie sau în dezvolta a a omului nou, pe care or tirii profesionale, tehnico- nara lărgită a C.C. al sele generale ale întregii dc echitate şi dreptate,
economico-socială
rea
naţiuni. Pornind de la a-
ţi nea ştiinţifice şi culturale. P.C.R. din 24—25 octom-»
localităţilor, unităţilor sau ganizaţiile de partid, de ceste realităţi, şi noi, cei răspunderea pentru apăra
treeu- colectivelor cărora le apar sindicat şi tineret sau Or Pentru ca toţi elevii noştri brie a.c. am înţeles că noi, care muncim în cadrul co rea şi dezvoltarea proprie
îluarea ţin. ganizaţiile Democraţiei şi — 623 Ia curs de zi şi 217 oamenii de la catedră, sîn- merţului de stat, alături tăţii socialiste.
ntra a Aşa cum înţeleg să pro Unităţii Socialiste o des la şcoala profesională şi la tem chemaţi să imprimăm de colectivele celorlalte Traducînd în viaţă ori
rodnică cedeze comuniştii, cum cer seral, treapta a doua de întregii activităţi educati sectoare cconomico-sociale, entările înţeleptului nostru
iot din exigenţele din documente făşoară". liceu —, la absolvirea şco ve o nouă calitate. însu sîntem chemaţi să milităm conducător, t o v a r ă ş u l
atît de le pentru cel de al XlV-lea Despre răspunderile în- lii, să fie buni muncitori, fleţiţi de îndemnurile a permanent pentru perfec Nicolae Ceauşescu, cu pri
văţămîntului
mi
superior
naţio- Congres, din expunerea se nier din Valea Jiului, ale dar şi oameni cu o înain dresate vom acţiona pen ţionarea neîntreruptă a ac vire la îmbunătăţirea or
tată
revoluţiona
conştiinţă
cretarului general al parti ră, patriotică, cu o vastă tru o bună pregătire pro tivităţii, atît a celei de ganizării şi bunei aprovi
3 rezon dului, tovarăşul Nicolae cercetării, faţă de rezolva fesională a elevilor în me producţie cît şi de servire. zionări a populaţiei, am
le cart? Ceauşescu, la Plenara lăr rea problemelor stringente cultură generală. seriile de constructor struc întreaga muncă politico luat şi vom lua în conti
în evi- gită a e.G. al P.G.R. din ale mineritului in cărbune Preocupări pe linia con turi, mecanici maşini şi u- ideologică desfăşurată de nuare măsuri pentru îm
critorii 24—25 octombrie a.c., par a vorbit. tovarăşul Nicolae tinuei perfecţionări a pre tilaje, sudori, constructori organizaţiile noastre de bogăţirea sortimentală a
munci- ticipanţii la conferinţă au Dima — rectorul Institutu gătirii profesionale, la toa finisori, instalatori în con partid are în centrul a- produselor culinare prepa
Jiului făcut, atît în darea de sea lui de mine Petroşani, iar te obiectele de studiu au strucţii şi lăcătuşi mecanici. tenţiei dezvoltarea atitudi rate în laboratoarele între
Ii vom forma prin muncă
uulucc- mă prezentată cît şi prin tovarăşa Angelica Manea existat şi pînă acum. Do nii ferme, combative faţă prinderii, pentru prezenta
• partid luările de cuvînt o temei — secretarul comitetului vedesc această preocupare şi pentru muncă, trezin- de lipsuri, faţă de stările rea şi servirea lor în con
ltimele nică analiză a lipsurilor de partid de la întreprin rezultatele obţinute în fi du-îe mîndria pentru rea negative de lucruri. Aşa diţii corespunzătoare de
?ază în din munca politică şi or derea de fire şi fibre arti nul şcolar trecut la con lizările fără seamăn ale cum ne cere secretarul igienă şi comerţ civilizat,
ganizatorică de partid, a ficiale „Vîscoza" din Lu cursurile pe meserii, olim poporului nostru din anii general al partidului, ac pentru întronarea ordinii
a Uzării socialismului, dorinţa de a ţionăm astfel îneît prin şi disciplinei, hotărîţi să ne
ire sta- organizaţiilor de masă şi peni a scos în evidenţă o piadele şcolare şi sesiuni se alinia efortului creator cercurile de învăţămînt po îndeplinim la col mai înalt
i pa r li- obşteşti, a organelor de serie de preocupări ale or le de comunicări ştiinţifi din ţara noastră, de a par litic, prin acţiunile ce le nivel de exigenţă sarcinile
e° gra- cond ucere coleetivă, datori- ganizaţiilor de partid de ce, unde elevii noştri au ticipa, cu forţa braţelor şi vom organiza, să contri ce ne revin din Progra-
ex- aici pentru redresarea pro obţinut 35 de premii şi 11 a minţii, pe şantierele ju buim activ la formarea mul-Directivă şi Tezele
, per- ducţiei, pentru a justifica menţiuni la fazele judeţe deţului, la continua sa în conştiinţei revoluţionare a pentru cel dc-al XlV-le*
irii şi MUNICIPIUL astfel volumul mare de in ne, 3 premii şi 4 menţiuni florire. lucrătorilor comerciali, la Congres al partidului.
ducţiei,. PETROŞANI vestiţii alocate în ultimii
ti vi lăţii ani întreprinderii respecti
ia e-4'- ve. PREZENTARE
1 tc/ate tu cărora municipiul a ră S-a scos în relief în dez A început construcţia unui preîncălzitor
[tale şi mas dator economiei na bateri faptul că în stilul DE CARTE
creşte- ţionale, j>e perioada anali de muncă al organului de de aer cu gaze arse
rde lei zată, cu o seama de produ conducere colectivă al Biblioteca Centrului de
C.M.V.J. s-au manifestat o cultură şi educaţie „Cîn-
indus- se şi, în primul rînd, căr seamă de lipsuri în ce pri (Urmare din pag. 1) Iii tehnice ale preîncălzi- torului este încredinţată
:ţiei fi- bune cocsif-icabil şi. energe torului, ne-a vorbit dr. ing. secţiei de construcţii-mon- tarea României — „Con
suilu la tic. veşte cuprinderea sarcini prioritar ocest domeniu do Cornelia StănăşIIâ : „Con taj regie din combinat, structorul" Deva a orga
la sută Vorbind despre cauzele lor, înfăptuirea măsurilor activitate. Efectiv, criza form calculelor făcute de condusă de ing. Moise nizat o interesantă pre
controlul
proprii,
îndepli
ocs, cu nerealizării, pe nouă luni nirii, lor, iar la nivelul Co energetică — sesizată din noi, capacitatea de pre- Duma, care ne-a spus : zentare de carte. Oamenii
încălzire este de 3 000 mc
„Angajamentul nostru este
lpi Pi din acest an a producţiei timp în ţara noastră - de aer pe oră, pentru care co, în cinstea măreţului muncii din cadrul brigă
la trj- planificate de cărbune, to mitetului municipal de nu poate fi concepută decît zilor I şi II. A.S.I.M. şi
partid s-a tolerat folosirea se consumă 3 500 mc de Congres ol XlV-lea al
a con- varăşul Dan Otto Surulcs- incompletă a mecanizării ca un proces, ele cărui gaze arse. Care, de fapt, se partidului, să finalizăm tur Oficiul de calcul de 1®
ă pro- cu — directorul general al şi nerealizarea lucrărilor determinări s-au acumulat pierdeau degeaba pe coş. narea corpului preîncălzito- T.A.G.C.M. Hunedoara—”-
a creş- Combinatului minier Va de pregătire planificate, în timp şi ale cărui desfă Aerul circulă de sus în rului. Este o construcţie Deva au avut prilejul să-4
inomiei lea Jiului, arăta că o ase lipsa de preocupare pen şurări se vor prelungi, de jos, iar gazele în sens in pretenţioasă, alcătuită nu- cunoască şi să poarte un
x portul menea stare de lucruri se tru asigurarea numerică şi asemenea, în timp. In ul vers”. moi din beton, fără metal. viu dialog cu scriitorii
a fost datorează atît defecţiuni timul secol, consumul total — La ce temperatură ie Dor, nouă ne place pentru Dumitru Susan, autorul
mobi lor din munca unor orga în structură a forţei de de energie se apreciază că se aerul din preîncălzitor? că ne solicită şi mai mult cărţii „Cel mai greu exa
lat do- ne şi organizaţii de partid muncă, dezinteresul unor a crescut de la 0,2 la 8,3 — De la temperatura me capacitatea de acţiune. men — Păuliş 1944". Ve
ur din unităţile miniere, dar cadre faţă de aspectele e- miliarde tone echivalent diului ambiant, aerul ojun- Pînă la finele anului ne-afh teran din războiul anti
arabili şi slabdi implicări a cadre eono mico-financiare ale cărbune, adică de peste ge, la ieşire, la peste 400 propus să punem în func fascist, autorul a evocai
Muncii lor tehnice în rezolvarea producţiei şi altele, nu s-a 40 de ori. Rezolvarea pro grade Celsius, temperatură ţiune noul preîncălzitor şi cu acest prilej momente
Lonea, problemelor concrete ale asigurat o bună colabora blemelor energetice de cu care este insuflat in să pornim construcţia al din marea bătălie pentru
pinde, în mare măsură, de
Jrdinul producţiei, în valorificarea re între factorii care con capacitatea oamenilor de cuptor, fovorizind ardereo tora, acesta nefiind decît eliberarea patriei la care
a participat alături de ca
de la deplină a rezervelor inter cură la rezolvarea proble o folosi în mod spţiona) şi reducerea consumului de un început în recuperarea marazii săi de arme şi ca
combustibil.
ne. „în aceste condiţii — melor de producţie. resursele I mai ieftină a resurselor re se regăsesc în cartea
Mai amintim că întrea
inderea arăta vorbitorul — indicii Programul de dezvoltare Despre olte cîtevo deta- ga construcţie a preîncoizi- energetice secundare din recent apărută.
combinatul nostru".
mi, In- de folosire a complexelor economico-socială a muni
anfecţii sînt slabi, flux uit le de pro cipiului în cincinalul urmă
ducţie se întrerup adesea, tor, adoptat de Conferin Lucrările de îmbunătăţiri funciare realizate
rim-se- ies din circuit o scamă de ţă, prezintă sarcini mari
ui oră- locuri de muncă din cauza în toate domeniile de ac
tivitate. înfăptuirea lor, pe toate suprafeţele stabilite
Petrila, unor accidente ce au loc
iStantin cu încălcarea normelor de s-a subliniat în dezbateri, Colectivul de muncă al rea termenelor şi a norme precum şi la efectuarea te Volumul important de
Lupe ni, tehnica securităţii muncii". impune înlăturarea grabni întreprinderii de execuţie lor de calitate prevăzute". raselor pentru înfiinţarea lucrări de îmbunătăţiri fun
la l.M. Tovarăşul Marcu Boantă, că a unor asemenea lipsuri. şi exploatare a lucrărilor Cuin este şi firesc, deţi- unei plantaţii de pomi pe ciare ce au fost materiali
dc îmbunătăţiri funciare nînd o pondere însemnată 133 hectare Ia llia—Sîrbi. zate în acest an contribuie
Deva s-a mobilizat exem în structura planului, o a- De asemenea, s-au făcut în bună măsură la ridica
plar în acest an pentru a tenţie aparte s-a acordat drenaje pe 295 ha în zonele rea potenţialului productiv
întâmpina cu realizări deo — ţinînd seama de cerin Vaţa, Bucium — Balomir al pămîntulu-i, ia sporirea
sebite în muncă Congresul ţele formulate de secreta Boşorod, Bălaia — Şoimuş producţiilor la hectar.
al XlV-lea al partidului. rul general al partidului, şi altele. Este lăudabilă contribu
Organizaţia de partid şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu O preocupare de seamă ţia adusă de întregul colec
consiliul oamenilor muncii — efectuării în cele mai a existat în privinţa redă tiv de oameni ai muncii la
s-au preocupat cu răspun bune condiţii a lucrărilor rii în circuit şi recuperă realizarea înainte de ter
dere şi exigenţă de asigu de îmbunătăţiri funciare. rii de noi te'renuri, insu- men a planului anual. Se
rarea condiţiilor necesare Sa urmare, lucrările de mînd peste 150 ha în zone detaşează însă prin hărni
în vederea îndeplinirii in combatere a . eroziunii so le Germisara — Homorod, cie, pricepere şi conştiin
dicatorilor de plan şi sar lului au cuprins in acest Brad — Mesteacăn, Şoimuş ciozitate mecanicii Victor
cinilor asumate în între an 2800 ha, acestea reali- — Băiata, Beriu — Căs- Cojoc, Mircea Negru, Ioan
cerea socialistă. „Drept re zîndu-se în zonele Baio- tău. Vig, Vasile Toma, Andrei
zultat — ne spunea tova mir — Bucium, Vata — însemnate eforturi s-au Rusiu, Ioan Angheiima, buî-
răşul ing. Nichifor Crainic, Brad, Hunedoara — Hăş- depus şi în scopul extin dozeri.ştii Arghir Jeîer, A-
directorul unităţii — pre dat, Boşorod — Grid şi derii irigaţiilor pe cele lexandru Csakani, Godrea-
vederile planului anual la Romos — Vaidei unde pe 1 600 hectare planificate, nu Guţiu, Dumitru Neagoe
investiţii vor fi realizate 120 ha se fac şi terase pen eficienţa lucrărilor respec şi alţii, al căror aport se
integral pînă la deschide tru înfiinţarea unei plan
rea lucrărilor marelui fo taţii de vie. tive regăsindu-se în pro regăseşte în punerea tot
rum comunist. De menţio Un însemnat volum de ducţiile superioare şi sta mai bună în valoare a re
nat că atît la lucrările de muncă s-a depus în vede bile înregistrate la uni zervelor existente pentru
îmbunătăţiri funciare, la rea combaterii excesului tăţile agricole cuprinde în creşterea uroduetiei agrico
construcţiile organizatorice de umiditate pc cele 1 100 amenajările locale dc ia le. '
minereuri vii>t ;uluse -la lumina zilei prin galeria şi a celorlalte obiective s-a ha prevăzute în zona Bre Germisara, Deva, Beriu şi
pus accentul pc respecta tea Română — Băţălari, ■Si mori a. NICOLAE TIRCOB
