Page 70 - Drumul_socialismului_1989_11

Pocţ, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 954

SUB ARCUL DE VICTORII

19
AL UNUI TIMP EROIC lor El
□ 11
lor, la
1 Hafa s
"lelex
duminic
prînz *
grosului
JUDEJUL HUNEDOARA—PE COURDOHATELE MARILOR VICTORII ALE SOCIALISMULUI acesta
ca uşo
şi fării,
Monicn
Cind spui Ceauşescu, spui România steag
steag t
Patria ta întreagă şi Mare coral *
Şansa de a li Român, bucuria temport
De a construi liber sub soare ! tec dra;
Melodii
Versurile poetului se îngemănează fericit cu tot ceea sport *
ce s-a realizat mal demn şi mai frumos in România con­ tivalulu
dusă spre piscurile măreţe ale comunismului, de ctitorul tarea F
său strălucit, genial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. planetă
Acum, in pragul Congresului al XlV-lea al partidului, că uşoc
se poate spune că în toate cele pe care le-am izbutit jurnal,
a stat gindul înţelept, îndemnurile revoluţionare şi pilda îrt ajum
de dăruire ale celui mai iubit fiu al naţiunii noastre, to­ XlV-lea
varăşul Nicolae Ceauşescu. 19,35 C
Congrc:
rii socii
epocă,
o }ară.
începem ilustrarea prefa­ locuri de muncă, iar produc­ transniii
cerilor înfloritoare petrecute tivitatea muncii a crescut cu fării Ei
în judeţul Hunedoara, arătînd 79,5 la sută © Faţă da 1965,
că investiţiile au constituit producţia de energie electrică n lui
pivotul principal al dezvoltă­ este mai mare cu peste 5 mi­ d. i !
rii noastre. » Astfel, volumul liarde KWIi, iar după finali­ nou p
investiţiilor a crescut, în „E- zarea obiectivelor hidroener­
poca Nicolae Ceauşescu”, cu getice de pe Rîu Mare şi Noile capacităţi de pro ducţic, cum sînt bateriile de cocsificare nr. 3 şl 4 din Combinatul siderurgic „Victoria” Muzică
385,3 Ia sută In industrie, 509,3 Strei plusurile vor spori cu Călan, produc în aceste zile din plin. 21,50 1
la sută în agricultură şi cu încă 567 MW putere instalată
201,la sulă iu gospodăria q In anii care 41 u trecut de
comunală şi locativă 9 Au ia istoricul Congres al IX-lca o In „E p o c a Nicolae A G R I C U L T U R Ă • Numărul tractoarelor ş( LUNI,
fost construite şi puse in al partidului, producţiile fizi­ Ceauşescu” terenurile agricole combinelor autopropulsate, fa­ Î N V Ă T Ă M Î N T
funcţiune 2 988 obiective, din ce au crescut, astfel : la hui­ ale judeţului nostru au sporit ţă de 1965, s-a dublat. a 19
oare 56S capacităţi de pro­ lă — cu 9-1,2 lu sută, la mine­ cu 36 000 hectare, iar supra­ lor — îndeosebi a celor natu­ • Pentru prima oară — în Invăţămîntul, pregătirea Cronica
ducţie. Producţia industrială feţele irigate s-au extins cu rale —, în acest an producţii­ acest an, al celui de-ai XIV- oamenilor, a tuturor ca­
a crescut de 3,3 ori, cea agri­ reu cuprifer — 304,2 la sută, mal mult de 14 000 hectare. le medii Ia hectar au crescut lca Congres al partidului — drelor necesare viitorului, lui forul
colă de 2,9 ori, iar desface­ * cocs — 30,6 la sută, fontă — • Prin aplicarea celor mai faţă de 1985, de 3,2 ori la grîu, judeţul Hunedoara îşi asigură înseamnă — prin prisma al într
rile de mărfuri s-au triplat 78 la sută, laminate noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ 2,5 ori la orz, de aproape pa­ integral, din producţie pro­ sarcinilor trasate de se­ r
e Au fost create 67 000 noi sută. nicii agricole, prin mecaniza­ tru ori la cartofi, porumb prie, necesarul de consuni la cretarul general al parti­ 2 '- 30 i
re şi aplicarea îngrăşăminte- boabe şi sfecla dc zahăr. cartofi, ceapă şl rădăclnoase. dului, tovarăşul Nicolae g rid fit
Ceauşescu — asigurarea omagia
înaintării vertiginoase a
patriei noastre spre visul coregrc
de aur al omenirii — co­ dustria
munismul 1 anii dc
Evoluţia înfloritoare a
învăţămintului hunedorcan Nicolat
în „E p o c a Nicolae 21,35 A
Ceauşescu* o ilustrăm prin mâncsc
cîtcva date referitoare la
anul şcolar 1988—1989 : , Iară H
La faza de masă a con­ nai.
cursurilor pe discipline de
învăţumint au participat
51 589 elevi, la faza pe lo­
calităţi nu promovat J9 395
elevi, iar la faza pe judeţ
au fost selecţionaţi 2 003
elevi. Dintre aceştia, un /A:
număr de HO au întrunit CI.— (i
punctajul necesar ia faza DOAUA:
repuoiicană, unde repre­ (Modern
zentanţii judeţului nostru eşti, cot
ah obţinut 59 premii şi - »); i
menţiuni (mal multe cu lari în
Complexul comercial „Centrai* din municipiul Dota. 9 faţă dc anul şcolur PETROŞ
anterior) • Lu faza finală Maia (1
a concursului pe meserii, marea
• In anii care au trecut de S Ă N Ă T A T E , judeţului un număr de 106 000 judeţul nostru a obţinut Scufund!
la Congresul ol IX-lca al de apartamente şi cose noi. 120 premii şi menţiuni dîncime
partidului, numărul de paturi, L O C U I N J E ţ S-au dat în folosinţă noi (cu 4 mal multe decît în PENI:
pentru asigurarea uslstenţc! magazine generale la Petrila, anul şcolar -precedent). • Fortul I
medicale cu spitalizare, a cres­ Urlcnnl, Anlnonsa. Din baza didactico-mate- ral); VL
cut cu 69,9 Ia sută. locuitori la un medic, fu|ă • Au fost construite spitale, rială, folosită în mod in­ îşi scoal
Centrala hidroelectrica Haţeg — care va fi pornită cit • Numărul medicilor a sporit, de 771 în 1965. tensiv, cităm : 920 cabine­ ccnfărul)
de curînd — este surprinsă, aici, in „chenarul" de oţel ai în aceeaşi perioadă, cu • S-au construit şi au fost policlinici, staţionare, centre te de specialitate, l 010 ce are
macaralelor. 95,9 la sută, revenind <68 de puse la dispoziţia locuitorilor stomatologice ş.a. laboratoare şl 380 ateliere (Minerul
• Preocupările pentru pre­ riful dii
gătirea în meserie a ele­ (Muncite
vilor uu fost finalizate prin SA! Zor
repartizarea în producţie torcsc);
a celor 6 575 absolvenţi de cuie cui
liceu şi şcoală profesio­ (Retezat]
nală • In cadrul recentei gois Vili
Potrivit prevederilor Pia­ ediţii a Fcstivulujui na­ roşie) ;
nului dc dezvoltare eco- ţional „Cintnren României* Univers!
nomieo-socială a judeţului au participat 1146 de for­ rul) ; (
Hunedoara, in cincinalul maţii artistice şcolare şi natus (1
1991—1995, producţia glo­ interpreţi individuali, cu- Sn Deltă
bală industrială a jude­ prlnzînd 25 101 elevi la fa­ MISARA
ţului va creşte intr-un ritm za de masă, iar un număr legendei
mediu anual de 5,3 la sută, de 152 de formaţii şl inter­ tură şi
producţia marfă indus­ preţi au obţinut titlul de Românie:
trială de 5,6 Ia sută, iar laureat Ia faza republi­ bărbat,
cea agricolă de 2,8 ori. cană, respectiv 44 premii 1, (Dacia);
O puternică c r e ş t e r e 49 premii II, 37 premii III
vor cunoaşte activităţile şl 22 menţiuni. din Tem
de industrie mică, intr-un Bătălia i
ritm mediu anual dc 20,3 trul d
Ia sută. creaţie
Românie]
C U L T U R Ă
Sporurile de producţie Canionul
vor fi obţinute în cea mai şui); ili
mare parte pe seama O In prezent, baza ma­ de circ
creşterii productivităţii terială destinata muncii
muncii într-un ritm mediu cultural-educative şi artis­
anual de 4,7 la sută. tice, din judeţul nostru,
cuprinde : 361 aşezăminte
O însemnată dezvoltare
vor cunoaşte şi desface­ de cultură în mediul rural ■ Vri
şl alte 24 în localităţile
rea de mărfuri cu amă­ urbane, trei teatre, şase
nuntul (ritm mediu anual muzee, 67 librării, 632 bi­
de 2,7 la sută) şi prestă­ blioteci, 182 cinemato­
grafe. Pentru
rile de servicii, inclusiv ac­
ţ In Festivalul nuţionai menţine
tivitatea de transport şi „Cintarca României" acti­ fi degajt
gospodărie comunală (ritm vează 4 087 formaţii artis­ ral slab.
tice şl 750 cercuri de crea­ minime
mediu anual de 8,6 ia
ţie, faţă de 2 549 colective între mii
sută). artistice existente la pri­ 5 grade,
In cincinalul viitor tor ma ediţie. Revelatoare sînt între p]
şl premiile obţinute în c- Dlmineaţ
fi construite din fondurile
tapa republicană : peste va semn
statului 17 500 apartamente. 700 la sfîrşltul ediţiei o va depu
Ca în procesul de producţie ! Aşa arată unul dintre laboratoarele Institutului de mine Petroşani, unde se pre- VH-a, faţă de 33 în ediţia
gnlAvsc vhtonrrli» om!re tehnico -inginereşti necesare mineritului hunedorcan. de debut a festivalului.