Page 82 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 82
Pact 2 DRUMUL SOCIALISMULUI KB. 9957
LUCRĂRILE CONGRESULUI Al XIV-LEA Raportul prezentat de tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al XlV-lea - amplu • 19,00 T
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN şi insufleţitor program al construcţiei socialismului Cronica lucrc
lui fprurn al
lor, c. întri
si comunismului în ţara noastră por « V
(Urmare din pag. 1) rum, delegaţii care au luat ţării pe calea socialismu grosul al
cuvîntul au dat expresie lui constituie temeiul pen (Urmare din pag. î) Congresul nu
greşului şi prosperităţii înaltei preţuiri pe care co tru care comuniştii, întrea ţei şi tehnicii, a| conştiinţei noaşterea temeinică a Ra rii socialiste
României socialiste. muniştii, toţi cetăţenii pa ga naţiune susţin cu tărie socialiste, al mobilizării tu portului prezentat de tova declaraţii, a
In mod unanim, partici triei o dau operei teoreti r e a l e g e r e a tovarăşu stimat fiu al poporului, re turor forţelor naţiunii — ca răşul Nicolae Ceauşescu la • 79,55 Rom.
panţii la dezbateri au ex ce şi practice a tovarăşu lui Nicoiae Ceauşescu în voluţionar înflăcărat, Erou factori esenţiali ai făuririi înalta tribună a marelui fo România dc
primat deplinul acord cu lui Nicolae Ceauşescu, gîn- suprema funcţie de con între eroii neamulu-i, ctitor cu succes a noii orînduiri. rum comunist al ţării, a ce cumentar •
aprecierile şi concluziile dirii sale cutezătoare, ori ducere în partid. de geniu al României socia Se subliniază necesitatea lorlalte documente ce vor tura în Epoc
cuprinse în Raportul pre ginale, strălucitei activităţi In cadrul lucrărilor, vor liste modeme, personalitate construirii socialismului cu fi adoptate de Congresul al Ceauşescu. I
zentat la Congres de tova consacrate progresului şi bitorii şi-au manifestat a- proeminentă a mişcării co poporul şi pentru popor - XlV-lea al partidului. în de • 20,25 Par
răşul Nicolae Ceauşescu bunăstării naţiunii noas deziunea la politica inter muniste şi muncitoreşti inter în concordanţă cu ţelul su plin consens de voinţă şi inima întregi
şi an subliniat că în acest tre, întăririi independenţei nă şi externă a partidului naţionale, promotor consec prem al partidului şi statu faptă, comuniştii, toţi oame fece patrioţi
important document suit şi suveranităţii ţării, tri şi statului, deplina apro vent al politicii de pace, în lui nostru de ridicare conti nii muncii din judeţul nos ţionare • 2C
abordate în mod creator umfului principiilor socia bare faţă de documentele ţelegere şi colaborare între nuă a nivelujul de trai ma tru susţin din inimă, într-o rea nivelului
problemele fundamentale lismului în transformarea supuse dezbaterii Congre popoare — a aplicat cu fer terial şi spiritual, de bună atmosferă de vibrant entu obiectiv fund
ale evoluţiei societăţii ro revoluţionară a patriei, mitate principiile socialismu stare şi fericire a întregii ziasm, de angajare şi de politicii part
mâneşti, ale edificării noii- făuririi unei lumi a păcii, sului, voinţa de a acţiona lui ştiinţific la condiţiile ţării naţiuni, plină adeziune realege cumentar •
orînduiri, în strânsă legă înţelegerii şi colaborării. pentru înfăptuirea lor e- noastre, militîncf neabătut Comuniştii, toţi oamenii rea tovarăşului Nicolae tec drag pc-i
tură cu realităţile din ţara Participanţii la dezbateri xemplară, asigurînd pro pentru întărirea şi dezvol muncii din judeţul Hune Ceauşescu in funcţia supre Muzică po
noastră, stabilindu-se, pe au relevat că măreţele rea gresul şi înflorirea mulţi tarea proprietăţii socialiste, doara au primit cu viu inte mă de secretar general al 21,20 Conco
baza unei profunde analize lizări obţinute de poporul laterală a patriei. crearea unui cadru larg de res, bucurie şi deplină sa partidului — garanţia sigu toare, rcvolu
ştiinţifice, obiectivele stra nostru sub conducerea în cursul după-amiezii mocratic pentru participa tisfacţie -Raportul prezentat ră a propăşirii continue a secretarului ţ
tegice şi orientările privind partidului, a secretarului lucrările s-au desfăşurat rea poporului la întreaga de t o v a r ă ş u l Nicolae patriei pe drumul socialismu partidului, t c
dezvoltarea socialistă â pa său general, în perioada în cadrul celor opt sec viaţă economico-sociolă, a- Ceauşescu la marele forum lui şi comunismului. Prin te Nicolae Cea
triei în etapa actuală şi în de profunde înnoiri deschi ţiuni ale Congresului. pararea independenţei şi su aJ comuniştilor români — legrame trimise înaltului fo vind rolul î
perspectivă. să de Congresul al IX-lea, Lucrările Congresul ui veranităţii patriei, — factori sentimente generate de mă rum comunist, organizaţia lui în forni
De la tribuna marelui fo în dezvoltarea generală a continuă. ' esenţiali în făurirea noii o- reţele înfăptuiri obţinute în judeţeană de partid, colec de muncă
rînduiri. Practica arată - se edificarea socialismului şi tivele de oameni ai muncii cate, a on
Dezbaterile în cadru! secţiunilor subliniază în Raportul pre comunismului, de viitorul lu din industrie, agricultură, multilateral
zentat do tovarăşul Nicolae minos ce se deschide în faţa 21,40 Tclcjur
Lucrările Congresului al Participanţii la dezba t o v a r ă ş u l u i N icolae Ceauşescu — că numai un patriei, în cincinalul 1991— djn toate domeniile de acti
XJV-lea al Partidului Co teri au dat cea mai înaltă Ceauşescu. partid exire se identifică pe 1995 şi in perspectiva anilor vitate, îşi exprimă deplina
munist Român s-au des apreciere Raportului pre într-o atmosferă de vi deplin cu idealurile şi as 2000-2010. Exprimîndu-şi în aprobare a tezelor şî orien
făşurat, în după-amiaza zi zentat de la tribuna Con brantă trăire patriotică, piraţiile naţiunii îşi poate treaga adeziune şi aproba tărilor cuprinse în Raportul 1L-JIC
lelor de marţi şi miercuri, gresului de tovarăşul participanţii la lucrările îndeplini misiunea istorică re faţă de aprecierile, o- prezentat de tovarăşul
pe următoarele secţiuni : Nicolae Ceauşescu, strălu secţiunilor, aScmenca în de forţă politică conducă rientările şi obiectivele cu Nicolae Ceauşescu la Con
SELECŢI UN
Pentru dezvoltarea forţe cit bilanţ al -marilor suc tregului partid şi popor, toare în lupta pentru făuri prinse in magistralul docu gresul al XlV-lea al parti GRAMUL I:
lor de producţie, a bazei cese obţinute de poporul îndeplinindu-şi mandatul rea socialismului şi comunis ment, organele şi organiza dului, concomitent cu hotă programul di
de materii prime şi a pro nostru, sub conducerea încredinţat de comuniştii mului. ţiile de partid, de masă şi rîrea de a acţiona fără pre Radiojurnal ;
ducţiei de energie, înfăp Partidului Comunist Ro pe care îi reprezintă la Magistralul Raport trasea obşteşti acţionează cu fer get, cu pasiune şi dăruire ta presei ; *
tuirea Programului de dez mân, analiză ştiinţifică a Congres, au susţinut cu ză limpede şi cutezător di mitate şi răspundere pentru revoluţionară, pentru înde cîntec româ
Buletin de
voltare economică şi socia realităţilor economico-so- entuziasm realegerea tova recţiile de acţiune pentru plinirea exemplară a sarci La trf(> utu-ţi
lă a ţării, condusă de to ciale şi politice din patria răşului Nicolae Ceauşescu .înaintarea fermă şi neabă înfăptuirea neabătută a sar nilor ce le revin din isto lucit , xezenl
varăşul Constantin Dăscă- noastră, din lumea de azi, în înalta funcţie de secrer tută a României spre cul cinilor ce le revin, contri ricele hotărîri ce le va o- viitorul'; li,
al XlV-lea al
lescu; Pentru cercetarea care prefigurează căile şi tar general al partidului, mile cele mai înalte ale pro buind astfel la înaintarea dopta marele forum comu Ştiinţa — lor
ştiinţifică, dezvoltarea teh perspectivele progresului profund convinşi că aceas gresului şi civilizaţiei. în a- fermă a României spre cul nist al ţării, sporindu-şi ast nara, dinamiz
nologică şi introducerea neîntrerupt al României tă opţiune istorică repre cest context, se relevă rolul mile înalte ale progresului fel contribuţia la înaintarea voltării mi
patriei; 12,15
progresului tehnic, perfec socialiste, sporirii neconte zintă garanţia înfăptuirii acumulării socialiste prin şi civilizaţiei' socialiste. fermă şi neabătută a Româ tisticc luurc
ţionarea .învăţămîntului, nite a bunăstării materia programelor de dezvoltare în perioada imediat ur mulului iu
pregătirea forţei de mun le şi spirituale a întregii social-economică a ţării, alocarea unei părţi din ve mătoare, activitatea pol iti - niei spre îndeplinirea visu turca Româi
lui de aur al omenirii -
Dc la I la 3
că şi a cadrelor, con naţiuni. nobilelor idealuri ale po nitul naţional dezvoltării for co-organizatorică şi educa premiera rad
dusă de tovarăşa Elena într-o atmosferă vibran porului de edificare a so ţelor de producţie, ol ştiin tivă va fi orientotă spre cu comunismul. Odă limbii r
Ceauşescu; Pentru agricul tă, de puternica angajare cialismului şi comunismu Radiojurnal:
tură, silvicultură, industrie revoluţionară, toţi cei care lui pe pămîntul patriei. ) uşoară; 17,
al XlV-lea
alimentară şi gospodărirea au luat cuvîntul şi-au ex Cu alese sentimente de Congresul m
apelor, condusă de tovară primat deplina adeziune profundă stimă şi preţui ril socialisto
şul Vasilc Bărbulescu ; faţă de tezele, ideile şi o- re, vorbitorii au evidenţiat înaltului forum comunist scrii; 20,00 1
22,00 O zi înti
Pentru investiţii, construc rientările cuprinse în Ra rolul şi meritele tovarăşei Congresului
ţii, transporturi şi teleco portul prezentat marelui Elena Ceauşescu în elabo omagiul într.
fru r v r. în
municaţii, condusă de to forum, faţă de proiectul rarea şi transpunerea în tic ; Ni
varăşul Ion Dineu; Pentru Programului-Directivă şi viaţă a politicii partidului Fierbinte şi angajant omagiu muncitoresc t zicală, 23,5
dezvoltarea economico-so- Tezele pentru Congresul şi statului nostru, în dez tctln <le ştiri
cială in profil teritorial, al XlV-lea, subliniind în voltarea învăţămîntului. Exprimîndu-şi dorinţa tant „furnizor" al fieru noiembrie, a unui plus
creşterea nivelului de trai. semnătatea de excepţie a ştiinţei şi culturii româ lui românesc — aflăm că de 130 perechi încălţă fllNEIV
ridicarea continuă a cali acestor documente progra neşti. fierbinte ca marele Erou brigada din abatajul minte m La întreprinde
al
României
socialiste,
tăţii vieţii, dezvoltarea matice pentru prezentul şi în cadrul fiecărei secţiuni 164 A, condusă de mine rea minieră Barza, secto DEVA: Pa ii
ş
t
ă
a
r
o
v
l
Nicolae
u
producţiei bunurilor de viitorul naţiunii noastre au fost abordate, cu par Ceauşescu, să fie reales rul Ştefan Năstasc a ex rul investiţii, minerul Poporul (1'atJ
consum, a comerţului şi socialiste. ticiparea unui mare număr tras peste plan, în zi Constantin Ţibuleac, îm DOAKA: Un
(Mode
serviciilor pentru popu Vorbitorii au subliniat de delegaţi care îşi' des în funcţia supremă de cină poricul
Zbor
laţie, condusă de tovarăşul semnificaţia istorică a Con făşoară activitatea în cele secretar general al parti lele forumului comunist, preună cu ortacii din — B); o va
dului, comuniştii, oamenii
Manea Măncscu; Pentru gresului al XlV-lea al mai diferite sectoare, pro muncii hunedoreni alătu 27 tone de minereu • echipa sa, a realizat îu (Flacăra); I J
Secţia I a U.II.M.R. Criş-
cinstea
comu
forumului
activitatea internaţională Partidului Comunist Ro bleme de mare actualitate Fiori ce dc arc ghoa v
Do
a partidului şi statului nos mân, înscris în conştiinţa şi importanţă pentru edi ră acestor sentimente fier cior, condusă dc losif nist un plus de 5 ml la (7 Noiembrie);
tru şi comerţ exterior, con ficarea cu succes a socia binţi, patriotice, frumuse Nicoară, a acumulat pe săpări-betonări galerii, Bacbus (Uni:
întregii noastre naţiuni lismului în patria noastră ţea şi grandoarea fapte această lună o producţie fapt ce asigură punerea PENI : Ziua
dusă de tovarăşul Gheor drept Congresul marilor pentru mersul înainte al lor, a rezultatelor obţinu suplimentară dc 50 000 în exploatare a unui pa ral); VULCA
glie Oprea; Pentru proble victorii socialiste, al tri te în activitatea cotidia lei • Veşti bune şi din nou cu două luni mai nul (Luceai
mele orânduirii sociale şi umfului principiilor socia societăţii româneşti. la dezba nă de producţie. marele combinat siderur n e a : Puştiul
Participanţii
de stat, conducerii ştiinţi lismului ştiinţific în trans teri, exprimînd hotărîrea Şi în numărul de azi gic din Hunedoara. în devreme • Mina Ghclari, URICANI: }3 Vi.
718.
Brigada
(Retezat);
abatajul
fice a societăţii Şi dezvol formarea revoluţionară a fermă a tuturor comunişti al ziarului nostru publi bilanţul aferent primelor condusă dc minerul Ghc- eşti. copilărie
tarea democraţiei socialis societăţii româneşti, al a- lor pe care îi reprezintă, căm secvenţe din puter două zile ale lucrărilor rasim Mureşan a extras roşie) ; GU
păr.
te, perfecţionarea mecanis a colectivelor de muncă nicul torent al hărniciei Congresului al XlV-lea suplimentar, în prima zi Cantonul ORAŞT
rul);
mului economico-financiar devăratei suveranităţi şi şi dăruirii hunedorenilor, s-au înregistrat următoa din umbră
deplinei independenţe eco unde îşi desfăşoară acti a marelui forum comu
şi ridicarea continuă a efi nomice şi politice a Româ vitatea, au dat glas an mărturii ale dragostei şi rele depăşiri: cocs meta nist, 40 tone de minereu, Noaptea gene
GERM
cienţei activităţii econo niei. gajamentului de a acţiona cinstirii lor neţărmurite lurgic — 80 tone, agi or* în ziua de 21 noiembrie, căra); poveşti
Noile
mice, condusă de tovarăşul neabătut pentru transpu faţă de tovarăşul Nicolae merat —.1030 tone, oţel producţia suplimentară a rezadei — I-
Gheorghe Rădulescu; Pen S-a relevat şi în cadrul nerea în viaţă a obiective Ceauşescu, faţă de Con electric — 130 tone, fontă dc cultură
tru problemele activităţii dezbaterilor pe secţiuni că lor şi orientărilor cuprin gresul al XlV-lea al obţinută la secţia I — 70 Minei Ghclari s-a ridi „Cintarea : Ac» I
HAŢEG
de partid, organizatorice, măreţele succese obţinute se în Raportul prezen partidului. tone ş.a. Totodată, s-a cat la 583 tone de mi cumstanţe
politico-ideologi :e şi edu de poporul nostru pe ca tat de tovarăşul Nicolae • ■ Comuniştii, oamenii înregistrat-o economie de nereu • Cantităţile de (Dacia); BRJ
cative şi ale organizaţiilor lea deschisă de istoricul Ceauşescu, de a participa muncii din întreprinderea 23 MWh energie electri minereu peste prevederi Kreutzcr : Un — om :
RTA
de masă şi obşteşti, con Congres al IX-lea al parti cu întreaga pricepere şi e- de piese de schimb şi că, iar o cantitate de au luat drumul Uzinei viitor (Mure
dusă de tovarăşul Emil dului, care a inaugurat o nergie la înfăptuirea exem reparaţii utilaj minier 21 MWh a fost produsă de preparare Teliuc al Alarmă în 1
Bobii. nouă epocă în edificarea plară a hotărîrilor ce vor Deva raportează, în cin în plus în centralele cărei colectiv raportează mina).
La dezbaterile pe secţiuni socialismului în România, fi adoptate de Congresul stea înaltului forum al electrotermice proprii • onorarea primei zile a
au luat parte un mare nu sînt nemijlocit legate do al XlV-lea al Partidului comuniştilor români, în In ziua de 21 noiembrie Congresului cu plusuri
măr de delegaţi. activitatea neobosită a Comunist Român. deplinirea integrală a 1989, colectivul Întreprin de 141 tone de minereu Vrem
planului pe 198!). l*înă la derii miniere Lonea a concentrat şi 71 tone fier
MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE DEDICATE finele anului va fi obţi adus „la ziuă" o produc în concentrate • Oame Pentru azi:
nută o producţie marfă ţie suplimentară dc 1015 nii muncii din Atelierul fi umedă şi
CONGRESULUI AL XIV-LEA AL PARTIDULUI suplimentară de cel pu tone cărbune, iar plusul mecanic al întreprinderii in partea a i
O In cinstea marelui despre lupta milenară a omagial de adine fior pa ţin 25 milioane lei, concre extras în prima zi a miniere Barza, condus Ceru! va fi a
cădea ploi te;
forum comunist, la biblio poporului român pentru triotic. tizată în piese de schimb, Congresului se cifrează de maistrul Traian Cris- re în partea
teca Centrului de cultură dreptate socială şi liberta © Împreună cu Muzeul lucrări de reparaţii la la 500 tone • Colectivul tea, raportează, între lei se vor tr
ţi creajie „Cintarea Româ te naţională, pentru inde judeţean, Bibltoteca jude utilaje miniere şi dc pre secţiei ştatiţaf, din cadrul altele, realizarea peste lapoviţă .şi n
lat, cantităţii
niei" din Că lan a losl or pendenţă şi unitate", A- ţeană Deva a realizat o parare, piese turnate ş.a. Fabricii de încălţăminte plan a 1000 bucăţi cape pitaţil vor
evocare de profundă trăire I/mp. Tempc
ganizată o expoziţie de celulaşi eveniment, elevii • Din cadrul sectorului Hunedoara, raportează te detaşabile pentru per nime vor fi
pairlotică purtind genericul tre î şl S gr,
carte cu tema „Opera tova şcolii generale din oraş „File de cur din istoria minier To.liue — impor realizarea, în data de 21 foratoarele din subteran. maxime întri
răşului Nicolae Ceauşescu i-au închinat un spectacol. patriei". <le.