Page 9 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 9
■p
. EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
STRĂLUCIT PROGRAM OE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARA
Fiecare om al muncii-participant activ
S O C I A L I S M U L Comuniştii, toţi oamenii la edificarea noii orînduiri
şi conştient
spre
mai
aprecierile şi bogatul con
societatea
cea
de
muncii
dreaptă din lume — comu
ţinut de idei ale Expunerii.
întreprinde
la
rea de lianţi din Chişcăda- nismul. Vom da noi dimensiuni,
ga—Deva au primit cu deo Expunerea secretarului în sensul sporirii eficien
K EE IiITMIBIIHIIMJiID U L A R J U D E Ţ E A N sebit interes şi deplină sa general al partidului subli ţei, învăţămîntului politi-
niază cu claritate sarcinile
co-ideologic de partid, * de
magistrala
Expu
tisfacţie
nere a tovarăşului Nicolae ce revin organelor şi or sindicat şi tineret. încă în
Ceauşescu la plenara lăr ganizaţiilor de partid, tu perioada imediat următoa
gită a Comitetului Central turor factorilor educaţio re vom înscrie în temati
Anul XLI, nr. 9 940 VINERI, 3 NOIEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani al P.C.R. din 24—25 oc nali pentru sporirea consi ca acestuia ideile Expune
tombrie a.c. „Cu privire la derabilă a rolului conştiin rii tovarăşului Nicolae
problemele socialismului, ţei în construirea noii so Ceauşescu la plenara C.S.
ale activităţii ideologice, cietăţi. Ne însuşim ou toa al P.C.R. clin 24—25 oc
i i . i ■}■«■
politico-educaitive, de dez tă răspunderea sarcinile tombrie a.c.. iar după ma
voltare a conştiinţei revo
ÎN PRESlTiEA C0H6RESULUI AL XIV-LEA AL PâRTIDUUH stabilite de t o v a r ă ş u l rele forum comunist clin
luţionare, de formare a o- Nicolae Ceauşescu şi vom noiembrie, prevederile do
mului nou, constructor acţiona cu hotărîre pentru cumentelor Congresului al
conştient ai socialismului materializarea acestora. XlV-lea al partidului. în
şi comunismului în Româ Preocupările noastre viitoa cadrul învăţămîntului poli-
nia". Document de o excep re vizează, în Ui de toate, tico-ideologic vom insista
ţională însemnătate teore popularizarea largă, în ve pe dezvoltarea sentimentu
tică şi practică, Expunerea derea însuşirii temeinice, a lui mîndriei pentru măre
Succese în întrecerea socialistă face o analiză ştiinţifică Expunerii secretarului ge ţele înfăptuiri obţinute în
asupra stadiului actual al neral al partidului. Docu construcţia socialismului,
edificării societăţii socia mentul va fi dezbătut în în special în „Epoca Nicolae
liste în România şi — pe toate organizaţiile de partid, Ceauşescu" — cea mai bo-
UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE PRODUCŢIE, baza concluziilor desprin în cele de sindicat, de ti
se — oferă înţelegerea jus neret, precum şi în orga RODICA POPA,
ACHIZIJII Şl DESFACEREA MĂRFURILOR tă a realităţilor economi- nizaţia democraţiei şi uni secretar adjunct
co-sociale, a legilor obiec tăţii socialiste, în aşa fel al Comitetului do partid
HUNEDOARA-DEVA A ÎNDEPLINIT PLANUL LA EXPORT tive ale socialismului ştiin îneît comuniştii, toţi oa de la I.L. Chişcădaga-Deva
ţific, stabilind căile de îna menii muncii din întreprin
In atmosfera de puter riale şi spirituale a celor lăturăm succesele obţinu intare a patriei noastre dere să înţeleagă pe deplin (Continuare în pag. a 2-aJ
nică efervescenţă crea ce muncesc. Acţionînd în te adeziunii noastre fier
toare şi amplă angajare spiritul înflăcăratelor che binţi, unanime, la Ilotă- Formarea omului nou — în centrul activităţii cultural-educative
revoluţionară, generată mări şi îndemnuri pe care rîrca Plenarei G.C. al
de măreţul Congres al secretarul general al P.C.R., din iunie a.c., pri
XlV-Iea al partidului, toa partidului, t o v a r ă ş u l vind realegerea, Ia apro Activităţi politico-educative cu caracter
te colectivele de coopc- Nlcolae Ceauşescu, Ie-a piatul forum comunist, a
tori din cadrul Uniunii adresat întregului popor, dumneavoastră, mult iu permanent — de calitate, eficiente
judeţene a cooperativelor de a se acorda atenţia bito şi stimate tovarăşe
de producţie, achiziţii şi cuvenită tuturor sarcini Nicolae Ceauşescu, pa Activitatea cultural-edu- Plenară a C.C. al P.C.R., ziţii şi încheindu-se cu un
desfacerea mărfurilor Hu lor economice şi de a triot înflăcărat şl ilustru caitivă este eficientă în mă La Simeria s-a realizat per spectacol pentru fruntaşi,
nedoara—Deva, în frunte situa permanent în prim- gînditor revoluţionar, E- sura în care acţiunile sîat manentizarea unor acţiuni, la care sînt invitaţi cunos
ai
sce
cuţi
reprezentanţi
cu comuniştii, acţionează plan realizarea în între rou între eroii neamului, de calitate, nu se desfăşoa existînd cîte una de am nei româneşti.
toate
perioadele
in
ră sporadic şi au un con
ploare
cu clan şi dăruire patrio gime a exportului, colec personalitate proeminentă ţinut adecvat scopului pro anului. A devenit tradiţional
tică pentru realizarea şi tivul U.J.Coop. raportea a lumii contemporane, în pus, largă audienţă în rîn- Săptămîna cultural-edu- concursul inter judeţean de
depăşirea sarcinilor de ză îndeplinirea integrală suprema funcţie de se dul celor cărora li se a- cativă „Glasul roţilor de muzică populară „Cînteccle
plan, a angajamentelor a planului Ia export pe cretar general al partidu dresează. Răspunzînd dezi tren", încheiată întotdeau Streiului" prin care se do
reşte descoperirea unor ti
deratului
na în preajma „Zilei cefe
ca
manifestările
asumate în întrecerea so 1989. Pînă la finele aces lui. Vedem în această realizate sub egida Festi riştilor", prilejuieşte boga nere talente, urmări ndu-se
cialistă, conştienţi că în tui an, se prelimină rea opţiune istorică a naţiu valului naţional „Gintarea te acţiuni dedicate harnî autenticitatea şi păstrarea
acest mod pot să con lizarea şi livrarea su nii, garanţia unor noi şl României" să aibă un rol cilor feroviari simerieni. în repertoriu a specificului
tribuie, alături de unită plimentară, către parte importante împliniri in important în educarea oa La fiecare început de an, zonei. Desfăşurat la înce
în
februarie,
ceferiştii
au
putul lunii mai, concursul
menilor, „să devină o for
ţile economice de stat şi nerii externi, a unor pro viaţa poporului român, ţă tot mai puternică in posibilitatea să dea măsu „Cîntecele Streiului" este
ale cooperaţiei meşteşugă duse în valoare dc ehczăşla înaintării noastre participarea maselor la în ra dăruirii lor atît în mun precedat de o săptămînă
reşti, la înflorirea şi pros 1 750 000 lei. neabătute pe calea lumi treaga activitate cultural- ca de zi cu zi la calea fe de activităţi politico-ideo-
peritatea continuă a In telegrama adresată noasă a construirii so antistică" — cum se subli rată cit şi în activitatea iogice şi cultural-sportive,
săptămî
României socialiste, la secretarului general al cialismului şi comunismu niază în magistrala expu cultural-artistică, lor înmănun- desfăşurate în unităţile e-
VIORICA ROMAN
dedicată
na
nere a tovarăşului Nicolae
creşterea bunăstării mate partidului se arată: „A- lui". Ceauşescu, secretar general chind expuneri, colocvii de
al partidului, la recenta istorie, simpozioane, expo- (Continuare în pag. a 2-aJ
Oameni ce făuresc o nouă cale
{
albastră a ţării
Faptele ds «nisă, Satira fiertele de tară \
Ilux continuu pe ruta albia
canalului — depozitul de *
nisip.
ţ Cîteva zile printre constructorii hunedoreni
— Astăzi cite curse aţi
Jt de la „Kilometru! 50“ al Canalului făcut ? II întrebăm, spre )
| Dunăre — Bucureşti (II) seară, pe şoferul de pe
„31 HD 4575", Teodor Men-
cu, venit la canal de la
.„In zorii zilei, doi oa autoîncărcatoare, macara autobaza din Brad. \
meni n-au astimpăr — loan le, autobetoniere etc. Toa — 20 la distanţa de peste \
Giurgiu, maistru mecanic, te au un plan bine stabi un kilometru — toate cu
răspunzător de bune func lit, pe zile aş zice, pe ore. nisip, şi 5 la distanţa de \
ţionare a utilajelor, şi Vii- Buna lor întreţinere este a- peste 4 kilometri — cu pia \
gil SUvăşan, şeful autoco- sigurată de mecanicii han tră pentru malul sting Sini
Ioanei de transport. Hosu, Costache Guraliuc, zile cînd fac mai multe. s
Schimbăm cîteva cuvinte Cornel Nicula. Astăzi a fost greu că ploa
Ia început de zi, deoarece Discutăm in grabă şi cu
pe şantierul canalului tim tovarăşul Virgi! SUvăşan, ia n-a contenit să cadă.
pul este bine drămuit şi e şei de autocoloană, ve — Aş vrea să subliniez - \
greu să reţii oamenii de nit pe şantier de la I.J.T.L. continua maistrul mecanic \
la treabă. Deva. han Giurgiu, că printre
- Tovarăşe Giurgiu, ce — Avem aici, la „Kilome cei mai destoinici mese
ne puteţi spune despre sec trul hunedorean” al Cana riaşi se numără şi Vasile
torul utilaje, de care răs lului Dunâre-Bucureşti, 34 Cociş, venit aici de la C.S.
pundeţi direct ? de autobasculante de ma Hunedoara, care munceşte \
— Puterea şantierului de re tonaj, sosite de ia uni acolo unde este nevoie — s
ia „Kilometrul nostru" o tăţi economice din judeţ, pe draglină, macara sau \
constituie oamenii şt me toate aflate in bună stare
canizarea — ni se răspun de funcţionare. Sub per GH. I. NEGREA
de. Deşt este ora 6,30 au manenta supraveghere a Xoan Hosu» cel mai apreciat mecanic de Vasilo Cociş, draglinist, do la C.S. Hune- Fel o NICOLAE GHEORGHIU
ziţi că multe utilaje acţio mecanicilor de întreţinere întreţinere şl reparaţii a utilajelor de pe doara, „cel mai bun meseriaş de pe şantier" s
nează deja în plin s drag li Nicolae Hărăguş şl Sorin şantierul Brigăzii Hunedoara o Canalului cum îi spun tovarăşii de muncă. (Continuare în pag. a 2-a) I
ne, excavatoare, buldozere, Oană, şoferii muncesc In Dunăre — Bucureşti.