Page 98 - Drumul_socialismului_1989_11
P. 98
Pap 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 %1 ffi
* 19,01
înfăptuim
re’-i foru
ti(c r ron
J
Congresul
congresul
torii soci
Suprema
nit. Cînte
Făurirea şi edificarea orînduirii A r t a — î n s l u j b a rcvolujioi
MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE S Hotărîrile
XlV-lea t
socialiste — continuare a procesului ( DEDiCATE CONGRESULUI AL XIV-LEA \ c a u z e i s o c i a l i s m u l u i mobilizate
( AL PARTIDULUI J muncă p'
nostru |
istoric de formare şi afirmare \ 0 „Formarea şi dezvol- © Concert coral. Ceri- ? Realegerea tovarăşului şi practică a secretatului Teatru tv
i tarea conştiinţei socialiste trul de cultură şl creaţie 1 Nicolae Ceauşescu in su general al partidului, relevă Adaptare
J în lumina documentelor „Cintarea României" din l prema funcţie de secretar incă o dată misiunea cu sa „Ecatcr
a poporului român, ţ Congresului al XlV-lea al Deva a găzduit recent 1 genera! al partidului, de că care au lost învestiţi artiş de Nicc
tii plastici ca individualităţi
I partidului", colocviul etic concertul corului Filarmo- 1 tre cel de-al XlV-lea Con creatoare şi, deopotrivă, ca 21,50 Telc
şi
constituie
pentru
gres,
cerinţă obiectivă a dezvoltării . desfăşurat Io Întreprinde• nicii „Oltenia“ din Craiova, ţ artiştii plastici, pentru toţi obşte pentru a contribui la
! rea „Plafar" Orăştie, a lost dirijat de Alexandru Ro- I
ţ o manifestare cu multiple cu, la care au participat ) creatorii de valori spirituale formarea omului nou, con
societăţii româneşti i implicaţii educative. Rele■ elevii Liceului pedagogie, ţ din judeţul nostru, ca de structor conştient al socia
I vînd importanţa istorică a Prin cintecele închinate i altfel pentru toţi oamenii lismului şi comunismului in
muncii ce trăiesc şi îşi des
patria noastră.
(Urmare din pag. 1) re de a răsturna vechea \ Congresului ai XlV-lea al marelui eveniment din via - } făşoară activitatea in aceas In deplin consens cu exi SEI.KCŢI
orînduire socială şi de a l P.C.R. pentru mersul îna•' ţa poporului nostru de că- ) tă înfloritoare vatră de cul genţele ce se desprind din GRAMUL
programul
înfăptui societatea socia ) inie, spre comunism al tre compozitorii Radu Pa• ţ tură şi civilizaţie, un prilej magistralul Raport, avind Sfatul m
listă. Victoria Marii Re 1 poporului nostru, pârtiei- ladi, Constantin Arvinte şi i de a ne exprima cele mai drept călăuză gîndirea şi It a d 1 o j i
Pe baza înţelegerii pro voluţii Socialiste din Oc i ponţii la manifestare au George Grigoriu, concertul / sincere şi fierbinţi sentimen acţiunea revoluţionare ale to Itevlsta pi
funde a acestor realităţi tombrie şi trecerea la subliniat şi laptul că do- dedicat Congresului mari- \ te faţă de acest act Istoric, varăşului Nicolae Ceauşescu, ricrul m<
d<
Buletin
trebuie trase concltiziile construirea socialismului cumentele marelui forum for realizări socialiste din t prin care naţiunea noastră convingerile noastre artisti ltăspundcn
corespunzătoare pentru ac în Uniunea Sovietică, fău comunist constituie un pre• patria noastră a dat glas l a optat pentru incinta rea lor: 10,00 1
10.05 Micr
tivitatea de făurire a so rirea socialismului după ţios Izvor de învăţăminte, puternicelor sentimente ca- 1 neabătută a României pe ce, care prind contur in ope rilor; 10,35
cialismului, de dezvoltare cel de al doilea război sursă de educare revolu- re au cuprins, in zilele Io- ţ drumul luminos al socia rele pe care le creăm — var muzică p<
viitoare a patriei pe calea mondial într-o seamă de ţionar-patriotică, de for• rumului comunist, inimile i lismului şi comunismului. reflecta fidel modul in care Publicitate
se implică artiştii plastic! în
socialismului, pentru con ţări, inclusiv în România, mare a omului nou. întregului popor. Ritmul a- ' Urmărind cu viu şi real realizarea unor opere repre de «tiri;
ta radii
tinua întărire a indepen precum şi opţiunea fermă © .A conduce cu po- vintat, melodia de largă interes, împreună cu toţi ar zentative ale artei şi cultu cl ele ţ
denţei şi suveranităţii Ro porul şi pentru popor", accesibilitate, echilibrul tiştii plastici, care, prin rii noastre noi, socialiste. poarelor;
mâniei. a altor popoare de a tre Sub acest generic, la Uni- formei şi versul inspirat , creaţia lor angajantă, răs de ştiri;
medicală i
Reami ntindu-se succint ce treptat la organizarea >versitatea cultural-ştiinţi- conferă acestor creaţii o- \ pund unanim misiunii socia Pentru a răspunde pre comoara I
orînduirile sociale cunos dezvoltării pe calea socia lică a Centrului de cultură tributele specifice cîntecu- l le cu care au fost investiţi, ţioaselor indicaţii formulate tru ; 13,00
general
secretarul
al
de
15.00 Avar
cute în dezvoltarea ome listă sînt argumente de şl creaţie „Cintarea Romă- Iul de masă, care inflăcă- i dind viaţă unor lucrări cu partidului, tovarăşul Nicolae dlo-tv. ;
niei“ din Hunedoara a fost rează sufletele şi mobili- V
nirii dc-a lungul timpu necontestat în această di organizată o expunere in- zează noi energii. ţ tematică militantă, patrioti Ceauşescu, in spiritul pres Cintarea I
lui, în Raport se arată fap recţie. De altfel, ţările so spirată de magistralul Ra- Cu un deosebit simţ al \ că, revoluţionară, in deplină tigioasei moşteniri cultura ltndiojurna
dori Şi cei
tul că de la sclavagism cialiste constituie astăzi o port prezentai de tovară- gradării, tinerii specta- t concordanţă cu idealurile le, vom contribui prin crea „IC patria
pînă la capitalism, în for puternică forţă econo şui Nicolae Ceauşescu, se- ( j ţ ( conduşi spre i socialismului şl tradiţiile ţii de certă şi autentică va mint" — î
17.00 llulei
0r au 0S
me diferite, orînduirile au mică şi socială, reprezen- cretorul general al podi- elemente de limbaj muz/'- ( noastre progresiste, am con loare la educaţia patriotică 17.05 Inter
păstrat ilegalităţile socia tînd mai bine de 35 la su dului, la Congresul al cal ilustrate sugestiv cu j statat cu deosebită satisfac o tinerei generaţii, la forma că popula
le, asuprirea naţională şi tă din întreaga producţie XlV-lea al P.C.R. Expune- lucrări din creaţia romă- ţ ţie co, magistralul Raport rea conştiinţei artistice şi greşul al
P.C.R. ; i
industrială a omenirii, de- prezentat celui de-al XlV-
exploatarea omului de că rea, ca şi cei care^ au au- nească şi universală, di- i lea forum al comuniştilor estetice a tuturor oamenilor al XlV-lei
tre om. O dată însă cu a- monstrind capacitatea po diat-o, au subliniat pro- rijorui Alexandru Racu , români de secretarul gene muncii, implidndu-ne, in a- marilor vi
tc — ciir
pariţia pe scena istoriei a poarelor de a-şi făuri o fundul umanism al politi- dovedindu-şi cu această \ ral al partidului, tovarăşul cest fel, in ampla operă de rcvoluţlon;
serii ;
clasei muncitoare, în faţa viaţă nouă, liberă .şi inde cil partidului nostru, grija ocazie şi calităţile de pe- l Nicolae Ceauşescu, ampli- construcţie o socialismului oră; 23,0o 25
acesteia s-a pus misiunea pendentă. necontenită a tovarăşului dagog, pe lingă cele re-I lică generos coordonatele şi comunismului in România, tic: 23,10
lichidării orînduirii împăr „Putem şi trebuie să a- Nicolae Ceauşescu pentru cunoscu(e dc an!mat ^} politicii culturale promovate aspkînd justificat, alături de zicală; 23,
ţită în clase antagoniste, firmăm cu toată tăria — bunăstare* şr Iertarea po- , e rorf) âneşt,. după Istoricul Congres al întregul popor, la ridicarea tin de ştii
H /
, ,
se arată în magistralul porului nostru. La acelaşi Concertu hcf t
realizării unei noi orîn- IX-lea al partidului şi sta pe noi culmi de progres,
f '
T
r
/
f
r
' ? '
C
u/ Ur0
duiri, în care popoarele să Raport prezentat de tova nodul literar Lucian Bl*- , fr. contribuţia la formarea tului nostru. cultură şl civilizaţie a scum
R
devină cu adevărat egale răşul Nicolae Seauşescu ga' a organizat m om- h P • haita şi valoroasa încăr pei noastre patrii.
şi libere, să se asigure o la forumul democratic al iteo marelui eveniment r%r r d; dc mare bucur!c ţ cătură ideatică a Raportu
convieţuire bazată pe ega comuniştilor români — că din viaţa politică a ţârii prm ™ pie- ţ lui, rod al gindkii revoluţio GHEORGHE POGAN,
dl c ea ,<} co m
litate şi dreptate socială, socialismul şi-a demonstrat o întthire cu tinerii din so corate " ’ J . / nare, clarvăzătoare şi vizio preşedintele Filialei pl "A: tn I
pe libertatea deplină a oa forţa şi capacitatea sa municipiu. Pur tind gene• P^dor/ior losif Fvanovki, nare ce caracterizează în Uniunii artiştilor plastici HL-.e.'DO/
menilor. Este necesar, în creatoare, că el reprezintă rkul „Am crescut cu tine, aan Chirescu *şi 1 asile treaga activitate teoretică Devo-Petroşani noapte a
acest context să se aibă' viitorul întregii omeniri şi Hunedoara", fntilnire* va Popovici. Antrenantul şl ţ (Modern
ţi a (Modei
permanent în vedere că trebuie să facem totul pen r5mine In conştiinţele şl instructivul concert al i II (Flaci
înlăturarea orînduirii ca tru asigurarea unei lumi sufletele tinerilor prin vi- prestigiosului colectiv or- j Asigurăm noi valenţe ŞANI: L<
pitaliste şi făurirea orîn fără exploatatori, fără a- braţia patriotică a versu- tis tic craiovean a adus ) Călătorie
Noiembrie
duirii socialiste constituie supritori, în care popoare rilor rostite, care i-a făcut căldură In sufletele tine- i cereşte A
o cerinţă legică a socie le să trăiască în libertate să so simtă mîndri că a- rilor, InsulUndu-le, cu mă- ! activităţii politico-educative rea); Ut
(Cultural)
porţrn, trăiesc şl creează
iestrlc şl tact, sentimente )
tăţii româneşti. Iar istoria şi independenţă, să-şi asi pe aceste meleaguri de patriotica. (Prof. Glieorghe i litarul de
socialistă. Vom acţiona pen
a demonstrat forţa şi ca gure bunăstarea şi ferici Istorie, fn vatra de foc a Bercea, Liceul pedagogic i (Urmare din pag. 1) tru pregătirea temeinică a boldt (l.u
Cro:
NEA:
pacitatea clasei muncitoa rea". siderurgiei româneşti. Deva), ) nou, cu înalte trăsături re- propagandiştilor, organiza ţei (Miner
f >wwr / / **otr / e /w / voluţionar-patriotice, cu un rea unor dezbateri cit mai Dragoste
(Muncitori
larg orizont de cunoştinţe eficiente, însuşirea temeini SA: (Mum
Dragi
teoretice, profesionale, ştiin că a temelor expuse şi a* bei
Sub conducerea partidului — ţifice şl de cultură genera plîcarea in viaţă, in activi CÂNI: BUA
Ci.
zat);
lă, caracterizat de un spirit tatea practico a celor însu gic (Stea
revoluţionar militant. In acest şite. h acest fel activitatea RAŞTIE: (Pat
genţâ
împliniri şi măreţe realizări sens, vom axa tematica in- cialiste prin invâţămlntul de Stan şi I?
de ridicare o conştiinţei so
politico-Jdeolo•
văţămîntuJui
GERMISAI
gic pe însuşirea temeinică partid, învăţăminte! social roşu, I-II
şi
(Urmare din pag. 1) tehnologia de tricolore a întreprinderea pe drumul a documentelor Congresului şi învăţămintul politic dc cultură Rom
tnt-ea
structurii pluş, prin care s-o modernizării şl dezvoltării al XlV-lea, a politicii inter masă va contribui in moi TEC,: So:
r
Colectivul nostru de mun redus consumul de materie intensive, b eptele urcate de ne şi externe a partidului, mare măsură fa formarea l-II (Daclo
că cunoaşte bine o parte primă pe produs • Pentru oameni pe calea bunăstării in scopul mobilizării comu omului pou, participant activ viaţă mi CAI
odată;
din aceşti ani istorici, de un calitatea deosebită a pro şl fericirii personale, nu ar niştilor, a tuturor oamenilor şl conştient la construirea vă rog (C
dinamism nemaiintflnit, pen duselor realizate, in 1982 am fi fost posibile dacă nu am munci] din oraş la înfăptui sdcialismului şi comunismu (ură şl cri
tru că întreprinderea dc obţinut dreptul de a produ fi avut in frunte un partid rea Programului de construi lui. Romănlei“] stele)
Fiul
tricotaje tip lină Hunedoa ce şi livra, atit pe piaţa in comunist puternic, un revo re a societăţii socialiste Folosesc acest prilej pen I!,IA: Str/
ra, in care ne desfăşurăm ternă, cit şi la export, pro luţionar încercat şi dăruit multilateral dezvoltate şl de tru a-mi exprima nemărgi
activitatea, a fost înfiinţată duse din lină pură virgină, cu toată fiinţa poporului Înaintare a României spre nita bucurie şi satislacţie
in anul 1978, la indicaţia purtind însemnul de repu său, patriei sale, tovarăşul comunism. Un accent deose pentru reinvestirea in supre
expresă a tovarăşului Nicolae taţie mondială „Woolmark" Nicolae Ceauşescu. bit vom pune pe dezvolta ma funcţie de secretar ge
Ceauşescu. Prin urmare, şi o fn actualul cincinal pro De aceea, din adincul rea dragostei faţă de patrie, neral al partidului a tova
colectivul şi unitatea sînt ducţia marfă va creşte cu inimilor, ne exprimăm satis partid şi popor, pe educa răşului Nicolae Ceauşescu,
ctitorii ale Epocii de Aur, 34,7 la sută faţă de 1985 « facţia deplină de a-/ avea rea in spiritul adevărului cel mai iubit şi stimat fiu Pentru
Productivitatea muncii reali permanent în frunte pe to ştiinţific despre lume şl via al naţiunii, patriot şi revo se menţim
care cuprinde în sine şi is zată în 1988 a crescut, faţă luţionar inilăcărat, ctitor de va Ii vâri;
toria întreprinderii noastre. de 1985, cu 22,75 ia sută » varăşul Nicolae Ceauşescu, ţă, combaterea manifestă geniu al României socialis rări accen
Să rememorăm citeva din Erou aJ naţiunii noastre, rilor străine socialismului, parte a
In cinstea marelui eveniment pentru a ne conduce şl pe o misticismului, rasismu te, personalitate de prim Crişana, t
treptele urcate de colectivul politic, pe care l-am trăit mai departe pe calea con lui, a antisemitismului- rang a mişcării comuniste şi relativ oxt
nostru : * După numai trei in aceste zile, au fost intro strucţiei visului de aur al V.u.M.k. crlşclor. Unu) o c o n c e p ţ i i l o r retrogra m un citoreşti intern a l ionale, în rest i
Vînt
xnodi
ani de Ia înfiinţare, a fost duse in fabricaţie 22 noi omenirii — comunismul - pe dintre ce) mal priceiiuţ) de ce înjosesc omul. Vom neobosit militant pentru pa şi nord, «
introdusă o nouă tehnologie modele de tricotaje. pămîntul românesc. Ii dorim jăcStitş) din uzină este combate, de asemenea, con ce şl colaborare intre po izolate de
Ten
oră.
de prelucrare a fibrelor din Colectivul nostru de mun marelui conducător al parti Aurel Ştefan, af)at me cepţiile înapoiate, educlnd poare, văzînd în aceasta nime vor f
lină pură, prin metoda im- că, format din peste 1000 dului şi statului nostru, tova reu în rîndul fruntaşilor oamenii muncii, şi în primul garanţia înaintării neabătu minus 9 şi
pislirii, fapt ce constituie o lamei — soţii şi fiice de si- răşului Nicolae Ceauşescu, în producţie. rind tineretul, in spiritul te a patriei spre cele mal iar cele
minus 2 ş!
premieră naţională • In sec- derurgişti - este conştient fericire, sănătate şi la mulţi idealurilor da dreptate, de Înalte culmi de progres şi
fio de tricotat s-a aplicai co paşii pe care i-a făcut ani 1 cinste, de etico şi echitate civilizaţie,