Page 1 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 1
proletari din TOATE tarile, uniţi-va
„ÎN CINCINALUL 1991 .-hmk-sf VOR ASIGURA DEZVOLTAREA
ARMONIOASA A TUTUROR R A M - KILOR ECONOMIEI NAŢION ALE,
ELIMINAREA UNOR CONTRADICŢII CARE AU APA RUT ÎN DEZ
VOLTAREA DIFERITELOR RAMURI ŞI LICHIDAREA UNOR RAMÎ-
|juotiuiHuvicotnt
NERI ÎN URMA, ASIGURÎND O ASEMENEA CREŞTERE A ECONO
MIEI NAŢIONALE CARE SA SATISFAC A ÎN CONDIŢII TOT MAI
BUNE NECESITĂŢILE ECONOMICO-SOCIALE DE BUNĂ APROVI
ZIONARE Şl DE EXPORT — CERINŢA FUNDAMENTALA A Î N A
OBGftUi flt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. INTĂRII FERME A ROMÂNIEI SPRE NOI CULMI DE PROGRES Şl
SI Ut C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N CIVILIZAŢIE .
41
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XLI, nr. 9 964 VINERI, 1 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Raportul prezentat de tovarăşul CEAUŞESCU
Fiecare organizaţie de partid—puternic
amplă analiză ştiinţifică, vast program pentru construcţia
factor mobilizator în îndeplinirea
socialismului şi comunismului în ţara noastră
sarcinilor economico-sociale
Marile realizări obţinute de poporul român
Ia magistralul Raport nu acţioneze pentru unirea să mobilizeze colectivele de
eforturilor tuturor oame
în construcţia socialistă—imagine prezentat de secretarul ge nilor muncii, ale întregu muncă la realizarea sar
neral al partidului, tova
cinilor ce le revin. în cele
răşul Nicolae Ceauşescu, lui popor în înfăptuirea trei cooperative agricole
impresionantă a progresului multilateral ai ţării Congresului al XlV-lea, se programelor de dezvolta de producţie, la asociaţia
subliniază: ..Se poate spu
re a patriei, de făurire a
ne că nu există unitale socialismului". RODICA MOŢA,
economico-socială sau sec în comuna noastră sînt secretarul comitetului
Raportul prezentat Congre re a forjelor de producjie. şi suveranităfii României".
sului al XlV-lea de către se S-a înfăptuit, totodată înflo Ţara noastră a devenit tor mai important de îicti- 10 organizaţii de partid, comunal do partid
cretarul genera! ai partidu rirea fără precedent a agri astfel o Ţară industrial-agra- vitate unde să nu existe care acţionează în princi Bcriu
lui, tovarăşul Nicolae culturii, repartizarea ştiinţi ră, cu o industrie modernă, puternice organizaţii de palele domenii ale vieţii (Continuare în pag. a 2-a)
Ceauşescu, oferă o imagine fică, armonioasă a venitului puternică, avtnd la bază cele partid, unde comuniştii să cconomico-sociale. reuşind
cuprinzătoare şi impresio naţional pentru fondul de rnai noi .cuceriri ale ştiinţei
nantă a progresului muitila- dezvoltare şi fondul de con şi. tehnicii. în prezent indus Constructori de obiective, ctitori de eră nouă!
feraţ al ţării, a marilor rea sum, în scopul _ întăririi şi tria românească produce de
lizări obţinute de poporul dezvoltării proprietăţii socia peste 145 ori mai . mult de-
nostru în construcţia socia liste şi cooperatiste, care au cîf în 1945, din care de 128 Ca locuitor şi construc dului, întreaga ţară a de unor obiective industriale
listă, îndeosebi după Con asigurat ridicarea României ori în anii de după cel de-al tor pe „vatra de foc" a Hu venii un vast şantier, ac noi — întreprinderea de
gresul al IX-lea. Politica pro la actualul stadiu de dez IX-fea Congres. Producţia a- nedoarei socialiste, exprim tivitatea generală de con tricotaje, fabrica de încăl
fund ştiinţifică, revoluţiona voltare economico-socială, gricolă este de 10 ori mai. deplina satisfacţie a tutu strucţii cunoscând un dina ţăminte etc —, dezvolta
ră a partidului, a secreta de bunăstare materială şi mare faţă de aceeaşi peri ror celor ce muncim pe mism deosebit La- fel ca rea sau modernizarea ca
rului său general, a condus spirituală a poporului. oadă, din care, după anul şantierele de locuinţe din pe întregul cuprins al pa pacităţilor siderurgice ş.a.
la profunde mutaţii de or Subliniind rezultatele re 1965, s-a înregistrat o creş această străveche localita triei, în Hunedoara au Aşa cum a subliniat tova
din cantitativ şi'calitativ în marcabile obfinute sub ar tere de 6 ori, iar în acest te, pentru realegerea ce fost construite cvartale de răşul Nicolae Ceauşescu,
procesul edificării socialiste cul de lumină al anilor de an, înfqptuindu-se obiecti lui mai iubit fiu al naţiunii locuinţe, alte obiective so- cu prilejul vizitei de lu
din România. după Congresul al IX-lea, to vele noii revoluţii agrare. noastre, tovarăşul Nicolae cial-edilitare, care au ridi cru efectuate în luna mar
Punînd capăt politicii de varăşul Nicolae _ Ceauşescu S-a realizat cea mai mare Ceauşescu, în suprema tie a.c. în judeţul nostru,
ploconire, de copiere meca remarca în magistralul Ra producţie de cereale din is funcţie de secretar gene cat viaţa locuitorilor la Sing. TEODOR POPA,
nică a altor }ări, a „mode port prezentat la marele fo toria României. ral al partidului.... cote lot mal înalte. Pe lin Brigada nr. 64 a
lului unic", Congresul a! rum al comuniştilor români: Profunde schimbări s-au După cum se ştie] în anii gă locuinţele confortabile I.A.C.R.S. Hunedoara
IX-lea a descătuşat energiile „Putem declara cu toată ho- produs în structura socială, ce au urmat istoricului ce mărginesc arterele mo
creatoare ale partidului şi tărîrca că numai datorită clasa muncitoare, ţărănimea Congres al IX-lea al parti- derne de circulaţie, trebuie (Continuare în pag. a 2-a)
poporului, a promovat cu dezvoltării puternice a for şi intelectualitatea reprezen- să semnalăm construirea
cura], in spirit revoluţionar, jelor do producţie, a indus tînd astăzi forjele fundamen ÎN ZIARUL DE AZI:
o gîndire nouă, ancorată în triei şi agriculturii, a celor tale ale sociefă}ii noastre
realităfile şi tradiţiile româ lalte ramuri de activitate s-a care, în deplină unitate, în 9 1 Decembrie 1918.
neşti, în deplină unitate cu lichidat rămîncrea în urmă făptuiesc programele de dez
voinja şi aspiraţiile poporu în care se găsea fara noas voltare economico-socială a Formarea statului na
lui român. tră acum 45 de ani şi s-au patriei, politica partidului ţional unitar - ex
în această perioadă, a- asigurai ridicarea nivelului nostru. presie a voinţei una
vînd drepţ călăuză concep de dozvoltaro economică A fo$î asigurată, totodată, nime a poporului
tul industrializării socialiste, generală, a gradului do ci deeyoftarea fără precedent român
s-a făurit o economie puter vilizaţie materială şi spiri a învătămînfului de toate
nică, mijlocul fundamental tuală a întregului popor, în (pagina a 3-a)
de dezvoltare şi moderniza tărirea forfei, independenjei (Continuare în pag. a 2-a]
întotdeauna amintirile ne Gergely, Alexandru Dă- J
| răscolesc sufletul şi rea- Două decenii ... nilâ.
' prind, acolo, in adincul — Evenimentul punerii J
| fiinţei noastre, jarul mc- primii megawaţi de forţă ni! din tura maistrului Iu in funcţiune a primului j
\ rea viu a! clipelor trăite. şi lumină ? lian Săvescu aprind locui grup energetic de la Min
| Colbul timpului care se Registrul de serviciu, în ta cazonele grupului • In tia — ne-a declarat Ovi- »
| aşterne peste un evenl- care s-a înscris acest eve 30 noiembrie 1969, ora dlu Florescu, secretarul I
| meni sau altul nu face niment memorabil, con 14,55, s-a făcut paralelul ca comitetului de partid — J
1 decit să şteargă asperită• semnează laconic: „S-a fă sistemul energetic naţional, a avut loc ia numai patru
1 file şi să păstreze neinti- cut paralelu’ la generator, de către tura coordonată an! după istoricul Congres s
| nată, in miezul său, numai A fost Încărcat la 7 MW". de maistrul Iile Conţiu • al IX-lea, care l-a ales
* frumuseţea a tot ce a fost. Apoi, la o altă rubrică Din ,echipă" au lacul par în frunte pe genialul cti- *
Aceste prime impresii au este trecută data şl ora i te : operatorii Nicolae for de ţară şi eră nouă, j
i-zvorit, ieri, in discuţiile „30 noiembrie 1969, ora Olteana {cazan 1 A), Mihai t o v a r ă ş u l Nicolae "
| purtate cu energetidenl 14,55'. Damean (cazan 1B) ş! Ceauşescu. Se poate spu- j
l de la Centrala termoefec- Despre toate celelalte Va silo Dragoş (turbină), e- ne că bazele afirmării pen- 1
I) frică Mintia, cu prilejul trăiri şi fapte ale oame lecizicianul generatorht tru energetica românească '
a Împlinirii a 20 de ani de nilor am putut afla, desi Gbeorgbe Dumitracbe * au fost puse de ilustrul
(. la punerea in funcţiune a gur, numai din gura oa Omuf care a manevrai conducător ol partidului şl J
I primului grup energetic, menilor, A energeticienh cheia pentru paralel a fost statului nostru. Purtăm
î din cele şase cite aveau lor care au participat fs maistrul principal Ion Da- în adincul inimilor noastre «
să fie in final. Cum a fost? pornirea grupului nr. 1 şl mian o Alţi participanţi: aceste victorii obfinute pe
•s Cine a participai la „para• care muncesc şl astăzi In loan Bulea, Mire ea Firtat, calea construcţiei soda- <
| lei"? Cită bucurie a fost, Termocentrala Mintia. Vot liste In „Epoca Nicolae
l oare, in inima oamenilor reda, aici, pe scurt cîlo/a kala Mtulescu, Voku To Ceauşescu". ’
lj Mintie! atunci cind de h din datele notate In car rn oale, Cornel Costlna, Ar-
I.P.I.. — Secţia (le mobilă Deva. Muncitorul Petru Da
8 „Steaua de pe Mureş" au neţel : m fn 29 noiembrie cadie Bartiş, Nicolae Fica, MARIN NEGOIŢÂ ! mian, de In ntellerul prototl puri, se numără printre oame
pornit in arterele patrie! 1969, la ora 13,53, oame Roman Romcea, Abelino nii de nădejde al acestui des toinlc colectiv.