Page 30 - Drumul_socialismului_1989_12

Pac 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 971 •

r IMN DE MULŢUMIRE UN SINGUR GÎND, r1

| ELE!
Cuvinte de lumină ning în ţară O SINGURĂ VOINŢĂ
i
Asemeni unor flori ee le iubim a 13,00
Gîndirea Lui de bine, temerară Cuprinsul Ţării, rotund precum o pîine, La sfîrşit i
Ca pe-un izvor cu sete o sorbim. Şi-a pus pe umeri hlamida-i de ninsoare, * Din inii
a. Cutezători privim din piscuri către mîine pentru farc
Om înţelept, viteaz şi cu voinţă ra * Secv
In suflet are-un dor nestrămutat Şi ne deschidem singuri calea viitoare. lirj' i * Fiii
Să ducă ţara drept şi cu credinţă Noi nc-ara rostit eu toţii voinţa la seri irilor
Pe drum do glorii pururi luminat. Congres pentru d
Cînd, dintre fiii Ţării, cel mai Viteaz * Din Fonc
Şi-acolo sus pe trepte triumfale, 4 aur * Cînîi
* El nc-a adus din toate cîtc sînt Partidului în frunte l-am ales şi Drept * Prognozi
j Arta — contribuţie majoră la Călăuzind pe comunista cale Cîrmaci să-i fie bun şi înţelept. universul «
Poporul nostru liber pe păinînt.
mat * Teh
Un singur gînd, o singu ră Voinţă momente
înaltă-i ţara-n cuget şi simţire Minerii, oţclarii Hunedoarei sînt * Autogra
î educaţia patriotică, revoluţionară Şi-i stă în frunte Fiul său iubit Cu-ntreaga Ţară, vie conştiinţă 14,45 Săpl
Să-i închinăm un imn de mulţumire
că o 15J
Şi să-i urăm să fie fericit. Şi flacără, pentru partid arzând. programul
lejurnal o
! a oamenilor muncii DAVID RUSU VERGHELIA CHIFOR color, sub
Tel
19,35
» 20,05 C
Raportul
documente de suflet ale
creaţie hunedorene - li­
prezentat
aur - conc
i ln Congresului al XlV-lea, do­ terare, muzicale, de arfă perioadei celei mai fertile ACESTUI TIMP te, Tîrgovi
cument de excepţională plastică, populară, cineclu- din istoria patriei - Epoca Acestui timp rodnic de ţară, Zbor înaripat sub zările albastre. 20,40 Film
| însemnătate teoretică şi buri - oameni ai muncii Nicolae Ceauşescu. E ne­ Ii dedicăm poeme de iubire şi dor, trăit pentr
» practică pentru edificarea din întreprinderi industriale, cesar, totodată, să se Gîndul înfloreşte ca o primăvară, Acestui timp îi sînicm contemporani, 22,20 Telej
cu succes a socialismului instituţii din judeţ. Aceste ridice calitatea creaţiilor Arc aripi mereu deschise în zbor. Crezul ni-1 vestim prin vers şi cînt, Închiderea
v şi comunismului în patria grupuri de creaţie îşi des­ ce le realizează şi impli­ Slăvim acest timp ce-1 rotunjim în Ani,
| noastră, secretarul general făşoară activitatea în ca­ cit influenţa educativă pe Acestui timp îi aducem prinos, Slăvim acest eroic românesc pămînt.
J al partidului, tovarăşul drul centrelor de cultură care acestea o exercită a- Visul, munca şi faptele noastre, ADI
« Nicolae Ceauşescu, adresa „Cîntarea României". Este supra formării noii perso­ Ne stă în fată un viitor luminos MIRON TIC K3?Wa£S8î5aS82
I tuturor creatorilor din pa- unanim apreciată activita­ nalităţi umane. Creaţiile
J tria noastră îndemnul de tea unor cenacluri literare literar-muzicale pot oferi SELECŢII
a realiza „noi opere lite- un sprijin de nădejde miş­ GRAMUL J
. rare, cu un înalt. conţinut - „Ritmuri" Deva, „Flacă­ „ZILELE BIBLIOTECI! JUDEŢENE" programul
ra" şi „Lucian Blaga" Hu­ cării artistice de amatori Radiojurnal
| patriotic, noi filme, piese punînd la dispoziţia colec­ presei ; 8,10
s de teatru, care să oglin­ nedoara, „Panait Istrati" tivelor de montaj literar- De curînd s-au încheiat realizată consfătuirea, cu Multe dintre activităţile lodiilor ; 0,'
ştiri; y f 05
dească viaţa, realizările din Petroşani, „Flori de mi­ muzical, de teatru, briga­ „Zilele Bibliotecii judeţe­ participare naţională, jîe organizate în cadrul „Zile­ dio ; 10,01
> poporului nostru, să fie pu- nă" Uricani, „Orfeu" Vul­ dă artistică, corurilor, a ne", manifestare devenită tema „Energetica şi pro­ lor Bibliotecii judeţene" au ştiri 0,05
fost destinate elevilor şi
ui;
| ternic pătrunse de înaltele can, „George Coşbuc" recitatorilor artistici texte tradiţională în viaţa spiri­ gresul tehnic în lumina cadrelor didactice din şco­ foU . rad
documentelor Congresului
liteiv
v idealuri ale umanismului Brad, „Liviu Rebreanu" O- cu un pronunţat caracter tuală a municipiului Deva, al XlV-lea al P.C.R.". lile -municipiului. „Serii şi lin de ştiri;
menită să faciliteze, celor
i revoluţionar, socialist, să râştie, „Sarmis" Haţeg, „O- patriotic, militant, revolu­ dornici să-şi lărgească o- Masa rotundă „Cartea colecţii dedicate elevilor rile sociali.*
bire
*ru
J sădească în conştiinţa tine- rizonf" Vaja ş.a. Lor li se ţionar care să facă să vi­ rizontul cunoaşterii, dru­ şi lectura în viaţa cotidia­ din ciclul gimnazial", mu zi şo.
. retului, a întregului popor adaugă cercurile de artă breze conştiinţele, să spo­ mul spre lectură, să le nă", consfătuirea „Perfec­ „Munca intelectuală şi ro­ letln u-_ ştir
citate; 12,21
( dragostea faţă de patrie, plastică între care se re­ rească entuziasmul partici­ prezinte mijloacele de in­ ţionarea învăţătorilor în lul fondului de referinţă rea scenă
' faţă do socialism, de partid, marcă cele de pe lîngă pativ al oamenilor muncii, formare, seriile şi colecţii­ pas cu dezvoltarea şi mo­ în pregătirea şcolară", pre­ De la 1 la
t faţă do interesele gencră- centrele de cultură şi crea­ al făuritorilor de bunuri le, fişierele tematice puse dernizarea societăţii", în- zentarea fişierului tematic prepară Ui
MuUcJ usoi
J Ic ale întregii naţiuni". Se ţie „Cîntarea României" la dispoziţia diverselor ca­ tîlnirea, la Filiala 1 a Bi­ „în sprijinul elaborării lu­ că; 15,30’ I
materiale hunedoreni, la
1 cerea, în acelaşi timp, să Deva, Hunedoara, Lupeni, realizarea sarcinilor de pro­ tegorii de cititori de către bliotecii judeţene, a citito­ crărilor de diplomă" ş.a. turale; 16,Of;
16,15 Locali:
J se perfecţioneze continuu Petroşani, Călan, Petrila, ducţie. instituţie. rilor cu creatorul hunedo- sînt acţiuni cu cartea care coordonateli
fac dovada atenţiei acor­
! conţinutul Festivalului naţio- Brad, C.S. Hunedoara ş.a., Acjionînd în spiritul unor Desfăşurate la scurt rean Dumitru Ilurubă au date formării tinerilor citi­ economico-. 4
răspuns, de asemenea, im­
Muzică pe
j! nai „Cîntarea României", cinecluburile „Siderurgis- astfel de imperative mobi­ timp de la forumul co­ perativelor educative pe tori, informării lor asupra n ea voastră;
muniştilor români, acţiuni­
ţ care asigură participarea tul" Hunedoara, „Sarmis" lizatoare, creatorii hune- le din cadrul „Zilelor Bi­ care documentele recentu­ instrumentelor utile de lu­ sui al XIV-
? largă a oamenilor muncii Deva, cele din Valea Jiu­ doreni sînt în măsură să bliotecii judeţene" au fost lui Congres le pun în faţa cru puse la dispoziţia lor 1R,00 Orele
Radiojurnal
{ la întreaga activitate de lui. realizate în spiritul docu­ întregii vieţi culturale. de bibliotecă. 22,20 Pagini
sporească corola de fru­ marc popu
I creaţie cultural-artisfică, a- în noua ediţie a Festiva­ mentelor Congresului al Moment po<
museţi artistice cu un spe­ X'IV-lea al partidului, în
J cesta ayînd un rol tot mai lului najional „Cîntarea zică de dai
cific aparte a acestor mi­ lumina preţioaselor idei şi lluletin dc
i important în dezvoltarea României", membrii lor au
nunate plaiuri pe măsura u- orientări cuprinse în ma­ CRONICA FILMULUI
* conştiinţei patriotice, revo- datoria să-şi orienteze şi gistralul Raport prezentat
nui timp fără egal şi a u-
| luţionare. mai pregnant activitatea de t o v a r ă ş u l Nicolae Cinei
nor condiţii materiale deo­
s Acesfor deziderate e ne- spre a oglindi oamenii şi Geauşescu. în prima zi, de­ „Enigmele se explică în zori"
sebite ce le sînt puse la dis­
I cesar să le răspundă şi faptele lor de muncă, rea­ dicată cadrelor tehnico-in- DiU’A: s
poziţie.
s membrii celor peste 500 lizările anilor socialismu­ ginereşti şi bibliotecarilor Recent, la Deva, a avut insula Zorelelor, sau mai (Pi- ; I
din unităţile economice cu loc premiera pe ţară a fil­ exact" circumstanţele pro­ Un adio
( de cenacluri şi cercuri de lui, spre a se constitui în MINEL BODEA unei vedeţi
profil energetic, ’ a fost mului „Enigmele se expli­ ducerii ei plutesc şi ele A); Alt bâ
i nH că în zori", producţie a sub semnul incertitudinii. mele t-u
v,VAmw,w.vvw.w Casei de Filme Cinci. Op­ De altfel întreaga acţiune Tic) 'iclt.
cârd, PET
ţiunea realizatorilor pen­ este doar un pretext, fun­ litarul de lr
boldt (Pariu
CRONICA PLASTICĂ tru desfăşurarea premie­ dalul pe care se brodează Cardonc in
Rod al unor intense căutări artistice rei în municipiul Deva ex­ gîndurile, frămîntările şi iembrie) ;
obsesiile din subconştien­
primă încrederea lor în
(Unirea);
judecata de valoare a u- tul eroului. mon Templ 1
Galeriile de artă din De­ tridimensionalitatea ce ca­ desfăşurări dc volume ale piatră şi marmură, con­ nui public sensibil, format Misterul îşi face apari­ (Cultural);
va găzduiesc în această racterizează în general lucrărilor: „Urma I, II, cepţia artistică ce-şi gă­ pentru a recepta mesajul ţia, la început, în glumă studio in i
perioadă expoziţia de sculptura, Simion Cristea III", „Studiu I, II, IV", su­ seşte de cele mai multe ori unei opere cinematografi­ parcă. Ameninţările primi­ vedete (Lut
NEA: Mire
sculptură a tânărului ar­ propune o desfăşurare pla­ gerate doar de căutate de­ sursa de inspiraţie în u- ce. te de trei dintre eroi par (Minerul); I
tist plastic Simion Cristea. nă a elementelor plastice. talii a căror expresivitate man şi istorie. Regizorul Aurel Miheleş o joacă de copii, o farsă. cule cucert
(Muncitores
Rod al căutărilor artistice Limitate de cadre care a- potenţează demersul sculp­ Gele văzute ne îndreptă­ este cunoscut publicului O dată cu desfăşurarea ac­ SA: Carmen
din ultimii cinci ani, lu­ mintesc de spaţiile sanc­ tural. ţesc să intuim o promiţă­ cinefil prin ecranizări du­ ţiunii însă nota de mister citoresc); 1
vadarea (Itt
crările expuse oferă posi­ tuarelor dacice, lucrările Mica dimensiune a lu­ toare opţiune artistică re­ pă opera lui I.L. Caragia- sporeşte, accentuată fiind Punga cu li
sculptorului recreează prin crărilor nu le frustrează de velatoare în peisajul artei de ceaţa ce pluteşte in­
bilitatea formării unei vi­ le, filmele dedicate tineri­ roşie) ; O
elementele de inspiraţie monumentalitate şi gravi­ noastre, angajată în amplul lor „Săgeata căpitanului sistent peste imagini, de prea mul
ziuni de ansamblu asupra arhaică universuri interi­ tate, obţinute printr-o mă­ proces de educaţie a ma­ Ion" şi „Prea tineri pen­ lumina uneori stranie. Nu (Patria); Pi
creaţiei sculptorului. Spu­ oare umane şi istorice. A- iestrită dozare a elemen­ selor, în vederea formării tru riduri" şi prin scurt lipsesc nici aluziile la ro­ Ntlrnberg
I—II
(Fiat
nem căutări şi nu împli­ şa se întîmplă în „Semn de telor. Liniştea care te cu­ conştiinţei estetice a omu­ metraje pentru care a ob­ manele Agathei Cristie, MISARA-B/
cea mare
niri, pentmj că, deşi, luate hotar", „Masă pentru e- prinde după vizitarea ex­ lui nou, răspunzînd misiu­ ţinut şi cîteva prestigioase nici cele referitoare la mi­ culturâ şl
in parte, fiecare lucrare roi", „Relicva străbunului", poziţiei este urmarea fi­ nii sociale cu care arta şi premii la festivalele inter-, tologie, prezente în visul tarea Romii
halucinant al ziaristului
ŢEG I Ml
este o împlinire, pe an­ „Masă". rească a modului în care naţionale de gen („Fetiţa (Dacia); b:
creatorul au fost învestiţi cu chibrituri", „Legenda Mladin.
acolo sus
samblu se poate vorbi de Omul, cu aspiraţiile sale, sculptorul a reuşit să ex­ în ţara noastră. ciocîrliei"). Scenariului, scris cu CALAN: M
o continuă căutare. nu este o prezenţă expli­ prime cu claritate, fără e- Despre ultima sa crea­ fantezie şi fină ironie de ciro (Centr
şl creaţie ,
Renunţînd deliberat la cită. El apare în amplele fuziuni derutante, în lemn, DAN CAMPEAN ţie cinematografică, la în- George Arion, îi dau viaţă mâniei"); SI
tîlnirea cu publicul devean, actorii Florin Călinescu, şi marea (M
Aurel Miheleş afirma că Eugen Gristea, Silvia Po- Colosul din
(Lumina).
este „un film puţin poliţist povici, Magda Gatone, Ma­
Acordurile muzicale ale versiunea dată de „Pro pentru că eroul face pe tei Alexandru, Marian Hu-
concertului formaţiei „Pro Un adevărat Arte" programului amintit, detectivul fără să vrea, dac, Constantin Godrescu,
Arte" a Filarmonicii de stat dacă tempourilor juste, fra­ puţin filozofic pentru că Traian Stănescu, Ion Pa-
din Arad s~au stins de mult, eveniment muzical zărilor bine glndite, dina­ drumul cunoaşterii este în­ velescu, Aurel Gioranu şi
dar impresiile lăsate publi­ micii redate cu o expresivi­ tortocheat ca un labirint Stelian Nistor. Filmul „E- Pentru at
cului din Hunedoara nu pot tate convingătoare li s-ar fi pe care el trebuie să-l nigmele se explică în zori", fl normal t
a cărui imagine o semnea­
tru acest
fi uitate curînd. Calităţile Arte" liind laureat al Festi­ Cliiş — clarinet, Sandu Mol- adăugat o perfectă şl per­ străbată". Filmul este, bine ză Doru Mitran, reuşeşte rul va
zis, „puţin poliţist", pen­
interpretative ale acestei valului naţional ,, Cîntarea dovan — lagot, Mihai D o - manentă sincronizare a ce­ să incite curiozitatea spec­ Temperatur
României", gariu — corn au alcătuit u n tru că de fapt n-are nimic vor fi ct
formaţii au fost apreciate program atrăgător, in care lor cinci instrumente minuite din elementele unei peli­ tatorului şi să-i transmită -8 şl -3 g
atit de marele public melo­ Prezenţi pentru a doua de altfel cu dezinvoltură şl cule de gen. Asasinarea ac­ emoţii, „explicîndu-i" în maxime îr
oară la Hunedoara, membrii frumuseţea liniilor melodice grade. Ditr
man cu ocazia turneelor e- eleganţă, triţei, pentru a cărei elu­ final nelămuririle acumu­ locuri ceaţi
lectuate in ţară in cei 15 cvintetului de suflători : Con­ a fost criteriul esenţial In cidare se agită toţi eroii, late pe parcurs. pune chicii
ani de existenţă, cit şi de stantin Talmaciu - flaut, selectarea pieselor do con­ ANA FODOR, este doar o înscenare, iar
specialişti, cvintetul ,,P’0 Andrei Kelemen - oboi, Dan cert, Ar li fost impecabilă muzicolog I moartea arheologului din VIORICA ROMAN