Page 31 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 31
\TĂ, 9 DECEMBRIE 1989 Pag. 31
Creşterea continuă a nivelului de trai
LA PANOUL DE ONOARE
material şi spiritual al poporului — ţelul
13,05
mînă | oamenii, faptele lor de muncă, " ,
întec
nisa- suprem al politicii partidului \ de înalt patriotism |
cical-
bazcr, (Urinare din pag. 1) de mii de apartamente din pă hotărîtoare pentru înain nităfilor de servicii sociale,
întor fondurile statului, va fi îm tarea fermă a patriei noas a acţiunii de contractare şi j înalta înţelegere a profesiei !
astră Componente esenfiale ale bunătăţită în continuare o- tre spre comunism. preluare a produselor agri
:a de ridicării nivelului de trai al crotirea sănătăţii, se va a- in contextul acestor gene cole la fondul de stat. tră muncă colaborăm bine,
îuitat întregului popor, aprovizio corda o atenţie deosebită roase căi de dezvoltare pre Pentru traducerea în prac cu toii medicii specialişti, I
k Din narea populajiei cu produse dezvoltării bazei materiale conizate de Congresul al tică a obiectivelor ce vizea solicităm consultaţii inter- \
ani- agroalimentare, creşterea pentru învăţămîntul de 12 ani XlV-lea, la nivelul judeţului ză creşterea nivelului de disciplinare atunci cind si
Mari desfacerii de mărfuri cu a- - ridicarea nivelului general nostru activitatea consiliilor trai material şi spiritual al tuaţi-a o cere. Avem un
1
stului mănuntul în 1995, fajă de de dezvoltare al tuturor sec populare este orientată spre oamenilor muncii, organele personal mediu bun şi aş i
I e 1990, cu 5-8 la sută, se vor toarelor în cadrul unui pro cuprinderea mai bună şi în locale ale puterii şi adminis aminti pe Elena Posteucă,
>oiiti- face corespunzător progra gres armonios, echilibrat. deplinirea importantelor sar traţiei de stat, prin activul
Icrca melor de autoaprovizionare După cum se subliniază în cini ce le revin, ca organe propriu şi obştesc, prin co Onorica Vasiloni, Cecilia
0 Te- care asigură un nivel bun Raport, realizarea prevede ale aufoconducerii adminis- mitetele de cetăţeni, prin Vasiu, Marinela Birlea —
b tri- de consum pentru întregul rilor cincinalului 1991-1995 trativ-teritoriale, în domeniul deputaţi şi delegaţii săteşti cadre medii de nădejde, ■
ag • popor, precum şi desfacerea va asigura înaintarea fermă înfăptuirii planului economi- sînt chemate să facă totul pe care putem conta. Am
jcdia de mărfuri industriale într-o a României spre noi culmi co-social în profil teritorial, pentru realizarea programe li|i& instaurat, in cadrul secţiei, '
a de structură sortimentală diver realizării programelor de au lor de autoaprovizionare şî un climat de muncă optim i
man- sificată şi de un nivel cali de progres şi civilizaţie, în toaprovizionare şi autogos- şi cred că buna înţelege- ,
9 o tativ tot mai ridicat. Se vor făptuirea neabătută a Pro podărire, cu accent pe dez aufogospodărire, pentru dez re la locul de muncă şi
acasă este mai mult de- ,
: A dezvolta prestările de servi gramului partidului, ridicarea voltarea economiei locale, a voltarea şi modernizarea cit necesară pentru a reu
5 a cii al căror volum va spori la un nivel mai înalt a gra industriei mici şi prestărilor serviciilor sociale, extinderea
22,30 dului de civilizaţie, de pro de servicii, spre moderniza activităţilor sociale, asigu- Medicul pediatru Maria şi să-fi concentrezi intrea- '
nului. în cincinalul viitor cu 60-75 ga capacitate prolesiona-
la sută, se vor realiza în gres şi bunăstare a poporu rea tuturor localităţilor şi rînd astfel înflorirea multi Filimon ne zîmbeşte cu lă unui nobil scop — ace
aceeaşi perioadă încă 700 lui nostru constituind o eta perfecţionarea activităţii u- laterală a fiecărei localităţi. sinceritate. Ne ascultă cu la al alinării suferinţelor,
răbdarea omului obişnuit al acordării unei asistenţe
să-şi asculte semenii şi corecte, al muncii de pre
să-i înţeleagă : dincolo venire şi educaţie sanita
Activitatea politico-ideologică—factor esenţial de privirea inteligentă se ră cu tinerele mame.
rno- sizăm înclinaţia acestei ti — Cum se oglindeşte iu
ndio- nere lemei pentru profesie,
; 7.01) birea de patrie in activi
vista în formarea omului nou, constructor conştient dăruirea cu care se apro tatea unui medic pediatru ?
me pie sufleteşte de fiecare — Ca pentru oricare sec
ii de
i ră copil venit în viaţă ori de tor al activităţii economice
ii de al socialismului şi comunismului cel ce trece prin momente şi sociale, şi pentru secto
no de nelinişte şi suferinţă. rul medical, mult stimatul
ÎV Chipul ei trădează frămin
Bu. nostru conducător, tovară
n ţă- (Urmare din pag. 1) XlV-lea în domeniul poli- Redacţia : O altă cale disciplina şi răspunderea tere lăuntrică, dorinţa de şul Nicolae Ceauşescu, a
i Iu- tico-ideologic, organizaţia de acţiune este propagan în muncă au o însemnă a-i veni in ajutor fiecărui formulat, cu prilejul expu
p I. Ci/tnaş : La depou sînt noastră de partid, propa da vizuală şi activitatea tate primordială, fiind legi micuţ. nerii magistralului Raport
•U- *1- organizate 14 cercuri pen gandiştii sînt preocupaţi gazetelor de perete. de bază ale activităţii. In ...După trecerea exame la cel de-aI XlV-lea Con
ma- tru comunişti şi 10 pentru pentru perfecţionarea învă I. Cizmaş : La depou a- siguranţa circulaţiei orice nelor de secundariat din gres al partidului, sarcini
13.00 nemembrii de partid. Avem ţământului politico-ideolo- vera organizată o propa greşeală, cît de mică, poa Timişoara a continuat mun
Lvan- in direcţia îmbunătăţirii şi
,r
15- » propagandişti foarte buni, gic ca factor esenţial al gandă vizuală concretă, o- te avea urmări foarte gra ca aici, la Spitalul din Ha perfecţionării activităţii. A-
nesU/ dintre care i-aş evidenţia formării omului nou, de perativă şi eficientă pe ca ve. De aceea acţionăm pen ţeg, ca medic secundar. vem responsabilitatea de
cul- pe Viorel Drăgănescu, Tra- ridicare a nivelului politic re o ţinem mereu în ac tru prevenirea lor şi orice Din 1985, după ce a mai a da societăţii vlăsiare pu
irnal;
ii pe ian Păcurar, Iosif Martin, al cursanţilor. Vom dez tualitate, ca şi o gazetă de semn, cît de mic, de ne- trecut un examen — ace ternice, sănătoase, ce vor
iltării Mariana Dulca, Mihai Bari bate în toate organifeaţiile perete mereu proaspătă, cu încadrare în prescripţiile la de specialitate — lu forma o naţiune viguroasă.
16,35 .şi alţii, care pregătesc cu de bază, de sindicat, U.T.C. materiale „la obiect", ce de disciplină şi ordine îl crează ca medic principal Modul in care răspundem
dum- şi O.D.U.S. hotărîrile adop are mare aderenţă la citi „sancţionăm" la gazetă.
ngre- multă răspundere fiecare de specialitate la secţia practic unor asemenea în
.c.r.; dezbatere. tate de marele forum co tori. Mie îmi place să de S. Diaconu : Sînt tot mai pediatrie. datoriri consider că face
22.00 Redacţia : Gum se des munist pentru a fi temei senez şi mă preocupă con puţine abaterile în Simeria- — Imi sint dragi copiii parte din iubirea de neam
îF>ort;
ce de făşoară învăţămîntul poli- nic însuşite şi aplicate. tinuu promovarea satirei Triaj, dar există, trebuie — ne spune — şi cu fieca şi de patrie. Avem îndato
23,00 tico-ideologic la staţia Si- I. Barloş: Acţionăm tot cu ajutorul caricaturii. E- să recunoaştem. Golţul sa re caz în parte mă trans rirea patriotică să nu ui
) Mu. meria-Triaj ? odată pentru creşterea ro diţiile se schimbă decadal tiric are mare ecou în rîn- pun in situaţia mamei fi tăm că noii născuţi sînt
-24,00 S. Diaconu : Avem 18 lului adunărilor generale, şi ele relevă rezultatele durile colectivului de mun ind, la rîndul meu, mamă. cel mai curat MUNE al
cercuri ce îi cuprind a- in aşa fel îneît acestea să obţinute de colectiv, ca şi că şi o eficienţă sporită. Mă revoltă neglijenţa unor acestui popor, sini investi
proape pe toţi lucrătorii. devină — cum spunea se lipsurile cu care ne con I. Bartoş: Complexul părinţi care nu se adre ţia noastră de viitor. Do
Propagandiştii Florian To- cretarul general al parti fruntăm într-o anumită G.F.R. Simeria are, cum sează medicului la prime resc din toată inima să
ma, Alina Benţa, Marcela dului — adevărate şcoli de perioadă. spuneam, organizaţii de le simptome de boală ma mă ridic la înălţimea răs
Bertoi, Ioan Maier, Do- educaţie comunistă, revo S. Diaconu : Dacă-mi per partid puternice ce se im nifestate de copil, fapt punderilor profesionale şi
rel Stoica şi alţii organi luţionară. In cadrul lor, pe miteţi, am să prezint ce plică cu maximă răspun ce-l agravează starea de obşteşti incredinfate de
îduJui
A7 zează şi conduc dezbateri lingă analizele ce se în cuprinde de regulă o edi dere în organizarea şi con sănătate. partid. Doresc să sădesc
itv interesante, atrăgînd o treprind, comuniştii rapor ţie a gazetei de perete din ducerea activităţii, desfă — Care sint rezultatele in conştiinţa fiecărei mame
rn ~ participare cît mai activă tează periodic asupra ac Simeria-Triaj : Un articol şoară o intensă' şi eficien
:ă fe- muncii colectivului in ca cu care am tangenţă, prin-
_1*» ; a unui număr tot mai în tivităţii şi sarcinilor ce le de fond pe o temă politică tă activitate politico-ideo drul secţiei ? tr-o educaţie sanitară sus
semnat de cursanţi, pro sînt încredinţate, se pro de cea mai mare actuali logică. In lumina măreţe — Datorită eforturilor de ţinută, înţelegerea respon
blemele ridicate fiind elu movează cu curaj critica tate, rezultatele obţinute lor obiective stabilite de puse de către personalul sabilităţii pentru viaţa şl
Hum- în producţie şi formaţiile
tisarul cidate pe loc. şi autocritica. Acordăm, Congresul al XlV-lea al medico-sanitar al secţiei sănătatea celui mic, ince-
(7 No* IVI. Maier : La propagan de asemenea atenţie spori de lucru ce se evidenţia P.G.R. acţionăm pentru de pediatrie, am reuşit să pind din momentul în care
canea diştii evidenţiaţi pînă a- tă întăririi vieţii interne ză, un colţ al noutăţilor creşterea continuă a rolu reducem mult indicele de a părăsit maternitatea ori
: Si- cum i-aş adăuga şi pe Ioan de partid, bunei organizări ştiinţifice şi tehnice şi u- lui lor conducător ca şi în
srvlne mortalitate infantilă laţă secţia pediatrie - respon
*2 Un Popa, Maria Ionaş, Maria a discuţiilor individuale, nul satiric. direcţia intensificării acti de media acestuia pe ju sabilitate ce .cuprinde o
unei Tomşa, Ioan Albulescu, muncii politice de la om Redacţia : Golţul satiric vităţii de formare a omu deţ. Acordăm consultaţii mulţime de mici atribute,
; L.O- Georgeta Ghimuţa şi Ana la om ca forme eficiente are ce... satiriza ? lui nou, constructor con nu numai copiilor aduşi dar, in primul rînd, o imen
tren de influenţare a conştiin I. Cizmaş : La calea fe
: Her- Tot. în lumina sarcinilor ştient al socialismului şi pentru tratamente şi inter să dragoste maternă.
anticia stabilite de Congresul al ţei oamenilor. rată — cum bine se ştie — comunismului în România. nări, ci şi nolior-născuţi la
[NOA- domiciu. h întreaga noas- ESTERA ŞINA
(Mun-
I: E-
8 RAD î
Steaua Pe Rîu Mare, pe rîul Strei— Răsplata binemeritată a hărniciei şi priceperii cooperatorilor
1 Din
agoste
de la In Raportul prezentat la nologia specifică, precum puse. Concludente în a- cord global au obţinut cîte
seriile ii oi izvoare de putere Congresul al XlV-lea de şi de producţiile obţinute ceastă privinţă sînt şi ur 11000—12850 kg rădăcini.
GER-
îcanţa secretarul general al parti de pe suprafeţele reparti mătoarele exemple. Coope- Pe lingă retribuţia în bani
ul de şi lumină dului, tovarăşul Nicolae zate. ratoarea Steliana Săvuţ a — de 107 lei pe tonă, fie
„Cîn- Geauşescu, se subliniază, între mecanizatorii şi obţinut, de pe suprafaţa căruia i se cuvin cîte 40—
HA-
marea între altele, necesitatea cooperatorii care se remar repartizată să o lucreze în 47 kg zahăr.
Cineva (Urmare din pag. 1) cimpui viitoarei amenajări creşterii mai puternice a că în mod deosebit în pri acord global, o producţie Cu rezultate asemănătoa
beşte ; de la Subcetate avem, in producţiei la culturile de vinţa creşterii producţiei de 25 tone rădăcini de sfe re s-au înscris şi coope
ine de clă de zahăr, cuvenindu-i-se ratorii din -Leşnic, remar-
lultură de se va construi o centra prezent, 5 buldozere, 2 ex plante tehnice, în special şi eficienţei economice a
a Ro- lă cu baraj, asemănătoare cavatoare, o Iad romă, un a celei de sfeclă de zahăr. culturii sfeclei de zahăr se drept retribuţie cantitatea cîndu-se îndeosebi Netî
Maria cu cea din Haţeg. „Castor 3602“ ş.a. Preocupîndu-se cu răspun situează şi cei de la G.A.P. de 100 kg zahăr şi suma de Luchian, Petru Popa şi
ILIA: Rapolt. Inginerul şef al 2 370 lei. De asemenea, Teofil Duţ, fiecare obţi-
— I-II — Aţi putea aminti ciţiva — Cu titlu informativ, vă dere de înfăptuirea unui
oameni care se allă la Sub- rugăm să ne spuneţi ce o- asemenea imperativ, o se unităţii, Cornel Tărăpoan- cooperatoarea Magdalena nînd cîte 9 000—10 000 kg
cetate ? biective energetice se vor rie de unităţi agricole coo că, ne relata că această Korosi a realizat 26 tone rădăcini de sfeclă de za
— Desigur. Mai intii insă construi pe riul Strei î peratiste din judeţul nos cultură se bucură de o a- rădăcini de sfeclă, pentru hăr, pentru care, pe lingă
trebuie să precizez că si — Este vorba de centra tru obţin, an de an, re tenţie aparte, toţi coope producţia respectivă reve- retribuţia în bani, li se
multan cu pregătirea plat- lele hidroenergetice din zultate notabile, acumulînd ratorii dovedind interes nindu-i ca plată cantitatea cuvin cîte 36—39 kg zahăr.
lormei tehnologice au înce Subcetate, Plopi, Bretea Ro o experienţă valoroasă în deosebit pentru realizarea de 104 kg zahăr şi suma Beneficiind dc un sistem
îea va privinţa cultivării sfeclei în cele mai bune condiţii de 2 470 lei. Asemenea e- stimulativ de retribuire la
i pen- put deja lucrările de exca mână, Strei, Călan, Băcia cultura sfeclei de zahăr,
d. Ce- vaţii la centrală şi baraj, li şi Simeria. Adevărate izvoa de zahăr. Fireşte, avînd a întregului volum de lu xernple sînt numeroase în
iriabil. pot aminti pe buldozeristul re de putere şi lumină, ca cultura angajată în acord crări prevăzut. Ga în fie cadrul unităţii. ca de altfel şi la celelalte
ninime global cu formaţiile de care an, mobilizarea şi Merită relevate şi exem culturi, cooperatorii şi me
între Ion Tudoran, excavatorlstul re vor imprima şi locurilor participarea la muncă a plele oferite de coopera canizatorii din unităţile
ir cele Ion Munteanu, topogralul înconjurătoare a frumuseţe cooperatori şi mecanizatori, amintite se preocupă să
şi fi aceştia sînt retribuiţi în cooperatorilor au fost e- torii Cornel Moga, Dionisie
pe a- Vaier Stoic uţa, Inginerul de neegalal şi, înainte de raport de eforturile depu xemplare şi în 1989, cînd Jula şi Petru Popa, din obţină producţii mari şî
va de- Paul Krolacsek, şelul de bri toate, se poate spune, vor se, de hărnicia şi pricepe recolta, cea mai bună din Şoimuş, care de pe supra stabile.
gadă ' dulgheri Gheorghe lumina într-o epocă de vic rea dovedite în efectuarea istoria unităţii, a răsplă feţele ocupate cu sfeclă de
Compot şi mulţi alţii, Pe torii I lucrărilor prevăzute în teh tit din plin eforturile de zahăr şi repartizate în a NICOLAE YIRCOB
