Page 33 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
„ÎN ÎNTREAGA ACTIVITATE TREBUIE SĂ PORNIM CONSEC
VENT DE LA ORIENTĂRILE STABILITE ÎNCĂ DE CONGRESUL AL
IX-LEA AL PARTIDULUI, PRIVIND APUCAREA LEGILOR OBIEC
TIVE, A PRINCIPIILOR SOCIALISMULUI ŞTIINŢIFIC LA CONDIŢIILE
IlUOlŢUt hunedoara]
Şl REALITĂŢILE ROMÂNIEI.
SĂ AVEM PERMANENT IN VEDERE CĂ, PE ACEASTĂ BAZĂ,
SOCIALISMUL SE REALIZEAZĂ ÎN MOD DIFERIT, ÎN RAPORT DE
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C CONDIŢIILE CONCRETE DE LA O ŢARĂ LA ALTA, D E L A O ETAPĂ
LA ALTA DE DEZVOLTARE".
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XLI, nr. 9 972 DUMINICA, 10 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani
Raportul prezentat de tovarăşul N1COLAE CEAUŞESCU — Modernizarea — temelie sigură a creşterii
amplă analiza ştiinţifică, vast program pentru construcţia
continue a producţiei de metal
socialismului şi comunismului în ţara noastrâ
„Este necesar ca în toa mai bune produse similare lui Congres al XlV-lea al
te ramurile şi în toate sec pe plan mondial şl să fa partidului a avut darul să
toarele să se acţioneze pen cem astfel ca, în unele do stimuleze mai mult ambi-
Creşterea rolului statului —■ cerinţă tru realizarea în cele mai menii, industria româ
bune condiţii a prevederi nească să se afle pe pri Ing. ALEXANDRU NEMET,
lor din Programul-Dirccti- mele locuri şi chiar pe şef secţie
legică a edificării noii orînduiri Vă pentru ridicarea indus primul loc în lume". Combinatul siderurgic
„Laminor 800 mm".
Această chemare cuprin
triei noastre socialiste la
un înalt nivel calitativ şi să în magistralul Raport Hunedoara
în amplul şi grandiosul arăta: „Pornind de la în ţă". Creşterea amplorii tehnic, caro să realizeze prezentat de tovarăşul
proces al făuririi societă ţelegerea ştiinţifică, dia şi complexităţii procesului produse competitive cu cele Nicolae Ceauşescu măreţu (Continuare în pag. a 2-a)
ţii socialiste multilateral lectică a statului şi rolu edificării socialismului şi
dezvoltate.şi înaintării Ro lui său în societate, tre comunismului, impun, dim
mâniei spre comunism, buie să avem în vedere că potrivă, ca o cerinţă legică
statul democraţiei munci- înfăptuirea revoluţiei so sporirea rolului statului, Cercetarea ştiinţifică-puternic implicată in
toreşti-revoluţionare are cialiste presupune şi rea întărirea continuă a func
un rol clar definit, acela lizarea statului muncito- ţiilor sale. în Raportul
de a organiza şi coordona resc-ţărănesc, în care pu prezentat la cel de al XIV- înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare
participarea maselor de terea să aparţină celor ce lea Congres al parti
oameni ai muncii la edifi muncesc şi care să apere dului, tovarăşul Nicolae
carea noii orînduiri, fiind interesele claselor munci Ceauşescu subliniază: „Por Din Raportul prezentat vin mari răspunderi în tenţial productiv ridicat
un instrument preţios în toare, să nu admită exploa nind de la menţinerea şi de secretarul general al realizarea saltului calitativ şi prin tehnologii de cultu
conducerea şi planificarea tarea şi asuprirea, inegali chiar creşterea rolului sta partidului, t o v a r ă ş u l cerut în vederea valorifică ră îmbunătăţite-
activităţii economico-socia- tăţile sociale şi naţionale". tului în organizarea şi con Nicolae Ceauşescu, la cel rii în condiţii tot mai bune . Programul nostru de
le pe baza planului naţio Consecvent acestui princi ducerea unitară a operei de al XlV-lea Congres al a potenţialului productiv cercetare ştiinţifică în a-
nal unic, întărirea şi dez piu, partidul nostru a re de construcţie socialistă, P.C.R. se desprinde cu cla al agriculturii hunedo- cest domeniu este axat pe
voltarea proprietăţii na nunţat la noţiunea de dic va trebui să acţionăm cu ritate că în cel de-al 9-lea rene. în acest scop, preo crearea şi ameliorarea
ţiunii, ridicarea continuă tatură a proletariatului hotărîre pentru îmbunătă cincinal şi în perspectivă, cupări deosebite vom avea sortimentului de pomi şi
a nivelului de trai mate şi a formulat teza statului ţirea muncii organelor do întreaga activitate tehnico- în rezolvarea unor pro arbuşti fructiferi, în scopul
obţinerii de soiuri rezis
rial şi spiritual al poporu democraţiei muncitoreşti- stat din toate sectoarele do ştiinţifică va fi axată în bleme menite să contribuie tente ia boli şi dăunători,
la sporirea cantitativă .şi
lui, apărarea cuceririlor revoluţionare, care cores activitate". în aceeaşi idee, direcţia dezvoltării inten productive şi adaptate la
revoluţionare, asigurarea punde pe deplin caracte Rezoluţia marelui forum sive şi modernizării econo calitativă a producţiei a- condiţiile de climă şi sol
gricole.
independenţei şi suverani rului orînduirii noastre, al comuniştilor români miei. în ace.şt context, im din zonă. Baza materială
tăţii patriei. construirii socialismului cu stabileşte limpede pe ce portante sarcini şi un rol în pomicultură, ca de existentă în staţiune (co
în magistrala Expunere poporul şi pentru popor. căi se cere acţionat în tot mai însemnat revin altfel şi în alte - sectoare lecţie de soiuri, cîmpuri
prezentată la Plenara lăr Partidul nostru conside prezent şi în perspectivă, cercetării ştiinţifice din ale producţiei agricole,
gită a G.C. al P.C.R. din ră profund greşite şi chiar în vederea atingerii aces domeniul agriculturii, care sporirea recoltelor se va Ing. GEORGE TATARU,
24—25 octombrie a.c. — a- dăunătoare acele teorii ce tui scop. Astfel, activitatea este chemată să fie pu realiza nu atît prin ex directorul
doptată la Congresul al susţin că în actualele con organelor de sta.t centrale ternic implicată şi să-şi tinderea suprafeţelor, cît Staţiunii do cercetare şi
XlV-lea ca Program al diţii rolul statului scade, şi locale trebuie să aibă sporească aportul la înfăp mai ales pe seama creşte producţie pomicolă
partidului privind activi că ar fi necesară renun la bază Constituţia şi le tuirea obiectivelor noii re rii acestora la unitatea de Gcoagiu
tatea ideologică, teoretică ţarea la dezvoltarea plani gile ţării, să se desfăşoa- voluţii agraro. suprafaţă, prin introduce
şi politico-educativă — to ficată şi trecerea la aşa- Evident, şi colectivului rea de noi soiuri cu do- (Continuare în pag. a 2-a)
varăşul Nicolae Ceauşescu nunaita „economie de pia- (Continuaro în pag. a 2-a] nostru de cercetători îi rc-
Succese în întrecerea socialistă
vic judeţean răspund prin
Sectorul II — fruntaş Ionescu, au reuşit să în lianţi Deva, realizarea fapte cerinţei formulate
sarcinilor la export con
în întrecerea deplinească în avans pla tinuă să aducă mari sa de secretarul generai al
nul de producţie pe acest
desfăşurată la nivelul an. tisfacţii acestui harnic şi partidului, t o v a r ă ş u l
I.M. Aninoasa Cu realizarea înainte destoinic colectiv. Cu o Nicolae Ceauşescu, pri
de termen a sarcinilor pe lună înainte de încheie vind creşterea puternică
Sectorul II al între 1989 se prezintă şi mine rea anului în curs, la a fondului piscicol ai
prinderii miniere Ani rii din brigada lui Toa acest important indicator ţării. în această primă
noasa îşi consolidează tot der Munteanu, care pre se înregistrează o depă decadă a lunii decem
mai mult poziţia onoran gătesc pentru deschidere şire a prevederilor de brie, la Roşcani (Ocolul
tă de fruntaş în întrece un nou abataj în stratul plan cu aproape 4 mili silvic Dobra), a fost pusă
rea socialistă pe mină. 13, panoul 3. Ei obţinu oane lei. La obţinerea în funcţiune în avans o
Meritul aparţine celor ce seră în plus, încă de la acestui succes şi-au adus nouă păstrăvăric cu o
alcătuiesc brigăzile con începutul acestei ultime o contribuţie deosebită capacitate de 15 tone do
duse de Florea Ioncseu şi luni a anului în curs, oamenii muncii din ate
peşte pe an. Construită
Toader Munteanu, doi peste 1400 metri cubi, lierele cuptoare, conduşi de lucrători ai I.E.E.L.I.F„
şefi de formaţii renumiţi creînd premise favora do ing. Constantin Sire- T.A.G.C.M. şi A.C.M.R.
pentru competenţa profe bile punerii în funcţiuno tcanu, mori făină, coor
sională şi priceperea cu mai devreme a unui nou donaţi dc ing. Eugen Deva şi populată — cu
care coordonează acti „izvor" de cărbune pen Bclei şi din secţia materii sprijinul inspectoratelor
vitatea fiecărui schimb. tru ţară. prime, din subordinca silvice Cluj, Vîlcea şi Ti
Prin depăşirea cu 1,7 inginerului Nicolae Iri- miş — cu păstrăvi repro
tone pe post a produc Depăşiri ale mie. ducători şi puiet din a-
tivităţii muncii, minerii sarcinilor Ia export cest an, moderna păs-
din schimburile conduse Sporeşte fondul trăvărio de la Roşcani
do loan Pătraşcu, Nieulai Prioritate absolută în piscicol al Judeţului va putea atinge capaci
Dudău, Constantin Stol ansamblul activităţii des tatea proiectată cu un C.S. „Victoria" Călări. A fo: fost atins punctul optim de
nicii şi Lascu Ciocan, făşurate de oamenii mun Oamenii muncii din an mai devreme decît topire penfru o nouă şarjă de de fontă pregătită ia lurnă-
din brigada lui Florea cii din întreprinderea de cadrul Inspectoratului sil se stabilise iniţial. toria do cilindri de laminoare, vederea realizării unui
din Hunedoara.
nou lot de cilindri destinat co
/
