Page 41 - Drumul_socialismului_1989_12
P. 41
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢj-VĂ
Raportul prezentat de tovarăşul N1COLAE CEAUŞESCU —
llliDtţUl HUWtOOiBA
amplă analiză ştiinţifică, vast program pentru construcţia
socialismului şi comunismului în ţara noastră
Dezvoltarea şi perfecţionarea
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
-iM M M rn m m m continuă a sistemului democraţiei
muncitoreşti-revoluţionare
Anul XLI, nr, 9 974 MIERCURI, 13 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani
Un loc central în am ra noastră ilustrează eloc vind creşterea rolului ma
pla şi rodnica activitate a vent spiritul profund în selor în edificarea noii
partidului nostru de con noitor şi originalitatea po orînduiri. Sintetizînd în
strucţie a noii orînduiri îl liticii româneşti privind mod strălucit experienţa
Plenara comună a Comitetului Central ocupă problematica demo participarea maselor la dobîndită în exercitarea
conducerea societăţii, ro
muncitoreşti-revo
craţiei
al
l u
i ,
u
p
a
r t i d
luţionare, perfecţionarea lul hotărîtor al partidu rolului conducător tovarăşul
al Partidului Comunist Român, sistemului de conducere a lui, al secretarului său ge Nicolae Ceauşescu subli
întregii vieţi economice şi
niază misiunea istorică şi
neral, tovarăşul Nicolae
sociale. „Epoca Nicolac Ceauşescu, în asigurarea înalta răspundere a parti
Ceauşescu'', cea mai bo condiţiilor dezvoltării pe dului ca factor iniţiator şi
a Biroului Permanent şi birourilor gată în împliniri din în baze autentic democratice dinamizator al procesului
treaga istorie a poporului
a societăţii. Acest proces
de dezvoltare şi perfecţio
nostru, reprezintă în acest relevă o experienţă deo nare a întregului sistem
sens o nouă etapă, calita sebit de bogată, teoretică al democraţiei muncito
secţiunilor Consiliului Suprem tiv superioară, etapa dez şt practică, înscriindu-sc reşti-revoluţionare. Conti
voltării puternice a demo
ca o remarcabilă contri
nua dezvoltare a democra
craţiei socialiste, a afir buţie la dezvoltarea crea ţiei socialiste, sporirea ro
mării sale plenare, multi
al Dezvoltării Economice si Sociale laterale ca democraţie toare a gîndirii revoluţio lului ei în societatea noas
nare internaţionale, la a-
tră fac obiectiv necesară
muncitorească-revoluţiona- firmarca superiorităţii so conducerea acestui proces
ră. în anii de după Con cialismului în lume. rle către partidul comunist,
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolac Plenara a hotărît ca toate aceste do gresul al IX-lea, Partidul Fundamentul întregii po
Ccauşcscu, secretar general al l’artidu- cumente, care asigură, prin prevederile Comunist Român a între litiei a partidului nostru care, prin intermediul
membrilor săi, al organe
lul Comunist Roman, marţi, au continuat lor, dezvoltarea în continuare a economiei prins o vastă şi profundă de făurire şi continuă per lor şi organizaţiilor de
lucrările plenarei comune a Comitetului naţionale, modernizarea activităţii în activitate dc perfecţiona fecţionare a democraţiei partid, acţionează din in
Central al Partidului Comunist Român, a industrie şi agricultură, în toate dome re a relaţiilor sociale, de socialiste îl constituie teza teriorul organismelor de
Biroului Permanent şi birourilor secţiu niile vieţii cconomico-sociale, să fie dez reconsiderare a conceptu formulată de tovarăşul mocratice pentru buna lor
nilor Consiliului Suprem al Dezvoltării bătute şi aprobate* în sesiunea Marii A- lui de dreptate socială şi Nicolae Ceauşescu, potrivit funcţionare, pentru per
Economice şi Sociale. dunări Naţionale. de asigurare a cadrului în căreia socialismul se con fecţionarea întregii activi
In cadrul dezbaterilor privind docu Plenara a aprobat în unanimitate IIo- făptuirii sale potrivit prin struieşte cu poporul şi pen tăţi de organizare şi con
mentele aflate pe ordinea de zi au luat tărîrca privind organizarea alegerilor ge cipiilor democraţiei mun- tru popor, teză de excep ducere a vieţii sociale. O
cuvintul tovarăşii Radu Bălan, Dumitru nerale de deputaţi în Marca Adunare citcreşti-revoluţionare, ale ţională valoare teoretică expresie pregnantă a mo
Constantin, Dinu . Daniliuc, Barbu Fe- Naţională şi în consiliile populare, care eticii şi echităţii socialis şi practică, dînd expresie dului profund democratic
trescu, Eugcniu Rădulescu, Csillag An sc vor desfăşura la 11 martie 1990. S-a te. De altfel, întregul pro unei legităţi obiective a în care este conceput şl
drei, Ion Bugariu, Dan Dulamă, Simion apreciat că alegerile dc deputaţi repre ces de perfecţionare a sis dezvoltării societăţii socia
Cotoi, loan Ungur, Ion Marin, Floarea zintă un eveniment de scamă în viaţa temului democratic din ţa- liste, şi anume, aceea pri (Continuare în pag. a 2-a)
Ueuşlian. social-politică a ţării şi s-a subliniat că
Toţi cei care au luat cuvintul au dat prin buna lor organizare şi desfăşurare
o înaltă apreciere rolului determinant al alegerile de la 11 martie trebuie să con
tovarăşului Nicolac Ccauşcscu în elabo stituie o puternică manifestare a demo ÎN ZIARUL DE AZI: în toate fermele zootehnice—
rarea şi fundamentarea planurilor de craţiei noastre muncitoreşti-revoluţionare.
dezvoltare economico-socială a ţării, a în a unităţii întregului popor în cadrul
tregii politici interne şi externe a parti Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia Şcoala - factor pri activitate bine organizată,
dului şi statului nostru socialist, care a- liste, sub conducerea partidului — ga mordial în formarea
sigură creşterea neîntreruptă a nivelului ranţie a mersului neabătut înainte pe viitorilor muncitori rezultate superioare!
de trai material şi spiritual al întregului calea edificării socialismului şi comu intelectuali
popor, afirmarea tot mai puternică a nismului în patria noastră.
României ca ţară liberă, independentă Plenara a hotărît . crearea Consiliului MODALITĂŢI EDU în Raportul prezentat de rajului unic (?). Din cauza
şi suverană. superior dc coordonare a activităţii de CATIVE DIVERSE, secretarul general al parti unor deficienţe manifesta
Plenara a aprobat în unanimitate : control economic, financiar şi social, care EFICIENTE dului, tovarăşul Nicolae te pînă acum în privinţa
— Proiectul Planului naţional unic d« asigură conducerea unitară a întregii ac Ceauşescu, la Congresul ai organizării creşterii tinere
dezvoltare economico-socială a Re tivităţi de control, coordonarea şi îndru | Străduin)ă, spirit XlV-lea este subliniată şi tului bovin, ia această a-
publicii Socialiste România pe anul marea tuturor organelor şi organisme gospodăresc, atitudi necesitatea sporirii efecti nitate s-au înregistrat ie
1900; lor care exercită, potrivit legii, atribuţii ne responsabilă fafă velor şi producţiei anima şiri inadmisibile din efec
— Proiectul Planului de dezvoltare a de control. S-a hotărît ca propunerea pri liere, valorificării tot mai tiv prin mortalităţi şi sa
agriculturii, industriei alimentare, vind crearea acestui organism de coordo de buna aprovizio bune a potenţialului zoo crificări. De asemenea, se
silviculturii şi gospodăririi apelor nare a controlului să fie pusă în dezba nare a populaţiei tehnic al fiecărei unităţi impune, existînd asigurate
pe anul 1990 ; terea Marii Adunări Naţionale. PENTRU SATISFACE- agricole. Urmărind modul condiţii depline, să fie ex
— Proiectul Planului financiar centra Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat ■ REA CiT MAI DEPLI cum sînt transpuse în via tinsă stabulaţia liberă Ia
lizat al dezvoltării cconomico-so- ţă aceste imperative în u- întregul efectiv de tineret
ciale şl proiectul Bugetului dc componenţa Colegiului Central de Partid. NĂ A CERINŢELOR nităţile agricole din jude bovin al fermei.
Stat al Republicii Socialiste Româ CUMPĂRĂTORILOR ţul nostru, recenta anali Nici la C.A.P. Bretea
nia pe anul 1990. (Continuare în pag. a 4-a) ză şi schimbul de expe Mureşană nu s-au soluţio
rienţă, Ia care au partici nat corespunzător toate
pat şefii fermelor şi medi problemele privind pregă
Succese în întreeerea cii veterinari, organizate tirea temeinică a iernatu
lui animalelor. Şi aici tre
la G.A.P. Brănişca, Bretea
Mureşană, Ilia şi Gurasa- buie insistat să fie extin
socialistă da au reliefat o serie de să stabulaţia liberă la în
aspecte ce trebuie să stea
tregul efectiv de tineret
permanent în atenţia orga bovin, precum şi pentru
Cu planul de front şi creşterea vite nizaţiilor de partid, con pregătirea furajului unic,
zelor de avansare în aba ducerilor colective, cadre unitatea avînd o tocătoare
pe întregul an tajul frontal din panoul lor tehnice veterinare, a care, pînă acum, nu a fost
îndeplinit 4, stratul 3, producţia su celor din reţeaua de re pusă în funcţiune (!). Şe
plimentară obţinută faţă producţie şi selecţie a ani ful de fermă Gheorghe Ivan
Harnicii mineri din bri de sarcinile dc plan „la malelor, în scopul îmbu s-a angajat să remedieze
gada condusă de Ghcor- zi" se ridică la peste nătăţirii radicale a între grabnic deficienţele amin
gho Văsîi, dc la sectorul I 4 000 tone de cărbune. gii activităţi din sectorul tite, astfel îneît producţia
al întreprinderii miniere Aşa cum remarca ingine zootehnic. de lapte să sporească la
Uricani, sc alătură nume rul Viorcl Vasian, şeful La C.A.P. Brănişca este nivelul potenţialului real
roaselor colective de mun sectorului, succesul în notabilă preocuparea din al unităţii.
că din bazinul carboni registrat de brigada con ultima perioadă în vederea De posibilităţi mari, in
fer al Văii Jiului care au dusă dc Glieorglie Văsîi mai bunei organizări a sta- suficient valorificate, pen
raportat îndeplinirea în are drept suport buna bulaţiei libere, în special tru a spori producţia de
avans a planului anual organizare a activităţii pentru tineretul bovin, aici lapte dispune şi C.A.P.
la producţia dc cărbune pe fiecare dintre schim treeîndu-se şi la construi
•— răspuns concret la burile coordonate de Pe rea unor cuşetc individua Ilia. Exemplul îngrijitoarei
sarcina dc onoare încre tru Marcu, loan Neacşu, le. Conducerile C.A.P. (pre Floarea Draia, care acum
dinţată de secretarul ge Ion Sacrii şi Gheorghe şedinte Ion Bedea) şi fer obţine, de la lotul ce-1 are
neral al partidului, tova Curteanu, folosirea efi mei zootehnice (şef de fer în primire, peste jumătate
răşul Nicolac Ccauşcscu, cientă a timpului dc mă Cornel Humăşan) nu
de a da patriei mereu lucru, eliminarea stag acordă însă atenţia cuve din cantitatea de lapte ce
mai mult cărbune, de tot nărilor de pe fluxul de nită folosirii judicioase a se livrează zilnic de fer
mai bună calitate. producţie şi, nu în ulti nutreţurilor, deoarece pînă mă la fondul de stat este
Rod al consecvenţei cu mul rînd, asigurarea u-
caro colectivul brigăzii nor condiţii optime pen- Centrul de repurn|ll ni S.M.A. Haţeg. Lăcătuşii Cornel la începutul acestei săptă- NICOLAE TÎRCOB
a acţionat pentru exploa Onensit şl Puiu Vlad montează cutln de viteze Ia tractoarele mîni nu au asigurat pune
tarea intensivă a liniei (Continuarc în pag. a 2-a) aduse nici pentru reparaţii capitale In şasiurl. rea în funcţiune a tocăto
Folo NICOLAE GHEORGHIU rii pentru prepararea fu (Continuare in pag. a 2-a)
