Page 42 - Drumul_socialismului_1989_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALfSMULUI NR. 9 974 ©

o 19,00
19,25 In de
cumentele
al XlV-lea
Coi.Anist
19,50 Din
a patriei
20,10 Trăiir
împliniri mc
Puternică
Dezvoltarea şi perfecţionarea ? penti'u înc
Succese în întrecerea socialistă ! xcmplară a
luna deccrr
continuă a sistemului democraţiei 1 întregul an
(Urmare din pag. 1) tru fondul pieţei se înre­ ful secţiei, oamenii mun- .' de glorioas
muncitoreşti-revoluţionare tru realizarea creşterii gistrează o realizare a cii de la S.I.L. Vaţa, a- ţ 21,20 Gene
prevederilor în proporţie
vîndu-i permanent în pri- l
Nicolae C
accentuate a productivi­ de 120 Ia sută, producţia mele rînduri pe comu- / generaţia \
(Urmare din pag. 1) în stăpînire şi gospodări­ Perfecţionarea continuă tăţii muncii, indicator Ia marfă industrială — 102 nişti, au obţinut supli- i cialismului
rea responsabilă de către a formelor de conducere 1 care prevederile stabilite la sută, iar exportul — raentar prevederilor sta- ţ • 21,40 Te
oamenii muncii a patrimo­ şi organizare a activităţii \ au fost depăşite cu mai 103 la sută. bilite pe 11 luni şi o de- i bită ţară !
niului de valori materiale economico-sociale, buna mult de 16 la sută. Amplificîndu-şi zi de cadă din acest an o pro- ) lejurncil.
realizat rolul conducător şi spirituale de care dis­ funcţionare a consiliilor ţ zi eforturile în producţie, ducţie marfă industrială ţ
al partidului In societatea pune societatea româneas­ oamenilor muncii, a adu­ Principalii cei ce muncesc în unită­ în valoare de peste 2 mi- ( ssp>~«®BstseHa
noastră o reprezintă in­ că. nărilor generale sînt con­ ţile I.J.P.I.P.S. Hunedoa­ lioanc lei, regăsită în i IC AON
stituirea dialogului siste­ Ca urmare a multiplelor diţii esenţiale pentru în­ indicatori ra—Deva au obţinut suc­ importante sporuri înrc- J
matic dintre partid şi po­ măsuri întreprinse de tărirea unităţilor economi­ t depăşiţi cese remarcabile şi în pe­ gistrafe la toate sorti- ţ
por, a dezbaterii perma­ partid, din iniţiativa tova­ ce şi transformarea lor în ( rioada ce a trecut din mentelc. i selecţii;?
nente, directe si deschise răşului Nicolae Ceauşescu adevărate cetăţi ale mun­ Asemenea tuturor co­ această lună, ceea ce le Acest succes are la [ GRAMUL I:
programul ci
cu masele largi de oameni a fost creat un sistem al cii comuniste şi ale con­ t lectivelor muncitoreşti permite să prclimine de­ bază depăşirea cu 2,3 la ) Răspundem
ai muncii a planurilor şi autoconducerii muncito­ ştiinţei revoluţionare. Iată din întreaga ţară, oame­ păşirea sarcinilor de plan sută a productivităţii mun- ( lor; 10,00 Hui
10,10 Solişti
programelor de dezvoltare reşti, care cuprinde un an­ de ce, actuala etapă de nii muncii din unităţile pe 1989 cu 4 milioane lei cii şi încadrarea strictă ! folclorice de
economico-socială, a tutu­ samblu diversificat de or­ dezvoltare a societăţii noas* întreprinderii judeţene la producţia marfă in­ în cheltuielile de produc- ) 11.00 Buletin
ror deciziilor politice ma­ ganisme larg democratice tre socialiste impune ridi­ î de producţie industrială dustrială, cu 17 milioa­ ţie, beneficiul realizat ţ n,05 Să cun
jore privind prezentul şi ale oamenilor muncii, de carea pe trepte tot mai l şi prestări servicii Hune­ ne lei la livrările de „la zi" consemnînd un i aplicăm, ss: i
r i n
p
c i p
viitorul ţării. la unităţile de bază eco- înalte a competenţei pro­ doara—Deva îşi manifes­ mărfuri pentru fondul plus de 150 000 'lei. Demn > mele mun<
Practica socială eviden­ nomico-sociale şi adminis- fesionale, a cunoştinţelor l tă prin fapte unanima a- pieţei şi cu 2 milioane lei de relevat în acest con- ţ comuniştilor,
ţiază caracterul profund trativ-teritoriale şi adună­ ştiinţifice şi tehnice ale probarc faţă de istorice­ a exportului. text este şi faptul că oa- l şi echităţii
11.25 Muzică
eronat al tezei potrivit că­ rile generale ale oameni­ oamenilor muncii, cît şi le documente adoptate menii muncii de aici au / Buletin de şl
reia, în condiţiile actuale lor muncii, consiliile jude­ creşterea responsabilităţii de Congresul al XlV-lea Bază trainică reuşit să îndeplinească ) monii corale
ale dezvoltării construcţiei ţene, pînă la congresele pe sociale, instaurarea unui al partidului, exprimîn- înainte de termen planul ţ gosP oren i co
12.15
socialiste, nu ar mai fi ne­ principalele domenii de adevărat climat de ordine du-şi, în acelaşi timp, pentru producţia anual la producţia desti- i clorului nost
cesar ca partidul comunist activitate şi consiliile lor şi disciplină, respectarea hotărîrea nestrămutată anului viitor nată exportului, partene- * Ia 1 Ia 3; 15
să-şi exercite rolul politic naţionale — prin interme­ neabătută a hotărîrilor de de a le transpune c- rilor de peste hotare fiin- ţ inicră r c f * radii
O
p
e

conducător în societate. în diul cărora se realizează partid şi a legilor ţării, xemplar in viaţă. Drept Secţia de industrializa­ du-lc livrate suplimentar 1 de Cipri:
documentele Congresului principiile autoconducerii astfel îneît întregul sistem dovadă a spiritului re­ re a lemnului din Vaţa prevederilor, pe ambele ) (fragment,
al XlV-lea al partidului muncitoreşti şi autogestiu- al democraţiei muncito­ voluţionar ce caracteri­ se aliniază unităţilor e- relaţii, importante can- ţ ţa; 16,00 i
16.25 TAberă
nostru se subliniază că nii. reşti-revoluţionare să se zează modul de acţiune conomicc din judeţul nos­ tităţi de cherestea. i mani* ' 16,4
teoriile despre aşa-zisa di­ în documentele Congre­ poată manifesta plenar în a fiecărui colectiv din tru care se pregătesc să Succesele consemnate 1 de muzică
minuare a rolului condu­ sului al XlV-lea al parti­ toate sectoarele, să stimu­ cadrul întreprinderii este încheie anul de produc­ constituie o bază puter- 1 17,00 Coorilo
mice;
cător al partidului sînt de dului se apreciază că ţara leze tot mai puternic ener­ t adusă îndeplinirea planu­ ţie 1989 cu planul rea­ nică pentru abordarea ţ folclorul 17,20
c<
natură să lipsească socie­ noastră dispune în prezent giile creatoare ale oame­ lui pe 11 luni din anul lizat şi depăşit la toţi cu încredere deplină a i 17,30 Congre
tatea de forţa politică cea de un larg sistem demo­ nilor muncii în făurirea în curs la principalii indicatorii. După cum sarcinilor de plan pe ul- , lea al P.C.R
de însemnău
mai conştientă, cea mai cratic de conducere, cores­ socialismului şi comunis­ timul an al cincinalului J pentru edili
înaintată, înarmată cu punzător etapei de dez­ mului. indicatori. Astfel, Ia li­ ne-a relatat recent tova­ actual. i taţii social Îs
concepţia ştiinţifică de­ voltare în care se află so­ Şi în judeţul Hunedoa­ vrările de mărfuri pen­ răşul Marcel Zbârcea, şe­ l ral dezvoltat
spre lume şi viaţă, capa­ cietatea românească şi, de ra, în cadrul celor aproa­ re n Român
munism; 18,
bilă să unească şi să or­ aceea, nu se pune proble­ pe 700 consilii ale oame­ rii; 21,00 La
ganizeze toate energiile na­ ma modificării lui structu­ nilor muncii, a celorlalte 22.00 O zi î
ţiunii. rale, ci asigurarea bunei organisme ale democraţiei 23.00 Moment
tologie: Nieh
In concepţia partidului sale funcţionări, prin per­ muncitoreşti revoluţionare, 23.15 Noctun
nostru participarea mase­ fecţionarea continuă a în­ oamenii muncii participă 23,55—21,00
lor la conducerea societăţii tregii activităţi de organi­ la conducerea colectivă, ştiri.
constituie esenţa democra­ zare şi conducere. în acest democratică a tuturor uni­
ţiei muncitoreşti-revoluţio­ sens, în Raportul prezen­ tăţilor economico-sociale, gliNEii
nare. în acest context, una tat de tovarăşul Nicolae iar de trei ori pe an, po­
dintre direcţiile de bază Ceauşescu la Congresul al trivit legii, se organizea­
DJ * Atl
ale dezvoltării democraţiei XlV-lea al partidului se ză adunările generale ale (Pat. ; li
Steaua Sudi
socialiste este afirmarea subliniază că „Este nece­ oamenilor muncii în care — A); Drago
crescîndă a rolului clasei sar să îmbunătăţim, în se dezbat toate probleme­ dern — B);
câlărcţule ?
muncitoare de clasă con­ continuare, activitatea a- le perfecţionării activităţii PETROŞA1
ducătoare în societate. A ccslor organisme, să ex­ productive, fundamentării în căutarea
(Parîng); So
fost astfel instituţionalizat tindem larg formele demo­ sarcinilor de plan, dar şi iembrie); i
0 zi (Unirei
sistemul autoconducerii craţiei noastre muncito- problemele sociale sau ce­ Caseta din
muncitoreşti şi, în strînsă rcşti-rcvoluţionare, pornind le privind ridicarea nive­ tund); VUL<
rie peste m.
legătură cu aceasta, al au- de la faptul că socialismul lului pregătirii profesio­ teafărul); L<
va In faţa u
togostiunii economico-fi- nu se poate realiza decît nale, politice şi culturale 1 » E ;r R I L A
(Muncitoresc
nanciare, reprezentând for­ pe baza celei mai largi de­ ale celor ce muncesc. Oa­ SA: Presiim
ma cea mai corespunzătoa­ mocraţii, care să asigure menii muncii decid şi, tot­ tei (Muncite
re, în condiţiile ţării noas­ participarea activă a între­ odată, participă efectiv la CÂNI: Moşt
zat); BRAD:
tre, de manifestare a ro­ gului popor la făurirea materializarea măsurilor, întreprinderea de tricotaje tip lină din Hunedoara. Economisirea materiei prime în­ binte al pîi
roşie) ; Gl
cepe chiar din faza şablonat, lucru pe care îl are in aten(ic şi inginerul mariana Ma-
lului clasei muncitoare şi conştientă a propriului său ca adevăraţi proprietari, iorescu, şefa atelierului confecţii, cît şl lucrătoarca Zoia Iditlia. Aeroportul t
RAŞTIK : P
exprimă, în esenţă, luarea viitor". producători şi beneficiari. zlrabilă (Pa
e viaţa mo.
,
',VŞVAVrtWîWZ «VAV.V.V.‘»V.VA-ŞV.V>V«ViWiVriV>AV%W V.%V.VZ,VAV.V.Vr.V//AVVAV^V.VV.VA%VW.W.W.W ŞA VVVW-A-V,Vrrt-AWAV.V.-,V.V.VZAV GERMISAR/
1
l
la de condt
(Centrul de
(Urmare din pag. 1) rea regulilor privind igie­ ducaţie soci
Iei toate fermele zootehnice-activitate bine organizată, na mulsului şi controlul tarea Romă
edificator în această pri­ calităţii laptelui ; urmări­ ŢEG: Comis
BRAZI: OI h
vinţă. Dispunînd de can­ rezultate superioare! rea cu atenţie maximă a CALAN :
tităţi suficiente de nutre­ reproducţiei în scopul creş­ partament
(Centrul de
ţuri, este de aşteptat un terii natalităţii la bovine ; dueaţie soci
salt neîntîrziat al produc­ C.A.P., Ionel Sorinca, şi Nici aici nu au fost epui­ ria Licescu), Brad (Sabin de partid, conducerilor u- organizarea temeinică a tarea Romă
ţiei de lapte, în care scop şeful fermei zootehnice, zate însă posibilităţile de Mihuţ), Sălaş (medic ve­ nităţilor agricole şi ferme­ fătărilor la ovine pentru MERI A: Vis
triţe (Mureş
şi prezenţa şefei de fer­ Virgil Ilaţcgan, s-au de­ creştere a producţiei de terinar de circumscripţie lor zootehnice, cadrelor evitarea pierderilor de Sonata Ki
mă, Maria Buzan, trebuie plasat la A.E.I. Chimindia lapte marfă, unitatea dis­ Horia Coposescu) şi altele, tehnice din domeniul zoo­ miei ; realizarea tuturor (Lumina).
să se facă mai mult sim­ şi, după cele văzute aici, punînd do toate condiţii­ nu s-a instaurat un climat tehniei s-au desprins ur­ acţiunilor sanitar-veteri-
ţită în organizarea şi des­ au trecut la sistemul de mătoarele : creşterea pro­ nare prevăzute ; asigura­
făşurarea activităţii. Este creştere a tineretului bo­ ducţiei de lapte prin îm­ rea unor lucrători cu o Vrem
meritoriu faptul că, prin- vin în stabulaţie liberă, Iarna — în cooperativele agricole bunătăţirea condiţiilor de bună pregătire în toate
tr-o minimă investiţie, aici care este îngrijit de coo- de producţie furajare şi întreţinere a a- fermele zootehnice; pre­ Pentru az.i
s-a trecut la stabulaţia li­ peratoarea Asinefta Gosa. nimalelor, asigurînd pre­ venirea oricăror ieşiri ne­ va încălzi, i
beră, îngrijitoarele Saveta Se cuvine menţionat şi justificate din efectivele de variabil, cu
Lazăr şi Jenica Toader faptul că operatoarea în- le necesare pentru prepa­ corespunzător de ordine şi pararea furajului unic în centuate în j
a intervaiuh
îngrijind în acest sistem sămînţătoare Mariana Mol- rarea furajului unic. disciplină în organizarea, fiecare fermă ; extinderea animale ; întărirea clima­ arii restrînsf
de creştere 84 de viţei. dovan sc preocupă cu răs­ Analiza rezultatelor în­ coordonarea şi desfăşura­ în toate fermele a organi­ tului de ordine şi disci­ ninsori, caro
forma în U
O importantă schimba­ pundere de îndeplinirea registrate în sectorul zoo­ rea activităţii din sectorul zării stabulaţiei libere, asi­ plină ; respectarea cu ri­ ploaie. Pe e
re în bine privind optica atribuţiilor încredinţate, tehnic a scos în evidenţă zootehnic. gurînd minimum cîte 50 gurozitate a programului produce poli
despre creşterea animale­ comparativ cu anul ante­ faptul că nici la fermele între problemele ce tre­ sufla moderi
rior natalitatea la bovine buie să stea permanent în de cuşete individuale în de lucru stabilit pentru rul sudic, ci
lor se constată şi la G.A.P. din Beriu (condusă de Şte­ Izolate de 4
Gurasada. Preşedintele sporind cu 10 procente. fan Avrămuţ), Găstău (Ma­ preocuparea organizaţiilor fiecare unitate ; respecta­ fiecare fermă zootehnică.