Page 45 - Drumul_socialismului_1989_12

ORGANIZAŢIA DE PARTID - PROMOTOR AL SPIRITULUI '
PROLETARI OIN TOATE T&Rlt-E.tifflTI-VA]
REVOLUŢIONAR ÎN MUNCĂ Şl VIAŢĂ

Implicare, competenţă, responsabilitate

[ttlOtţlll HUNIOOSM! Redacţia: Tezele şi o- care se acţionează, în a- dului, tovarăşul Nicolae
rientările formulate de to­ ceastă direcţie, la între­ Ceauşescu, potrivit căreia
varăşul Nicolae Ceauşescu, prinderea mecanică Orăş- „Trebuie să înţelegem bi­
cuprinse în magistralul tie. ne că este necesar să în­
Raport prezentat la Con­ tărim ordinea, răspunde­
gresul al XlV-lea al parti­ rea, disciplina, spiritul re­
dului — document de ma­ Dezbatere voluţionar în toate dome­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. ximă însemnătate pentru realizată la niile de activitate". De
prezentul şi viitorul ţării fapt, aceasta este una din­
S U A L c O N S I H U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N — acordă o importanţă întreprinderea tre cele mai importante
deosebită afirmării tot mai mecanică laturi ale muncii comite­
puternice a spiritului re­ tului nostru de partid şi
voluţionar, a răspunderii O r ă ş t i e ale celor 27 de organizaţii
şi intransigenţei în întrea­ de bază. în această amplă
Anul XLI, nr. 9 975 JOI, 14 DECEMBRIE 1989 4 pagini - 50 bani ga activitate a organelor activitate ne bizuim pe cei
şi organizaţiilor do partid. Vasiie Sîntiou, secretar peste 1 500 de comunişti,
Pornind de la această ce­ al comitetului de partid
rinţă fundamentală, dez­ din unitate : Aş începe cu VALENTIN NEAGU
baterea de astăzi îşi pro­ cerinţa sublinia'ă de se­
pune să releve modul în cretarul general al parti­ (Continuare în pag. □ 2-a)

L U C R Ă R IL E C A M E R E I L E 6 IS L A T IV E

Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU —
A C O N S IL IIL O R P O P U L A R E
amplă onolizâ ştiinţifica, vast program pentru construcţia
socialismului şi comunismului în ţara noastrâ
Parte integrantă a siste­ dezvoltare a agriculturii, judeţul Argeş, Nicolae
mului democraţiei noastre industriei alimentare, sil­ Morariu — judeţul Sucea­
Proprietatea socialistă — baza trainică muncitoreşti revoluţionare, viculturii şi gospodăririi va, Ion Şerban — jude­
Camera Legislativă a Con­
apelor pe anui 1990;
ţul Constanţa, Iuliu Fejes
siliilor Populare a anali­ 3. Proiectul bugetelor lo­ — judeţul Harghita, Şte-
a întregii dezvoltări a patriei zat şi dezbătut, miercuri, cale pe anul 1990. fania Ionescu — judeţul
în spiritul orientărilor şi
Teleorman, Pavel Beleam
Lucrările Camerei Le­
sarcinilor cuprinse in cu- gislative au fost deschise — judeţul Arad, Vasiie
Experienţa construcţiei realizări obţinute de .po­ nit să contribuie la am­ vîntarea t o v a r ă ş u l u i de tovarăşul Manea Mă- Popescu — judeţul Vîl-
socialiste în patria noastră porul român in anii socialis­ plificarea rezultatelor do- Nicolae Ceauşescu la re­ nescu, membru al Comite­ cea, Eugen Florin Niţură
demonstrează, prin forţa de mului, cu deosebire în pe­ bîndite în perioada con­ centa Plenară comună a tului Politic Executiv al — judeţul Botoşani, Euge­
necontestat a faptelor, că rioada ce a urmat Con­ strucţiei socialiste a ţării Comitetului Central al C.C. al P.C.R., vicepre­ nia Gadea — judeţul Dîm­
proprietatea socialistă a gresului al IX-lea al parti­ şi, prin aceasta, la creş­ Partidului Comunist Ro­ şedinte al Consiliului de boviţa, Radu Păuneseu —
constituit şi constituie e- dului. în acelaşi timp, terea necontenită a avuţiei mân, a Biroului Perma­ Stat. judeţul Braşov, Mărgean
Iementul dinamizator al realitatea imediată de­ naţionale. In acest sens, în nent şi Birourilor Sec­ Proiectele de legi in­ Mihalache — judeţul Brăi­
dezvoltării forţelor de pro­ monstrează că progresul Tezele pentru măreţul fo­ ţiunilor Consiliului Su­ cluse pe ordinea de zi au la, Criştina • Popescu —<•
ducţie, temelia de granit evident al economiei na­ rum al comuniştilor ro­ prem al Dezvoltării Eco­ fost prezentate de tovară­ judeţul Dolj, Ferdinand-E-
a creării şi fiinţării eco­ ţionale a devenit şi este mâni, elaborate cu aportul nomice şi Sociale a liotă- şii Ion Ceauşescu, prim- miliu Toth — judeţul
nomiei naţionale ca un posibil tocmai ca urmare decisiv al secretarului ge­ rîrilor Congresului al XlV- vicepreşedinţe al Comitetu­ Caraş-Severin.
complex unitar, eficient şi a aplicării creatoare a neral al partidului, tova­ lea al partidului, proiec­ lui dc Stat al Planificării In cursul lucrărilor ă
armonios structurat în pro­ principiilor generale ale răşul Nicolae Ceauşescu, te de legi menite să asi­ fost evidenţiată importan­
fil teritorial, baza traini­ socialismului la condiţiile se arăta : „In întreaga ac­ gure înfăptuirea în cele şi Aprovizionării Tehni- ţa deosebită a Raportului
co-Materiale, ministru se­
că a creşterii continue a concrete ale ţării noastre tivitate politico-educalivă mai bune condiţii a pla­ cretar de stat, Ferdinand prezentat de tovarăşul
nivelului de trai al între­ — strategie promovată cu esto necesar să fio subli­ nului cincinal pe anii
Nicolae Ceauşescu la cel
Nagy, ministru secretar de
gii naţiuni, a consolidării consecvenţă de la Congre­ niată cu toată forţa nece­ 198G—1990, componentă im­ stat la Ministerul Agri­ de-al XlV-lea Congres .al
suveranităţii şi indepen­ sul al IX-loa al partidului, sitatea. întăririi şi dezvol­ portantă a Programului
denţei naţionale. moment de cotitură în tării continue a proprie­ partidului de făurire a so­ culturii, Gheorghe- Picoş, P.C.R. — strălucit pro­
gram de muncă şi acţiune
Istoricele documente a- istoria patriei, care a mar­ tăţii socialiste, a apărării cietăţii socialiste multila­ adjunct al ministrului fi­
nanţelor.
doptate de măreţul Con­ cat renunţarea la dogma­ acesteia ca una din cerin­ teral dezvoltate şi de îna­ revoluţionară, care des­
chide noi orizonturi de
gres al XlV-lea al P.C.R. tism şi şablonism, la teo­ ţele vitale pentru dezvol­ intare a României spre în cadrul dezbaterilor progres si civilizaţie na­
şi, cu deosebită forţă ma- ria aşa-numitului „modei tarea viitoare a patriei comunism. asupra problemelor înscri­
g.straiul Raport prezentat unic“. noastre, care va asigura Participanţii la lucrări se pe ordinea de zi au ţiunii noastre socialiste.
forumului suprem al co­ Purtind amprenta genia­ progresul continuu al for­ au adoptat în unanimitate luat cuvînlul tovarăşii: Ca- Exprimînd profunda re­
muniştilor români de se­ lei gîndiri ştiinţifice a tova­ ţelor de producţie, al ştiin­ următoarea ordine de zi; rol Dina. judeţul Galaţi. cunoştinţă pentru îndru­
cretarul general al parti­ răşului Nicolae Ceauşescu, ţei, culturii, nl nivelului mările şi sprijinul pe care
dului, tovarăşul Nicolae documentele programatice de trai material şi spiri­ 1. Proiectul Planului na­ Vasiie Carp — judeţul conducătorul partidului şi
Ceauşescu, relevă faptul ale Congresului al XlV-lea tual al poporului, pentru ţional unic de dezvoltare Olt, Ion Savu — judeţul statului nostru le acordă
că programele îndrăzneţe al partidului pun în lumi­ ridicarea patriei noastre economico-socială a Re­ Alba, Laureaţii! Rujoi — permanent consiliilor popu­
prin care este prefigurată nă importanţa cardinală a po noi culmi do progres şi publicii Socialiste Româ­ judeţul Timiş, Maria Şte­ lare, participanţii la dez­
dezvoltarea tot mai puter­ continuării procesului do civilizaţie, do întărire a nia în profil, teritorial pe bateri au dat o înaltă a-
_________ ___________
nică a ţării noastre sînt dezvoltare şl consolidare a anul 1990 ; fan — judeţul Sălaj,
fundamentate pe marile proprietăţii socialiste, me­ (Continuare în pag. a 2-a) 2. Proiectul Planului de Gheorghe Marincscu — (Continuare în pag. a 4-a)
Cel mai exigent control al calităţii—autocontrolul!
„tn scopul îmbunătăţirii radicale a calităţii nizat controlul intern al oră (ora 11 — n.n.) am
producţiei, este necesar să se ia măsuri hotă- calităţii — ne spune ing. constatat doar în sectorul
rîto pentru perfecţionarea activităţii de con­ Emil Bocşer, şeful com­ placaje o abatere, la lun­
partimentului C.T.6.
—
gime, de circa un milime­
cepţie şi proiectare, respectarea strictă a disci­ exprimă exigenţa sporită tru — datorată dereglă­
plinei tehnologice, asigurarea execuţiei irepro­ ce se manifestă pe aceas­ rii temporare a mesei de
şabile a produselor, întărirea controlului de tă linie. Avem controlori tăiere. S-a remediat ime­
calitate pe toate fazele procesului de fabrica­ C.T.C. pe toate schimbu­ diat".
rile, precum şi în cele două
Un fapt specific între­
ţie”. sectoare — cel de prelu­ prinderii „Marmura" : oa­
(Programul-Directivă al celui crare şi de cioplitorie". menii stau permanent cu
de-al XlV-lea Congres al partidului) — Care este ponderea aparatele de măsură (ri­
produselor de calitate su­ glă, ruletă etc.) la îndemî-
Prin aceste însemnări, produs finit. De cele mai perioară ? nă pentru a putea reme­
realizate la întreprinderea multe ori, produsele rea­ — Pe total întreprinde­ dia urgent dereglările uti­
„Marmura" Simeria, de­ lizate din marmură apar­ re, procentul este de sută lajelor. „Faptul că sîntem
clanşăm o nouă rubrică a singura unitate de profil
ziarului nostru pe tema din ţară — remarca, pe
calităţii. De ce am ales, CALITATEA - NUMITORUL COMUN bună dreptate ing. Ana
pentru debut, tocmai uni­ Muk, şeful secţiei ciopli­
tatea simeriană ? în loc AL ÎNTREGII ACTIVITĂŢI ECONOMICE torie, secretarul comitetu­
de a încerca un răspuns lui de partid al întreprin­
„pe cont propriu", repro­ derii —, care funcţionează
ducem cîteva secvenţe din ţin unui domeniu înveci­ la sută. în ce priveşte fără a avea... echipe de
dialogul purtat cu tovară­ nat cu arta. De aceea, produsele fizice, la placaj remediere la beneficiari,
şul Ioan Haţegan, directo­ calitatea lor trebuie să fie finit realizăm sarcina exprimă cît se poate de
rul unităţii. „Despre mar­ ireproşabilă". planificată, iar la dale elocvent nivelul superior
mură — ne-a relatat inter­ Aceste cerinţe justificate mozaicate depăşim produ­ al calităţii produselor rea­
locutorul — se poate spu­ faţă de producţia fizică a sele de calitatea I cu 0,21 lizate şi expediate, con­
ne că este o rocă în care întreprinderii „Marmura" la sută. Practic, procen­ ştiinţa politică şi profe­
se oglindeşte foarte bine sînt în deplin consens cu tul realizat aici este de sională ridicată a oame­ Se apropie momentul punerii in funcţiune a centra­
atît o parte din frumu­ dorinţa şi strădaniile tu­ 99,21 la sută. nilor". tei hidroelectrice Haţeg. Sus, pe barajul centralei, lăcătu­
seţea Terrei, a transformă­ turor oamenilor muncii Pe traseul gatere — sec­ De fapt, în funcţia de şul Gheorgbe lîus, mecanicul Dimitric Vaslu, electricianul
rilor geologice petrecute, de a respecta parametrii ţia placaje marmură o Marcu Vitcă, subtnginerul Iulius Scorobete şi maistrul
cit şi priceperea omului, tehnici şi calitativi impuşi întîlnim pe Valeria Burci, MARIN NEGOIJĂ ' netre Samfiroiu efectuează reglajul timpului <ie urcare şi
coborîre a vanelor plane Iu descărcat orii laterali.
măiestria lui de a-i impri­ prin planul de fabricaţie. controlor C.T.C., care ne Foto NICOLAE GHEORGHIU
ma calităţile necesare unui „Modul în care este orga­ spune : „Pînă la această (Continuare în pag. a 2-a)